DOAR 32% DIN ZONELE DE SCALDAT DIN ROMANIA AU O CALITATE EXCELENTA A APEI, MEDIA IN UE ESTE DE 84%
NationalUltimele stiri 25 mai 2016 0
România a avut în anul 2015 un număr de 50 de zone pentru scăldat costiere și continentale, însă doar 16 din acestea (32%) au o calitate excelentă a apei, 23 de zone (46%) au o calitate bună, 10 zone (20%) au calitate suficientă și doar o singură zonă este considerată ca având o calitate nesatisfăcătoare a apei, potrivit raportului anual privind apa pentru scăldat publicat miercuri de Comisia Europeană.
Calitatea apei pentru scăldat în 2015 pentru cele 28 de state membre ale UE, plus Albania și Elveția, arată că România la egalitate cu Albania se situează pe ultimele locuri când vine vorba de procentul zonelor de scăldat cu o calitate excelentă a apei (32%), în timp ce în opt state membre peste 90% din zonele pentru scăldat prezentau o calitate excelenta a apei în 2015: Luxemburg (toate cele 11 zone pentru scăldat raportate), Cipru (99,1%), Malta (97,7%), Grecia (97,2%), Croația (94,2%), Italia (90,6%), Germania (90,3%) și Austria (90,2%). Media la nivelul UE este de 84%.
În întreaga Europa, doar 385 de zone pentru scăldat au fost evaluate în 2015 ca având o calitate nesatisfăcătoare a apei. Procentul zonelor pentru scăldat considerate a fi de calitate ‘nesatisfăcătoare’ a scăzut de la 1,9% în 2014 la 1,6% în 2015. Cel mai mare număr de zone pentru scăldat cu o calitate nesatisfăcătoare a apei a fost constatat în Italia (95 de zone pentru scăldat, 1,7%), Franța (95 de zone pentru scăldat, 2,8%) și Spania (58 de zone pentru scăldat, 2,6%).
„96 % din zonele pentru scăldat din Europa se situează la un nivel acceptabil de calitate a apei, iar 84% dintre acestea la un nivel excelent. Acesta este rezultatul a 40 de ani de investiții în infrastructura de alimentare cu apă și de tratare a apelor reziduale. Este un semn al faptului că legislația UE funcționează bine”, a declarat comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit, Karmenu Vella.
În sezonul de scăldat 2015, pentru prima data, toate statele membre ale UE au monitorizat zonele pentru scăldat de pe teritoriul lor în conformitate cu dispozițiile directivei europene revizuite privind apa pentru scăldat (2006/7/CE). Directiva prevede condițiile în care calitatea apei pentru scăldat poate fi clasificată ca fiind ‘excelentă’, ‘bună’, ‘satisfăcătoare’ sau ‘nesatisfăcătoare’ în funcție de nivelurile de bacterii fecale detectate.
Sursa: agerpres.ro
Read moreSistemul informatic al cardului național de asigurări de sănătate este indisponibil de marți dimineața de la ora 8,30 din cauza unor probleme tehnice, precizează CNAS pe site-ul său.
„Astăzi, 24.05.2016, începând cu ora 8,30, sistemul informatic al cardului național de asigurări de sănătate este indisponibil datorită unor probleme tehnice”, menționează CNAS.
Potrivit sursei citate, până la anunțul remedierii problemelor apărute, confirmarea semnării prin cardul de sănătate a serviciilor medicale/ prescrierii rețetelor/ eliberării medicamentelor vor putea fi efectuate în modul offline.
„Serviciile operate în acest interval vor trebui încărcate în PIAS în maxim 72 ore de la prestarea acestora, conform prevederilor legale în vigoare”, precizează instituția.
Sursa: agerpres.ro
Read more
Bărbații cu anumite celule sanguine care nu mai conțin cromozomul sexual masculin Y sunt mai predispuși la maladia Alzheimer și au un risc crescut de mortalitate din alte cauze, între care și de diferite forme de cancer, potrivit unui studiu publicat în revista „American Journal of Human Genetics”, citat de agenția France Presse.
Studiul, care urmează să fie prezentat la conferința anuală a Societății Europene de Genetică Umană, de la Barcelona (Spania), a implicat peste 3.200 de persoane cu o vârstă medie de 73 de ani, vârsta participanților variind între 37 de ani și 96 de ani.
Aproximativ 17 la sută din total nu au avut nici o urmă a cromozomului Y în unele celule sanguine. Cercetătorii au descoperit că majoritatea dintre ei primiseră deja un diagnostic de Alzheimer.
Și, au adăugat cercetătorii, absența cromozomului Y la cei care nu suferă de această degenerare incurabilă a creierului crește probabilitatea unui astfel de diagnostic în timpul urmăririi acestui studiu.
Potrivit mai multor cercetări anterioare, pierderea cromozomului Y atinge până la 20 la sută dintre bărbații de peste 80 de ani. Aceasta este cea mai frecventă mutație genetică la bărbați în vârstă.
Pentru autorii studiului publicat luni este posibil ca pierderea acestui cromozom să fie legată de o mortalitate masculină mai precoce.
Dar mecanismele biologice care asociază dispariția cromozomul Y cu maladia Alzheimer și cu unele tipuri de cancer nu sunt încă pe deplin clarificate, a menționat el, adăugând că se pune și problema de a ști modul în care această dispariție a fost legată de patologii ale altor organe.
„Celulele sanguine studiate joacă un rol în sistemul imunitar, iar legătura dintre absența cromozomului Y din acestea și apariția unor maladii în alte țesuturi este într-adevăr izbitoare”, a remarcat profesorul Lars Forsberg, de la departamentul de imunologie de la Universitatea din Uppsala (Suedia).
„Absența acestui cromozom din aceste celule sanguine pare să le facă să-și piardă o parte din funcțiile lor imunitare”, a presupus specialistul.
Această echipă de oameni de știință, formată din cercetători din Franța, Marea Britanie, Canada, SUA, a stabilit deja într-un studiu anterior că fumatul crește cu până la 400 la sută riscul de a pierde cromozomul Y.
Potrivit acestora, controlul prezenței acestui cromozom ar putea permite pe viitor identificarea bărbaților cu risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer și Alzheimer, precum și efectuarea analizelor necesare pentru detectarea lor.
Sursa: agerpres.ro
Read moreVestigii arheologice din China au dezvăluit urmele unei beri sofisticate, produse acum 5.000 de ani din mai mult plante, printre care orzul. Potrivit cercetărilor publicate luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) și preluate de AFP, identificarea unor reziduuri de orz în situl Mijiaya din nord-estul Chinei „dezvăluie cea mai veche prezență în China a acestei cereale provenite din Europa, precedând cu circa o mie de ani cultura sa agricolă în această țară”.
„Acest lucru sugerează că orzul a fost folosit mult timp la producerea berii, înainte să ajungă o cultură agricolă”, arată cercetătorii Jiajing Wang și Li Liu de la Universitatea Stanford din California.
În vetre găsite în gropi se încălzeau probabil grăunțele înainte să fie măcinate, apreciază arheologii. Reziduuri gălbui găsite pe marginile unor vase, pâlnii și amfore i-au făcut pe arheologi să creadă că recipientele erau folosite la producerea berii, la filtrarea și păstrarea ei.
Analize morfologice ale amidonului, grăunțelor și fitoliților — rest mineral provenit din descompunerea plantelor — găsiți în interiorul recipientelor au arătat că este vorba de mei, orz, lacrima lui Job (plantă-condiment asiatică) și tuberculi. Unele fragmente de amidon purtau urme ce evocă malțificarea, proces cheie pentru producerea berii, precum și măcinarea, precizează cercetătorii. Ei au descoperit și prezența oxalatului, produs derivat din brasajul berii, dovadă în plus că vasele de pământ au fost folosite la producerea acestei băuturi.
„Datele noastre arată că oamenii din cultura Yangshao au dezvoltat o metodă complexă de fermentare prin malțifierea și măcinarea unor plante”, afirmă cercetătorii. Ei utilizau tuberculi pentru amidon și zaharuri pentru fermentație, adăugând o tușă de dulce berii lor.
„Este cea mai veche berărie descoperită până în prezent în China”, afirmă profesorul Patrick McGovern de la Universitatea Pennsylvania, expert recunoscut în istoria berii și a vinului. „Punând împreună date arheologice, chimice și botanice, cercetătorii au adus noi informații despre introducerea orzului în China pentru producerea unei băuturi fermentate”, a declarat el pentru AFP.
Descoperirea permite acoperirea unui gol între indicii chimici și botanici ai celor mai vechi băuturi fermentate găsite în China, care datează de acum 9.000 de ani, în sudul Jiahu (vales Fluviului Galben), și ai celor mai sofisticate apărute în urmă cu 3.600 de ani, în timpul dinastiei Shang.
Vestigiile berăriei și ale unei rețete de bere în China sunt contemporane cu situri similare din Iran și Egipt, precum și cu o instalație de fabricare a vinului din Armenia, cea mai veche cunoscută.
Sursa: agerpres.ro
Read more