News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

OMV Petrom a afişat un profit net în scădere cu 56% în primul semestru al anului

OMV Petrom, principala companie petrolieră românească, a obţinut în prima jumătate a acestui an un profit net de 867 milioane de lei, în scădere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului semestrial remis, miercuri, AGERPRES.

Veniturile din vânzări au fost de 10,069 miliarde de lei, în scădere cu 11%.

Declinul vânzărilor vine ca urmare a evoluţiei negative a preţurilor din piaţă şi a volumelor mai mici de vânzări de produse petroliere, explică reprezentanţii companiei.

Read more
Întalnire Patronatul Român – Ministerul Finantelor Publice,  pentru găsirea soluţiilor de ieşire din criză a firmelor cu capital românesc

Zilele trecute, Ioan Marin CRIŞAN, preşedintele Filialei Judeţene Arad a Confedreaţie Patronatul Român a participat împreună cu preşedintele Patronatului Român, domnul Gheorghe NAGHIU, la o întâlnire  de lucru la Ministerul Finantelor Publice. Acesta a fost reprezentat de domnii Gheorghe PECINGINĂ – Secretar de Stat, Iulian ARDELEANU – Director General şi domnul Liviu Gabriel CHIOŞEA – consilier relaţii cu publicul.

Preşedintele Patronatului Român, Gheorghe NAGHIU a prezentat pe scurt activitatea organizaţiei patonale, evidenţiind  problemele finaniare cu are se confruntă firmele româneşti, precum şi nevoia acestora de a obţine finanţări cu dobânzi mai mici. Acest lucru este necesar, în contextual actual al crizei generate de SARS COV 2, datorită căreia firmele româneşti au avut de suferit din cauza întreruperii activităţilor, iar politica bancară de la noi, este una a dobanzilor mari.

Cu toate că a fost lansat în luna mai 2020, „Programul de finantare IMM INVEST” aprobat  de Guvernul României acesta se blochează la băncile comerciale care prelungesc foarte mult acordarea creditelor.

Secretarul de Stat Gheorghe PECINGINĂ, coordonatorul acestui program, a propus o nouă întalnire în luna august 2020, în care să discutăm cazuri concrete  privind finanţarea firmelor româneşti, promiţând totodată că se va implica direct în rezolvarea acestor probleme, urmând să aibă o discuţie cu băncile care vor finanţa acest program.

A fost discutată necesitatea găsirii unor surse de finanţare care să asigure mărirea indemnizaţiilor pentru copii precum şi mărirea punctului de pensie. Acest luru va fi posibil doar cu eradicarea neregulior financiare, deoarece conform celor prezentate  de preşedintele patronatului arădean, Ioan Marin CRIŞAN, în acest moment economia subterană a României atins un nivel ridicat, ajungând la circa 35% din PIB, ceea ce duce la o scădere a colectării la buget a taxelor si impozitelor.

Este obligatoriu ca ANAF-ul să verifice  marile companii străine din România, care în ultimii ani au fost ocolite de controalele fiscului. Au fost verificate doar firmele româneşti care au primit amenzi usturătoare. Am reuşit să avem legea prevenţiei şi să nu mai aibă firmele mici de suferit, dar nici nu putem sta indiferenţi la abuzurile firmelor cu capital străin care fac legea la noi în ţară. Un caz concret este cel al reparaţiilor auto unde lucreaza multe service-uri neautorizate care nu platesc taxe si impozite aferente veniturilor incasate. Evaziunea  în acest domeniu, la nivel de ţară, a ajuns la circa 500 milioane Euro pe an şi cu toate că încă din anul 2015 au fost sesizate guvernele  Boc şi Ponta, nu a fost luată până în prezent nici o măsură de stopare a acestui fenomen. O altă problemă cu care se confruntă firmele cu capital românesc, şi care îngreunează activitatea acestora este impozitarea excesiva a muncii. Toate aceste lucruri trebuiesc rezolvate în cel mai scurt timp, altfel se va intra      într-un blocaj financiar din care se va iesi foarte greu, şi multe firme îşi vor închide porţile şi acest lucru va duce la şomaj şi implicit la sufocarea bugetului de stat. Suntem dispuşi, împreună cu preşedintele Gheorghe NAGHIU să susţinem proiecte comune Partonat- Guvern, în vederea elaborării unui program de ieşire din criză care să permită deblocarea activităţii agenţilor economici”, a declarat Ioan Marin CRIŞAN după întâlnirea de la Bucureşti.

Read more
ANRE: Durata penelor de curent în România este de două ori mai mare decât în ţările vest-europene

Fiecare consumator român de energie a stat în beznă, în medie, 350 de minute anul trecut, durata penelor de curent în România fiind de două ori mai mare decât în ţările europene avansate, potrivit Raportului privind realizarea indicatorilor de performanţă a operatorilor de distribuţie a energiei pentru 2019, publicat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

Astfel, durata întreruperilor planificate a fost anul trecut, în medie, de 171 de minute pentru fiecare consumator, iar întreruperile neplanificate au durat 179 de minute/consumator, totalul fiind de 350 de minute/consumator.

Indicatorul SAIDI (System Average Interruption Duration Index) măsoară durata medie a întreruperilor în reţea pentru un utilizator şi se calculează împărţind durata cumulată a întreruperilor lungi (mai mari de trei minute) la numărul total de utilizatori.

Raportul ANRE evidenţiază faptul că valorile agregate de ansamblu pentru SAIDI, întreruperi planificate, variază mult de la un operator de distribuţie la altul. Astfel, valoarea minimă este de 55,34 minute/an pentru E-Distribuţie Muntenia, iar valoarea maximă este de 287,86 minute/an pentru Delgaz Grid, cu o valoare medie pe ţară de 171,09 minute/an, peste intervalul de valori de circa 40 – 150 minute/an înregistrate în ţările europene avansate.

Situaţia este similară şi în cazul întreruperilor neplanificate.

„Valorile agregate de ansamblu pentru SAIDI, întreruperi neplanificate, au valori cuprinse între 142,8 min/an pentru E-Distribuţie Muntenia şi 227,4 min/an pentru E-Distributie Banat, respectiv valoarea medie pe ţară este de 178,91 min/an, valori mai mari decât intervalul de valori de circa 20 – 100 min/an înregistrate în ţările europene avansate”, se arată în raport.

Principalul indicator de performanţă pentru continuitatea în alimentare a utilizatorilor este SAIDI pentru întreruperi neplanificate, adică penele de curent.

Dintre cei opt operatori de distribuţie la nivel naţional, cele mai lungi pene de curent au avut loc în cazul consumatorilor e-Distribuţie Banat, respectiv 227 minute pentru fiecare consumator, în medie.

Urmează Distribuţie Energie Oltenia, cu 204 minute/consumator, Delgaz Grid – 188 minute, SDEE Transilvania Sud – 186 minute, SDEE Muntenia Nord – 179 minute, SDEE Transilvania Nord – 149 minute, e-Distribuţie Dobrogea – 147 minute şi e-Distribuţie Muntenia – 142 minute.

În total, în România există 9,5 milioane de consumatori de energie electrică, din care 5,2 milioane în mediul urban şi 4,3 milioane în mediul rural. AGERPRES

Read more
Anghel (ANPC):După 17 iulie, când vom finaliza controalele pe măşti şi mănuşi, vom prezenta datele finale

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a demarat la începutul stării de alertă o serie de controale la operatorii economici care comercializează măşti şi mănuşi de protecţie, datele finale ale acestor verificări urmând să fie anunţate după data de 17 iulie, când vom finaliza aceste verificări, a declarat joi seara, pentru AGERPRES, directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel.

„ANPC desfăşoară o tematică de control pe măşti şi mănuşi de protecţie la nivel naţional, încă de la intrarea în starea de alertă, până la sfârşitul acesteia, iar până în prezent au fost verificaţi sute de operatori economici. Desigur că, în momentul în care această tematică se va încheia, rezultatele controalelor din cele 41 de judeţe şi ale municipiului Bucureşti vor fi centralizate şi comunicate public, aşa cum ANPC a procedat întotdeauna. După data de 17 iulie, când vom finaliza controalele pe măşti şi mănuşi de protecţie, vom prezenta datele finale”, a precizat Anghel.

Potrivit sursei citate, competenţele de control ale ANPC sunt reprezentate de verificările de conformitate ale produselor, inclusiv măşti şi mănuşi de protecţie, în ceea ce priveşte etichetarea acestora şi aplicarea marcajelor Comisie Europene.

„Comisarii noştri ţin cont în timpul actului de control şi de notificările statelor membre UE cu privire la produse nealimentare considerate periculoase care sunt conţinute în avertizările din sistemul RAPEX. Aş vrea să îi asigur încă o dată pe consumatori că ANPC supraveghează cu atenţie piaţa, în limitele pe care legislaţia în vigoare i le pune la dispoziţie şi că respectarea drepturilor lor, ale consumatorilor, sunt pentru noi principalul obiectiv” , a mai spus directorul general al ANPC.

În spaţiul public au apărut recent informaţii potrivit cărora 90% dintre măştile de protecţie verificate sunt neconforme. AGERPRES

Read more
MFP lansează și în luna iulie noi emisiuni de titluri de stat pentru populație

Începând cu data de 01 iulie 2020, în cadrul Programului TEZAUR, Ministerul Finanţelor Publice a lansat o nouă emisiune de titluri de stat destinate exclusiv populației, cu scadențe la 1, 2, 3 și 5 ani şi dobânzi anuale de 3,5%, 4%, 4,25% și, respectiv, 4,75%. Veniturile aferente sunt neimpozabile.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

–        în perioada 01-31 iulie 2020 de la unitățile operative ale Trezoreriei Statului;

–        în perioada 01-30 iulie 2020 prin rețeaua de oficii poștale ale Companiei Naționale Poșta Română, din mediul urban, iar în perioada 01-29 iulie 2020 din mediul rural.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. A fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni.

Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea, în perioada de subscriere, a unei cereri de anulare.

Titlurile de stat sunt în forma dematerializată şi au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur pot fi transferabile si se pot răscumpăra în avans. În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moștenitorilor, care prezintă documentele legale care le atestă calitate.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe www.mfinante.ro, www.datoriepublica.mfinante.gov.ro, www.comunicatii.gov.ro,

Read more
Declarația unicã pe venit se depune pânã la  30 iunie 2020, inclusiv

Prin Ordonanța de urgențã a Guvernului nr.69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor mãsuri fiscale, termenul de depunere a formularului ”Declarație unicã privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice” a fost prorogat pânã la data de 30 iunie 2020, inclusiv.
Prin același act normativ, s-a stabilit cã, dacã Declarația unicã privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice se depune pânã la 30 iunie 2020 inclusiv, se acordã urmãtoarele bonificaþii:
a) pentru plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurãri sociale și a contribuției de asigurãri sociale de sãnãtate, reprezentând obligații fiscale anuale pentru anul 2019, se acordã o bonificație de 5% din aceste sume, dacã toate aceste obligații fiscale de platã se sting prin platã sau compensare, integral pânã la data 30 iunie 2020 inclusiv;
b) pentru depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin mijloace electronice de transmitere la distanțã conform art. 79 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã, cu modificãrile și completãrile ulterioare, se acordã o bonificație de 5% din impozitul pe venit, contribuția de asigurãri sociale și contribuția de asigurãri sociale de sãnãtate.
Bonificația prevãzutã la lit.b) se acordã numai dacã este îndeplinitã condiția de acordare a bonificației prevãzutã la lit.a), caz în care se aplicã ambele bonificații.
Declarația unicã se utilizeazã atât pentru declararea venitului realizat și definitivarea impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale datorate pentru anul 2019, cât și pentru estimarea obligațiilor datorate pentru anul 2020.
Declarația unicã se depune de cãtre persoanele fizice care realizeazã, individual sau într-o formã de asociere, venituri/pierderi din: activitãți independente, drepturi de proprietate intelectualã, cu excepția contribuabililor pentru care impozitul se reține la sursã, cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendã, activitãți agricole, pisciculturã și/sau silviculturã, transferul titlurilor de valoare, precum și venituri din alte surse (de exemplu: câștiguri din transferul de monedã virtualã sau venituri impozabile ca urmare a cesiunii de creanțã).
        Declarația unicã se depune și de cãtre persoanele fizice rezidente care realizeazã venituri din strãinãtate, supuse impozitãrii în România (de exemplu: venituri din activitãți independente, venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectualã, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activitãți agricole, pisciculturã, silviculturã, venituri sub formã de dividende, venituri sub formã de dobânzi, venituri din premii, venituri din jocuri de noroc, câștiguri din transferul titlurilor de valoare etc.).
În condițiile actuale, când este foarte importantã respectarea distanțãrii sociale, Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã amintește contribuabililor cã pot depune Declarația unicã prin mijloace electronice de transmitere la distanțã astfel:
 – prin intermediul serviciului „Spațiul Privat Virtual” (SPV);
 – pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnãturã electronicã calificatã.

Read more
Noi reglementări în utilizarea apei potabile pentru HORECA

Aducem la cunoștința operatorilor sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă, a utilizatorilor de apă potabilă din industria alimentară și HORECA precum și a autorităților locale care au în teritoriu fântâni/arteziene publice a căror apă este utilizată pentru consumul populației, următoarele reglementări aplicabile domeniului:

Legea nr. 458 /2002, actualizată, privind calitatea apei potabile, prevede în capitolul III,art. 7 :

,,(1) Monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi de autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Producătorii şi distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate şi finanţarea monitorizării de audit, precum şi a monitorizării operaţionale a calităţii apei potabile.

(3) Autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, asigură supravegherea şi controlul monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerinţele de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică.

(5) Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, pentru îmbuteliere şi pentru industria alimentară, vor asigura monitorizarea curentă, operaţională a apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă cel puţin controlul eficienţei tehnologiei de tratare, îndeosebi a dezinfecţiei, şi al calităţii apei potabile produse, distribuite şi utilizate.

(6) Procedurile pentru monitorizarea prevăzută la alin. (5) vor fi stabilite în conformitate cu Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile, iar programul de monitorizare trebuie să fie avizat de către autoritatea de sănătate publică județeană respectiv a municipiului București.

(8)  Lista laboratoarelor înregistrate, care efectuează monitorizarea calităţii apei, se face publică de către Ministerul Sănătăţii.”

Singurul laborator înregistrat în  Registrul laboratoarelor pentru monitorizarea calității apei potabile în județul Arad  este Laboratorul Direcției de Sănătate Publică Arad, înregistrat cu nr. 551 din 12.08.2019  pentru : prelevare de probe, monitorizare de audit și monitorizare de control.

Laboratorul DSP Arad efectuează, atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice HORECA, determinarea următorilor parametri:

  • Bacterii Coliforme
  • Escherichia Coli
  • Enterococi intestinali
  • Pseudomonas aeruginosa
  • Clostridium perfingens
  • Număr de colonii la 22O C
  • Număr de colonii la 37O C
  • Amoniu
  • Clor rezidual
  • Conductivitate
  • Fier
  • Mangan
  • Nitrați
  • Nitriți
  • Oxidabilitate
  • pH

Frecvența de prelevare a probelor de apă este prevăzută în HOTĂRÂREA nr. 974 din 15 iunie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile

Pentru efectuarea determinărilor prețurile sunt prevăzute în Ordinul Ministerului Sănătății nr. 208 din 7 martie 2012 privind aprobarea Listei tarifelor pentru prestaţiile în domeniul sănătăţii publice efectuate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Prin  urmare, monitorizarea calității apei potabile se face doar prin laboratoare înregistrate la Ministerul Sănătății.

Conform HOTĂRÂRII nr. 857 din 24 august 2011
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice
constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 “neefectuarea de către producătorii/distribuitorii de apă potabilă a monitorizării de control sau efectuarea monitorizării de control de către laboratoare neînregistrate la Ministerul Sănătăţii pentru controlul oficial al calităţii apei potabile”.

Direcția de Sănătate Publică Arad prin Serviciul de Control în Sănătate Publică va efectua controale pentru verificarea monitorizării calității apei potabile.

Read more
Bursa de la Bucureşti a pierdut aproape 5 miliarde de lei din capitalizare

Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB) a pierdut în această săptămână aproape 5 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 3,34%, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o scădere cu 17,89%.

Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 144,28 miliarde de lei, în perioada 8 – 12 iunie, de la 149,28 miliarde de lei în săptămâna anterioară.

În această săptămână, tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 157,11 milioane de lei, faţă de 191,35 milioane de lei în perioada 1 – 5 iunie 2020.

Cea mai bună zi de tranzacţionare a fost marţi, 9 iunie, când s-au consemnat 53,36 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, joi, 11 iunie, cu o valoare a tranzacţiilor de 33,54 milioane de lei.

Acţiunile Băncii Transilvania au fost din nou cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, generând tranzacţii de 31,73 milioane de lei, dar şi o majorare de preţ cu 0,23%. În top 3 se mai află Fondul Proprietatea, cu schimburi de 28,25 milioane lei şi o scădere de 4,84% în ceea ce priveşte preţul acţiunilor, urmate de titlurile BRD, cu tranzacţii de 27,5 milioane de lei (-4,06%).

Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Prebet (+15,79%), Alro (+8,45%) şi Alumil Rom Industry (+3,59%).

La polul opus la bursa, cele mai mari scăderi au fost consemnate de acţiunile Conpet, care au înregistrat un declin de 11,21%, urmate de cele ale Condmag (-11,11%) şi Romcarbon (-8,50%). AGERPRES

Read more
Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,3% în luna mai

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,3% în luna mai a acestui an, de la 2,7% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,25%, serviciile cu 2,6%, iar mărfurile nealimentare cu 0,15%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna mai 2020, comparativ cu aprilie, au urcat cu 0,05%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,47%.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2019 – mai 2020) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2018 – mai 2019), calculată pe baza IPC, este 3,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,3%.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, estima recent că inflaţia va coborî anul acesta sub 2%, în prezent tendinţa fiind de scădere.

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior.

AGERPRES

Read more
Consiliul Fiscal: În 2019, consumul final al populaţiei şi formarea brută de capital fix au contribuit decisiv la avansul PIB

Economia României a continuat să evolueze în 2019 pe un trend ascendent, produsul intern brut (PIB) urcând cu 4,1% faţă de creşterea de 4,4% înregistrată în anul 2018, consumul final al populaţiei, dar şi formarea brută de capital fix contribuind decisiv la avansul acestuia, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.

„Spre deosebire de anii anteriori, în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice, în 2019 atât consumul final al populaţiei, cât şi formarea brută de capital fix au contribuit decisiv la avansul PIB (+3,8 pp fiecare), un impact pozitiv fiind exercitat şi de consumul guvernamental (+1,1 pp). Variaţia stocurilor (-2,9 pp, după ce în anul precedent fusese factorul cu cea mai mare contribuţie pozitivă după consum) şi exportul net (-1,7 pp, pe fondul unei dinamici mai accentuate a importurilor faţă de exporturi) au avut o influenţă nefavorabilă asupra creşterii economice. Din perspectiva ofertei, avansul PIB a fost susţinut de majoritatea ramurilor economiei naţionale, cele mai importante contribuţii aparţinând construcţiilor şi comerţului”, se menţionează în raport.

Potrivit Consiliului Fiscal, anul 2019 a fost caracterizat de o evoluţie mai puţin volatilă a inflaţiei, ecartul dintre valoarea maximă şi valoarea minimă fiind redus considerabil faţă de anul anterior. La sfârşitul lunii decembrie 2019, rata inflaţiei a înregistrat valoarea de 4% (în creştere faţă de 3,3% la finele anului 2018), în timp ce avansul preţurilor la nivelul întregii economii, măsurat prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 6,9%.

„Deficitul de cont curent s-a majorat uşor de la 4,4% în 2018 la 4,6% în 2019, circa jumătate fiind finanţat de investiţiile străine directe. Trebuie menţionat că media deficitelor înregistrate în ultimii trei ani este de 3,9% din PIB, fiind situată în imediata proximitate a pragului de atenţie de 4% stabilit de Tabloul de bord european. Adâncirea deficitului de cont curent a fost determinată, în principal, de deficitele bugetare ridicate din ultimii ani, economia românească fiind caracterizată şi de un nivel înalt al deficitelor gemene, caz singular în regiune, care ridică provocări importante pentru politica fiscal-bugetară în condiţiile evoluţiilor nefavorabile pe plan internaţional, accentuate de magnitudinea şocului pandemiei COVID-19”, se mai precizează în raport.

Totodată, dinamica creditului neguvernamental s-a menţinut pe o traiectorie moderat ascendentă, înregistrând un avans de 2,4% în termeni reali comparativ cu anul precedent, pe seama creşterii volumului creditelor acordate în lei. Piaţa muncii a continuat evoluţia din anii anteriori, numărul mediu de salariaţi majorându-se până la 5,2 milioane persoane (+1,7% faţă de anul 2018), astfel că rata şomajului BIM a coborât la 3,9%. Câştigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 4.923 lei, în creştere cu 13% faţă de anul 2018, dinamica acestuia fiind susţinută atât de evoluţia câştigurilor din sectorul public, cât şi de a celor din sectorul privat.

Pe de altă parte, bugetul general consolidat (BGC) pentru anul 2019 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluţie macroeconomică care a estimat o creştere în termeni reali a PIB de 5,5%, cu o ţintă de deficit bugetar de 2,76% din PIB, respectiv un deficit în termeni ESA 2010 de 2,78% din PIB. Deficitul structural estimat în acel moment pentru anul 2019 era de 2,97% din PIB, abătându-se astfel substanţial de la obiectivul pe termen mediu, de 1% din PIB.

Potrivit Consiliului Fiscal, pe fondul evoluţiilor macroeconomice sub estimările iniţiale şi a nerealizării masive a veniturilor bugetare concomitent cu majorarea cheltuielilor bugetare, execuţia bugetară finală a consemnat un derapaj mare de la ţintele iniţiale privind deficitul bugetar, atât potrivit standardelor cash (4,56% din PIB), cât şi ESA 2010 (4,29% din PIB), ducând la declanşarea de către CE a procedurii de deficit excesiv (PDE) în 4 martie 2020.

De asemenea, deficitul structural s-a deteriorat semnificativ, la 4,3% din PIB, comparativ cu 2,92% în anul 2018, 3,05% din PIB în 2017, 1,9% din PIB în 2016 şi 0,4% din PIB în anul 2015. De menţionat şi valoarea foarte ridicată a deficitului primar structural, care a atins 5,2% în anul 2019 (cel mai ridicat nivel din UE), aflat în creştere constantă în ultimii 4 ani, de la numai 0,4% în anul 2015.

AGERPRES

Read more