Aurel Mătiuţ, directorul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara s-a retras acasă, la Arad, unde se va afla pentru 2 luni de zile la comanda Direcţiei Vamale Interjudeţene Arad, după ce a invocat motive medicale care ar fi determinat detaşarea sa. El neagă faptul că dosarul deschis la DIICOT Timişoara şi declaraţiile mai multor subordonaţi care-l acuză că făcea parte din „piramida şpăgilor din vămi” ar fi motivele pentru care a părăsit tronul vămilor din vestul ţării.
Algoritmul politic portocaliu şi ambiţia primarului arădean, Gogu Falcă, l-au împins pe Relu Mătiuţ la şefia Direcţiei Regionale Timişoara, cea care are în subordine activitatea vamală din judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin, la puţin timp după alegerile generale din 2008. Acuzat de sanatorul Valer Marian că face parte din „banda primarului de Arad”, Mătiuţ a negat constant acest lucru.
„Care bandă domnule, am probleme de sănătate. V-am lăsat vama acolo la Timişoara. Am patru stenturi implantate. Colegul de la Vama Arad şi-a dat demisia, iar eu am făcut cerere ca să mă întorc acasă, la Arad. Pentru mine şi sănăptatea mea e mai bine”, a declarat, pentru cotidianul.ro, Aurel Mătiuţ. El nu a invocat probleme medicale înaintea dasantului DNA, de la Moraviţa şi nici in perioada in care contrabanda cu ţigari de pe la magazinele duty free din vămi funcţiona ca ceasul.
Periada de aproape doi ani cît Mătiuţ s-a aflat la conducerea vămilor din Banat rămîne cea mai neagră din întreaga sa istorie, după ce zeci de lucrători vamali au fost arestaţi şi trimişi în judecată sub învinuirile de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, luare de mită, sau complicitate la luare de mită. Întrebat ce regretă mai mult, că a aceptat să preia conducerea direcţiei de la Timişoara, sau că o părăseşte pe uşa din dos, Mătiuţ s-a rezumat să mai spună: „Hai să terminăm aici convorbirea”, lucru pe care l-a şi făcut.
La timona Direcţiei Regionale Timişoara a fost desemnat, pentru o perioadă de două luni, Nicolae Stoican, un etern număr doi în ierarhia vamală locală. Postul pe care acum a fost detaşat Stoican nu poate fi scos însă, la concurs pentru că acesta are un titular în persoana lui Gabriel Moldovan. Acesta la rîndul său este detaşat, cu propriul acord, în funcţia de şef al Direcţiei Vamale Interjudeţene Timişoara. Odată cu plecarea bruscă a lui Mătiuţ de la Timişoara, un pion important din „banda lui Falcă” s-a defectat. El rămâne totuşi pe tabla de şah a corupţiei din vămi imaginată de sindicalistul, Pro Lex, Vasile Lincu şi în atenţia procurorilor DIICOT Timişoara, care l-au acuzat de favorizarea infractorului, într-un dosar de contraband cu ţigări.
(Sursa: Cotidianul.ro)
Read more
Un mail ma agaseaza in acest week-end, si am vazut pe mai multe ziare aradene aceeasi problema, tipatul, eu zic chiar piuitul, de disperare al Miscarii Aradene fata de problema RCS-RDS versus Televiziunea Arad. Fratilor, ca nu am vrut sa zic chiar fraierilor, Televiziunea Arad nu mai exista din septembrie 2010, actiunile au fost cumparate de catre … stim noi cine, si a fost integrata canalului TVT89 Timisoara. Ca si date tehnice TVT89 Timisoara se poate viziona liber pe satelitul Astra 4A (4,8 E) si nu cred ca va leaga cineva de maini si de picioare sa-l urmariti. Ce acuza Claudiu Cristea, este „lupta redactiei
Televiziunii Arad impotriva acestui act de cenzura”, apa chioara, redactia TVA a fost mazilita chiar din februarie-martie a.c., jurnalisti aradeni gen Izabela Vekas, Dacian Pantea,Florin Coita,Carmen Ispas au fost dati afara fara regrete de catre divizia timisoreana. Si normal ca stirile aradene erau de fapt „timisorene”, ceea ce Claudiu Cristea nu a inteles, si faptul ca el credea ca daca se vede pe „sticla” TVA e o democratie, era o inselatorie. TVA murise demult, dar agitarea miscarii aradene fata de o pierdere de media, intre noi fiind pomenita, nu ar trebui sa ne ingrozeasca, si as spera ca
„Miscarea Aradeana” sa se canalizeaza pe problemele urbiei, si inclin sa cred ca
in nestiinta au fost „indrumati gresit” pe hartoape care nu le cunosteau. M-a mirat
mailul trimis redactiei noastre in care Claudiu Cristea afirma ca „mi-am exprimat regretul ca au plecat zaristi de la TVA dar cei pe care i-am vazut in redactie sunt aradeni cei mai multi”. Serios! Se pare ca a mai cazut un fan media, „Miscarea Aradeana”, dar daca glasul vostru poate sa fie auzit sunt multe posibilitati si inainte de a „striga” informati-va!
Si chestia ca pentru mass-media este un motiv de bucurie, ai dreptate Claudiu Cristea, noi ne luptam cu toti „mogulii media” ca doar suntem „da pa nicairi”, dar sampania am destupat-o in toamna 2010, cand tu nu stiai problemele TVA.
Comuna Hălmagiu are, din acest an, şcoală nouă, obiectiv inaugurat cu prilejul Nedeii din localitate. La acest eveniment au participat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Călin Bibarţ, prefectul judeţului Arad, Gheorghe Falcă, primarul Municipiului Arad, Gheorghe Seculici, consilier judeţean şi preşedintele partidului de guvernământ, Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad şi încă mulţi alţi consilieri judeţeni, dar şi primari de oraşe şi de comune din judeţul nostru şi din judeţele învecinate. „Este o investiţie pentru viitor. Dorim să asigurăm copiilor noştri, dar şi dascălilor, cele mai bune condiţii. A trecut vremea sobelor cu cărbune şi a geamurilor prin care trece vântul”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.
„Şcoala a fost construită în urma unui program finanţat de Banca Mondială. Ne bucură această investiţie care, alăturată altora, fac din comuna noastră una modernă”, a afirmat, la rândul său, Adrian Ţoca, primarul comunei.
De asemenea, tot cu prilejul Nedeii de la Hălmagiu a mai fost inaugurat şi primul tronson de stradă pe care au fost finalizate lucrările de extindere a reţelei de apă curentă şi a reţelei de canalizare, iar acum constructorul a început asfaltarea acesteia şi modernizarea trotuarelor.
Read more
„Târgul de Fete” de pe Muntele Găina, atestat documentar din anul 1816, se va desfăşura, potrivit tradiţiei, aproape de praznicul Sfântului Ilie, sărbătorit în data de 20 iulie, respectiv în zilele de 23 şi 24 iulie.
Consiliul Judeţean Arad se află şi în acest an printre organizatori. Cu această ocazie, instituţia a alocat suma de 8000 de lei. “Împreună cu Prefectura dorim să organizăm o tabără a Aradului aşa cum am făcut-o şi în anii trecuţi. Este important să ne păstrăm tradiţiile şi obiceiurile, iar „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina este poate cel mai cunoscut eveniment traditional din zona de vest a ţării”, a declarat Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad.
Târgul de fete se desfaşoară atât în localitatea Avram Iancu, cât şi într-o poiană de pe platoul muntos situat la 1.486 de metri altitudine, la întretăierea judeţelor Alba, Arad şi Hunedoara. În fiecare an, au loc concursuri de muzică şi dans folcloric, expoziţii de artă populară dar şi gastronomie. De asemenea, meşterii populari prezenţi din cele 3 judeţe îşi vor expune produsele artizanale specifice fiecărei zonei.
Read more
În acest sfârşit de saptamână, în zilele de 10-11 iulie, s-au desfăşurat „Zilele satelor Zerind şi Iermata Neagră”, ediţia a VII-a. Au fost două zile pline, de dimineaţa până târziu în noapte. Sâmbătă, participanţii au avut de ales între concursul de atelaje şi cel de ceaune, îndemânare autoturisme, show BMX şi motor-show. Seara s-a încheiat cu concert şi discotecă în aer liber și focuri de artificii. Duminică dimineaţa locuitorii au fost treziţi de fanfara din Szarvas (Ungaria) iar apoi au participat la târgul produselor tradiţionale în frumoasa piaţă din centrul localităţii. Pe terenul de sport s-au întrecut echipele de fotbal din satele din zonă, dar şi formaţiile de cântece şi dansuri populare din localităţi vecine şi din Ungaria. Copiii s-au întrecut în cadrul programului special alcătuit pentru ei la desene pe asfalt, dar şi la concursul de machete al viitorului parc de joacă din comună.
Un punct important l-a constituit inaugurarea Uzinei de apă şi a staţiei de epurare în comună. Astfel, Zerindul dispune în acest moment de staţie de tratare, reţea de apă şi canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate la standarde europene, obiectiv prioritar al primarului Şimandi Alexandru şi al Consiliului Local Zerind. Reţeaua de apă are 12 km lungime, cea de canalizare 4 km, iar staţia de tratare reechipată permite eliminarea fierului, manganului şi arsenului, fiind printre puţinele din vestul ţării care permite încadrarea în limitele normale la toţi parametrii necesari. Lucrarea a fost finanţată ca urmare a proiectului câştigat pe programul guvernamental privind infrastructura apă-canalizare la sate (O.G. 7), prin care Primăria Zerind a beneficiat de peste 3,3 milioane lei (33 miliarde lei vechi).
Sărbătoarea s-a bucurat de participarea a sute de localnici şi oaspeţi din satele vecine şi Ungaria, dar şi a numeroase oficialităţi: Călin Bibarţ-prefectul judeţului, Nicolae Ioţcu- preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iosif Matula- europarlamentar, Marius Gondor- deputat, Levente Bognar- viceprimar al municpiului Arad, Tiberiu Haasz- primar Mişca, Aurel Bondor- primar Apateu.
Au participat oficialităţi şi din Ungaria, de altfel duminică semnându-se Înţelegerea de Colaborare dintre Consiliul Local Zerind şi Kotegyan.
Read more
Comuna Covăsânţ organizează, la sfârşitul acestei săptămâni, cea de a doua ediţie a Festivalului Românilor de pretutindeni.
Festivalul se va bucura de prezenţa unor oaspeţi din şapte ţări: Serbia, Bulgaria, Albania, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria şi, bineînţeles, România. În cadrul programului, care începe cu parada portului popular, vor fi prezentate obiceiuri, dansuri, dar şi alte elemente de tradiţie.
Programul va începe duminică, 10 iunie, de la ora 16, invitaţi speciali fiind Ansamblul Ciocârlia al Ministerului Administraţiilor şi Internelor, dar şi Rapsozii Zărandului.
Read more
La Macea a avut loc, la sfârşitul săptămânii trecute, cea de a treia ediţie a Festivalului Părădăicilor, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Arad, Centrul Cultural Judeţean Arad, Asociaţia pentru Conservarea Culturii în Mediul Rural şi Primăria Macea.
Festivalul a debutat sâmbătă când, între altele, a avut loc un simpozion pe tema „Ferma de subzistenţă”, la care au luat parte câteva zeci de persoane, alături de deputatul Iustin Cionca, consilierul judeţean Sorin Victor Roman, organizatori şi specialişti în agricultură.
Duminică, mii de persoane au luat cu asalt curtea Castelului de la Macea, unde producătorii de părădăici – dar nu numai – şi-au expus produsele.
Evenimentul s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea autorităţilor şi politicienilor. Astfel, la faţa locului au sosit europarlamentarul Iosif Matula şi şeful de cabinet al acestuia, Gheorghe Don, ministrul Administraţiei şi Internelor Constantin Traian Igaş, deputatul Iustin Cionca, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Eusebiu Pistru, preşedintele CJA Nicolae Ioţcu, vicepreşedinţii Adrian Ţolea şi Cristian Drăgan, consilierul judeţean Sorin Victor Roman, liderii PSD Arad Dorel Căprar şi Laurenţiu Hălmăgean, preşedintele PNL Arad Florin Galiş şi vicepreşedintele Organizaţiei Judeţene a PNL Ionel Ciupe, preşedintele PDL Arad Gheorghe Seculici etc.
După vizitarea standurilor, juriul a deliberat şi a stabilit câştigătorii. Şi, pentru că în afara celor clasaţi pe primele locuri toţi expozanţii au avut de câştigat, au primit, cu toţii, diplome de participare. După festivitatea de premiere a urmat un program artistic iar participanţii s-au ospătat cu gulaş, mici şi grătare, stropite cu bere din belşug.
„Dacă vorbim de Festivalul Părădăicilor, cred că e util să reamintim câteva aspecte din mulţimea de beneficii ale consumului de roşii, pentru sănătate: prevenirea bolilor cardiovasculare, reducerea nivelului colesterolului precum şi protejarea organismului împotriva radicalilor liberi. În plus, roşiile sunt bogate în vitamine: C, A, B3, B6, B9, K” – a declarat Sorin Victor Roman, cel de la care a pornit ideea organizării festivalului.
Festivalul Părădăicilor s-a sfârşit târziu, în noapte, cu un foc de artificii care a brăzdat, minute bune, cerul comunei.
Nu ca nu aveam pana acum, dar era numa pentru autovehicule cu tractiune animala. Am rezolvat-o, am dres-o, am facut-o, ( ca sa nu zic inca, infaptuit-o) e pe caseta, s-a semnat, s-a parafat si superparafat, (era cu ochii si un ministru, de Interne) se pare ca se va face. Drumul de costisa, e pe modernizare, citat CJA ”
Consiliul Judeţean Arad a semnat, duminică, 3 iulie 2011, un contract de execuţie finanţat din fonduri europene pentru reabilitarea drumului judeţean DJ 709J Grăniceri – Sânmartin de la km 71+450 la km 83 + 471, în valoare de 2.100.000 euro. Lucrarea presupune reabilitarea şi modernizarea a 12,02 km cu o lăţime a platformei de 9,00 m, din care partea carosabilă este de 2 x 3,00 m, amenajarea podeţelor de pe traseu, a drumurilor laterale pe o lungime de 15 m şi dotarea trecerii la nivel de cale ferată cu elemente cauciucate.
Conexiunea rutieră între Elek şi Grăniceri este în atenţia autorităţilor locale în perspectiva deschiderii punctului de frontieră între cele două localităţi. Modernizarea acestui drum a fost începută în 2004, prin proiectul Consiliului Judeţean Arad de reabilitare a unui tronson de drum de 2,78 km între Grăniceri şi graniţa de stat, finanţat în cadrul programului PHARE CBC RO – HU 2004.”
Read more
Ziua ,,Sfinţiilor Apostoli Petru şi Pavel,, a reprezentat pentru comuna Bocsig zi de sărbătoare cu atât mai mult cu cât localnicii, alături de oficialităţi locale şi judeţene au participat la o serie de evenimente reprezentative pentru comunitate.
Astfel, Nicolae Ioţcu, preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, alături de primarul comunei, Ioan Florin Ciul şi în prezenţa a numeroşi membri ai comunităţii şi primari din localităţile vecine, a inaugurat drumul proaspăt reabilitat, drum ce face legătura dintre satul Răpsig şi drumul principal de comună. A urmat apoi inaugurarea a două străzi noi, asfaltate, în satul Mânerău şi dezvelirea bustului compozitorului Ion Vidu.
Drumul comunal dintre Răpsig şi Bocsig este singura cale de a ajunge în centrul de comună a celor peste 800 de oameni care locuiesc în sat, acest drum DC15 nefiind reabilitat, după spusele primarului Ioan Florin Ciul, de 16 ani. Cu atât mai mare a fost bucuria celor prezenţi, marea majoritate din Răpsig, de a asista la darea lui în folosinţă.
„Am sprijinit comunitatea locală pentru a primi banii necesari asfaltării acestui drum, în lungime de 5,5 kilometri, astfel încât să se poată circula în condiţii normale şi moderne între cele două localităţi . A fost un proiect început în urmă cu 3 ani pe care iată, suntem mândri că l-am finalizat cu succes”, a spus preşedintele CJA Nicolae Ioţcu.
Întâlnirea cu locuitorii comunei Bocsig a continuat pentru preşedintele Nicolae Ioţcu în satul Mânerău. Şi aici a avut loc un eveniment de inaugurare, ca urmare a finalizării unor investiţii demarate de Primărie, tot pe drumuri. Pentru prima oară în sat, pe două dintre străzi s-a turnat asfalt, iar circulaţia se face acum „ca la oraş”, după cum ziceau norocoşii locuitori de pe cele două străzi. Lungimea străzilor asfaltate este de 900 de metri, fiecare, valoarea lucrării fiind de 100.000 de lei, bani alocaţi de la bugetul Consiliului Judeţean.
Ziua de sărbătoare a continuat cu un eveniment cultural, de mare importanţă pentru satul Mânerău. A avut loc dezvelirea bustului marelui compozitor lui Ion Vidu, în prezenţa mândrilor mânerani. Ion Vidu s-a născut la Mânerău, 17/29 decembrie 1863 şi este considerat şi astăzi „maestrul muzicii corale româneşti”. Urmează Conservatorul la Arad şi la Caransebeş. Predă, ca profesor, muzica la Arad şi la Lugoj, după care îşi încheie activitatea ca inspector general de muzică la toate şcolile normale (Liceele Pedagogice) din ţară. Este cunoscut prin lucrările corale de excepţie, care se cântă şi astăzi: Ana Lugojana, Mântuire, Răsunetul Ardealului, dar şi prin piesele inspirate de aici, din frumuseţile Mânerăului natal (Din şezătoare, Peste deal, Negruţa).
În semn de respect pentru valorile culturale ale judeţului nostru, Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Cultural Judeţean a finanţat realizarea unui bust al celebrului compozitor, lucrarea fiind realizată de sculptorul prof. Mihail Păcurar.
La Macea va avea loc, în perioada 2-3 iulie, cea de a treia ediţie a Festivalului Părădăicilor, eveniment la care sunt aşteptaţi mii de oameni. Anunţul a fost făcut, astăzi, de Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, şi Ana-Maria Dumitrean, directorul Centrului Cultural Judeţean Arad. La conferinţa de presă a participat şi Ioan Alexandru Ardelean, unul dintre organizatorii locali ai evenimentului, care a trecut în revistă istoria festivalului şi modul în care acesta s-a născut, la iniţiativa consilierului judeţean Sorin Victor Roman. „Ţin să mulţumesc Consiliului Judeţean şi Centrului Cultural Judeţean pentru sprijin. De asemenea, subliniez că şi anul acesta vom pune accent pe sprijinul pe care legumicultorii din Macea îl vor putea obţine accesând fonduri europene”, a declarat Ioan Alexandru Ardelean.
Organizatorii din acest an, adică Consiliul Judeţean Arad, Centrul Cultural Judeţean Arad, Asociaţia pentru Conservarea Culturii în Mediul Rural şi Primăria Macea propun ca, dincolo de sărbătoarea propriu-zisă, să vină în sprijinul producătorilor agricoli din zonă printr-un seminar cu tema „Ferma de subzistenţă”, la care vor lua parte specialişti în agricultură şi în programele de accesare de fonduri europene, precum şi reprezentanţi ai unor companii de asigurări în domeniu. Conform organizatorilor, aproape toţi legumicultorii din comună îndeplinesc condiţiile pentru a putea accesa fonduri europene pentru ferme de subzistenţă, lucru care le-ar aduce în buzunare câteva mii de euro anual.
Startul festivalului va fi dat în cursul zilei de sâmbătă, când între orele 7 şi 14 va avea loc un concurs de pescuit, după care organizatorii vor găti un gulaş de peşte cu mult… bulion! Ziua, dedicată pescuitului şi seminariilor pe teme agricole se va încheia la ora 21, cu un program artistic susţinut de formaţia „Fraţii Roşu” şi soliştii Dorel Banci, Victor Urucu şi Ariel Unc. Duminică, 3 iulie, manifestările încep la ora 9,30, cu participarea la Sfânta Liturghie de la Biserica Ortodoxă Macea, La ora 13 va avea loc vizitarea standurilor cu produse tradiţionale iar la ora 14,30, premierea celor mai buni producători.
De la ora 15, organizatorii propun un program artistic, cu Taraful de la Macea, formaţia Fraţii Roşu cu soliştii Dorel Banci, Victor Urucu şi Ariel Unc, Iulian de la Macea, formaţia Gabi Bârsăuan, formaţia Abrudan, formaţii de dans popular şi alţi interpreţi.
La fel ca în fiecare an, prezentator este actorul Zoltan Lovas. Responsabil cu momentele vesele este Radu Moş iar la capitolul distracţie trebuie organizatorii s-au mai pregătiti şi cu un uriaş tobogan gonflabil, picturi pe faţă şi focuri de artificii.
Read more
