Cea mai mica comuna, din punct de vedere a numarului de locuitori, ne-a aparut in fata printr-o priveliste frumoasa, inconjurata de dealuri si paduri, Sistarovat este parca un loc uitat de lume, nici satele apartinatoare nu mai reusesc sa adune oameni necesari de o vatra asa ca numarul de 400 de locuitori, (aproximativ) este ca un fel de adunare dintr-o sala de Casa Sindicatelor, si aia umpluta pe jumate, sau golita.
Pe culmile dealurilor comunei Sistarovat se naste un asezamant nou, un oras western pot sa zic chiar unic in Romania care adaposteste o tabara de copii initiata de Fundatia Frienship International si care de 4 ani, de cand s-a deschis aduna sute de copii din toate zonele lumii. Laudabila initiativa avand in vedere ca initiatorii, doi scotieni si doi romani, au reusit sa construiasca si sa dezvolte acest oras, insufland parca mireasma vremurilor cu cowboy si indieni, fara strategii turistice judetene si implementari de planuri si sondaje de care judetul nostru minunat este plin. De mentionat ca aceste reportaje sunt realizate din proprie initiativa si nu sunt la comanda.
La Sistarovat, pe langa problemele turistice si sociale, ne-am interesat si de apicultura, mai precis am stat de vorba cu Adrian Blagoescu, un apicultor de a 4 -a generatie si in acelasi timp si juristul primariei, ce-i drept cu juma de norma dupa noile reglementari guvernamentale menite sa ne mai infometeze putin. Anul acesta nu a fost un an prea bun pentru tagma apicultorilor ba chiar unele voci sustin ca de 30 de ani nu s-a mai intamplat sa fie o recolta asa slaba. Adi spera ca anul viitor sa poata accesa unul din fondurile europene destinate agriculturii pentru a-si putea mentine si chiar dezvolta mica afacere.
La Palatului Cultural a avut loc sâmbătă Conferinţa Judeţeană a UNPR Arad, la care au participat aproximativ 150 de membri ai partidului.
Conducerea centrală a fost reprezentată de deputaţii Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al UNPR, şi Ioan Tăbugan, acesta din urmă dând citire mesajului adresat participanţilor de preşedintele executiv al partidului, Gabriel Oprea.
În urma votului exprimat de către delegaţii veniţi din întregul judeţ, preşedinte al Biroului Politic Permanent Judeţean, din care fac parte nouă persoane, a fost ales Gheorghe Tănase, cel care a asigurat şi până acum conducerea organizaţiei, cu titlu de interimat însă. În funcţia de prim-vicepreşedinte a fost desemnat Ioan Flonta.
Din partea „adversarilor” politici au fost prezenţi în sală, adresând mesaje de salut, deputaţii Adrian Niţu, preşedinte al Organizaţiei municipale PDL Arad, şi Andras Kiraly, preşedintele al UDMR Arad. A participat, de asemenea, Florin Farcaşiu, vicepreşedinte al PNL Arad, lucru care nu a fost pe placul unor colegi de-ai săi liberali.
ICIM Univ V. Goldis Arad – LMK BC Sepsi Sfantu Gheorghe 54:48 (10–10,20–17,10–11,14–10)
ICIM Univ V. Goldis Arad : Roberson 17(1×3), Savic 11(1×3), Toma 10, Ciocan 7(1×3), Boriga Brosovszky 7(2×3), Dollente 2
LMK BC Sepsi Sfantu Gheorghe : Vescan 17(3×3), Parau 11(1×3), Vass 8(2×3), Hutanu 4, Bors 4, Terglav Tratsiak 2, Ardeleanu 2
La iniţiativa europarlamentarului arădean Iosif Matula, membrii Comisiei pentru Dezvoltare Regională din cadrul Parlamentului European vor fi prezenţi în regiunea de vest a României, în perioada 3-5 noiembrie.
Conform programului oficial, vizita va debuta la Giurgiu, cu prezentarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi a canalizării în judeţul Giurgiu”. Vizita va continua pe 4 noiembrie, cu prezentarea şi vizitarea sitului de construcţie al autostrăzii Arad-Timişoara, finanţat prin POS Transport 2007, Banca Europeană pentru Investiţii şi BERD. Prezentarea va fi făcută de secretarul de stat arădean Eusebiu Pistru şi primarul Gheorghe Falcă. Va urma o masă rotundă la care vor participă şi reprezentanţii Ministerului Dezvoltării de la Bucureşti sau ai Agenţiei Regionale de Dezvoltare Vest, evenimentul urmând să se desfăşoare la Consiliul Judeţean. Vizita oficială va continua prin prezentarea şi vizitarea locaţiilor unor proiecte din municipiu, finanţate din bani europeni: reabilitarea Centrului Istoric Vechi, proiectul „Cămin social pentru comunitatea rromă” de pe strada Tarafului, investiţia de reabilitare a clădirii Colegiului Naţional „Moise Nicoară”, un proiect privat în domeniul turismului viticol din judeţul Arad, finanţat prin programul SAPARD. Ziua se va încheia cu o degustare de vinuri.
„De la aderarea noastră la Uniunea Europeană, atragerea de fonduri comunitare a fost principalul leit-motiv. Această vizită, a celei mai importante comisii din cadrul Parlamentului European, întăreşte convingerea că, atunci când există voinţă politică şi administrativă, banii europeni sunt folosiţi eficient. În judeţul Arad, acest lucru se vede”, a declarat europarlamentarul Iosif Matula.
UTA a trecut sâmbătă seara de FC Bihor cu scorul de 2-1, în urma unei partide extrem de disputate. Încă din primele minute, UTA s-a dovedit periculoasă, dar Nădăban a lovit bara din penalty iar Ţucudean, scăpat singur cu portarul, s-a complicat şi a intrat în unghi, dând posibilitatea bihorenilor să respingă. Scorul a fost deschis în minutul 64, de Ţucudean, cu o frumoasă lovitură de cap. Bucuria n-a durat mult în rândul alb-roşiilor, pentru că după numai 2 minute oaspeţii au egalat, prin Chiş.
Meciul a continuat în dominarea UTA-ei, portarul oaspeţilor evidenţiindu-se de câteva ori prin respingerea în extremis a unor baloane pe care scria „gol”. UTA n-a cedat iniţiativa şi a continuat să atace în valuri, în căutarea victoriei. În tot acest timp, un contraatac al oaspeţilor se putea sfârşi rău pentru arădeni, dar norocul i-a surâs şi Bătrânei Doamne atunci când Bârză a şutat razant peste bara transversală a porţii lui Ioime.
A venit însă minutul 89, când acelaşi Ţucudean a reluat cu capu, la colţul lung, o centrare perfectă, venită de la Neagu. Cele patru minute de prelungire arătate de arbitru au fost prea puţine pentru FC Bihor să revină pe tabelă, astfel încât UTA a obţinut o nouă victorie, care o plasează pe poziţia a cincea în clasament, cu 17 puncte, la un pas de liderul Petrolul Ploieştei, care are 19 puncte.
Consiliul Local Municipal (CLM) Arad a aprobat joi, 28 octombrie, primele măsuri pentru transformarea podului provizoriu de peste Mureş, care va fi construit lângă Podul Traian în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric al Aradului, într-unul definitiv.
Podul Traian face parte din proiectul menţionat mai sus, fiind un monument istoric vechi de circa o sută de ani şi foarte valoros pentru patrimoniul şi istoria municipiului. Aflat într-o stare precară, podul a fost închis circulaţiei în vara acestui an. Până la construirea unui pod temporar peste Mureş, traficul este deviat pe la Subcetate, lucru care nu este nici comod şi nici practic pentru arădeni şi pentru cei care tranzitează oraşul. Reabilitarea Podului Traian va dura destul de mult timp, de aici şi necesitatea construirii unui pod provizoriu. Acesta din urmă este prevăzut doar ca provizoriu în proiectul de reabilitare a centrului istoric vechi al Aradului, însă autorităţile locale şi-au propus să-l transforme în pod definitiv.
Motivele? Din perspectiva specialiştilor în domeniu, Podul Traian nu va mai rezista traficului decât maximum 20 de ani, cu toate că va fi reabilitat, din cauză că nu a fost proiectat să susţină transportul greu, mai ales tramvaiele şi camioanele. Această concluzie a dus la ideea că este mare nevoie de încă un pod, lângă Podul Traian, care să susţină traficul greu şi astfel să ajute la supravieţuirea monumentului istoric încă o sută de ani.
Ideea de a păstra un asemenea monument istoric încă o sută de ani este de apreciat însă există şi voci care nu sunt întru totul deacord cu iniţiativa Primăriei. Reprezentanţii societăţii civile susţin că un pod nou lângă Podul Traian i-ar lua acestuia din frumuseţe şi impetuozitate.
La şedinţa CLM a luat parte şi arhitectul Alexandru Nagy Vizitiu – preşedintele asociaţiei arădene PRO Urbe – care şi-a exprimat în faţa primarului Gheorghe Falcă, a viceprimarilor şi a consilierilor municipali părerile cu privire la construirea podului definitiv în dreptul Podului Traian. Acesta susţine că un nou pod lângă podul vechi nu ar da bine şi nu este necesar din mai multe motive: Autostrada ce va fi construită în perioada următoare va decongestiona traficul din oraş, astfel că nu va mai fi nevoie de Podul Traian ca principală cale de tranzitare a Aradului; frumuseţea Podului Traian va avea de suferit din cauza unui pod nou iar acesta din urmă va fi şi foarte scump.
Părerile reprezentantului PRO Urbe au fost susţinute şi de consilierul municipal Claudiu Cristea, care s-a abţinut de la votarea proiectului de hotărâre cu privire la acest subiect.
Pe de altă parte, primarul Gheorghe Falcă a dezvoltat ideea construirii unui pod nou. Din punctul său de vedere şi al specialiştilor din Primărie, podul nou ar lua traficul greu de pe Podul Traian, pe acesta circulându-se doar pe o bandă într-un singur sens. De asemenea, ar putea fi construită o bandă generoasă pentru biciclişti pe vechiul pod, şi nu în ultimul rând, ar putea deveni un loc mai mult decât potrivit pentru vizitatori, o parte din pod transformându-se în zonă pietonală.
„Preferăm să mai păstrăm Podul Traian încă o sută de ani cu riscul de a-l eclipsa puţin prin construirea unui pod nou, decât să îl distrugem cu totul în maxim 20 de ani”, a declarat primarul Aradului.(news-ar)
O tăiere de panglică a avut loc la Şcoala Generală din Şiria, unde a fost inaugurat un teren de minifotbal dotat cu nocturnă şi un gard de protecţie. Terenul va fi folosit de elevi, la orele de sport, dar şi de localnicii dornici de mişcare, care-l vor putea închiria cu 100 de lei pe oră. Dupa inaugurare a avut loc un meci intre reprezentantii CJA si cei din Siria, nu stim rezultatul dar stim ca daca noi presa nu am fost o echipa completa pentru fotbal i-am batut la repriza a treia.
Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Arad (CJA), dar şi directori din cadrul instituţiei au participat joi la un adevărat maraton al inaugurărilor. S-a început cu tăierea panglicii pe drumul judeţean care face legătura dintre Caporal-Alexa şi Pâncota, care a fost reabilitat după o „pauză” de 30 de ani! Aici a fost nevoie de o investiţie de peste 4,7 milioane de lei. Drumul a fost ranforsat pe o lungime de 7,3 kilometri, din care 2 kilometri pe raza oraşului Sântana şi 5,3 kilometri pe raza oraşului Pâncota.
A doua inaugurare a fost la Galşa, sat aparţinător comunei Şiria, unde Consiliul Local şi Consiliul Judeţean au reabilitat drumul spre cariera de piatră, în lungime de doi kilometri. Costul lucrărilor s-a ridicat la cinci miliarde de lei vechi.
