News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Peste 500 de incendii la nivel național, într-o lună și jumătate

Peste 500 de incendii, care s-au soldat cu 26 de morţi şi 57 de răniţi, s-au înregistrat, la nivel naţional, în perioada 1 octombrie – 15 noiembrie, a informat, joi, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Pompierii atrag atenţia că necunoaşterea regulilor de prevenire, asociată de multe ori cu neglijenţă, conduce în fiecare an la incendii în peste 6.500 de locuinţe.

„Exploatarea sistemelor şi a mijloacelor de încălzire cu defecţiuni sau fără respectarea măsurilor de prevenire specifice, precum şi lăsarea acestora în funcţiune fără supraveghere, generează anual peste 800 de incendii la locuinţe, cu victime omeneşti”, se arată într-un comunicat de presă al IGSU.

Potrivit sursei citate, în perioada sezonului rece, un alt factor generator de situaţii de urgenţă cu urmări grave îl reprezintă exploatarea cu defecţiuni sau improvizaţii a instalaţiilor electrice sau suprasolicitarea acestora prin conectarea simultană a mai multor consumatori, în special mijloace de încălzire de tipul reşouri, radiatoare, aeroterme.

Totodată, exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor şi consumatorilor de gaze naturale sau a buteliilor de aragaz poate genera situaţii de urgenţă.

Informaţii despre modul de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă pot fi obţinute prin intermediul aplicaţiei DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store şi App Store şi a Platformei Naţionale de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă „Fiipregatit.ro” – www.fiipregatit.ro.

Sursa: agerpres.ro

Read more
Ultimele audieri în dosarul Colectiv

Ultimii trei inculpaţi din dosarul Colectiv vor fi audiaţi joi la Tribunalul Bucureşti, urmând a se trece la dezbateri finale în procesul în care sunt judecaţi patronii clubului şi fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone.

La ultimul termen al procesului, care a avut loc în 14 noiembrie, judecătorul care se ocupă de acest caz, Mihai Bălănescu, i-a anunţat pe avocaţi să fie pregătiţi joi pentru dezbateri finale şi i-a atenţionat că, dacă vor lipsi, se va apela la avocaţi din oficiu.

Tot atunci, magistratul a anunţat că este posibil ca pledoariile să se prelungească pe mai multe zile.

În aprilie 2016, dosarul ‘Colectiv’ a fost trimis în instanţă de Parchetul General, iniţial la Judecătoria Sectorului 4, procesul fiind apoi mutat la Tribunalul Bucureşti.

Doi ani procesul a fost blocat pe chestiuni de procedură, iar judecătorul desemnat iniţial să se ocupe de acest caz a ieşit la pensie, fiind înlocuit în octombrie 2018 de Mihai Bălănescu. Noul judecător a promis că va grăbi soluţionarea dosarului, în fiecare săptămână fiind audiaţi zeci de martori şi victime.

În proces sunt judecaţi patronii clubului – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu; Daniela Niţă – patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist), precum şi persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

De asemenea, au fost trimişi în judecată fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, trei angajaţi din cadrul primăriei: Aurelia Iofciu – şef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminiţa Ganea – consilier superior, Ramona Sandra Moţoc – referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu, dar şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei.

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015”.

Anchetatorii mai arată că Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu „nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, (…) nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.

Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei sunt acuzaţi că, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

Sursa: agerpres.ro

Read more
Una dintre cele mai vechi fabrici din România îşi închide porţile

Electroputere Craiova, cândva simbol al industriei craiovene, îşi închide producţia din decembrie, după 70 de ani de activitate. Fabrica, patronată de investitori arabi, are pierderi de milioane de euro, iar în acest an uzina a avut un singur contract, informează Mediafax.

Din 4 secţii câte avea înainte de privatizarea din 2007, Uzina Electroputere a mai rămas cu două: secţia maşini rotative şi secţia transformatoare electrice. Pe prima a fost pus deja lacătul, iar utilajele au fost acoperite cu folii de plastic, spun sindicaliştii din Electroputere Craiova.

Secţia transformatoare electrice a avut în acest an un singur contract, pentru reparaţia unui transformator la Centrala de la Cernavodă, iar în decembrie, când acest contract se încheie, producţia va fi oprită definitiv.

„Ne-au anunţat că se închide activitatea operaţională, deci activitatea de producţie. Ceva era de bănuit, deoarece din 2018 nu s-au mai luat contracte noi. Motivul e că sunt pierderi pe care Electroputere le-a generat an de an din activitatea de producţie. Au crescut în fiecare an, milioane de euro – 8 milioane de euro, 9 milioane de euro, etc. Scriptic, dacă ne uităm pe documente, aşa apar, pierderi”, a declarat pentru MEDIAFAX liderul Sindicatului Electroputere Craiova, Cătălina Tibeică.

Restructurările au început încă din vară. În iunie, din 555 salariaţi, 296 au fost disponibilizaţi, spun sindicaliştii din Electroputere. Ultimii angajaţi ai fabricii, aproximativ 250 de persoane, vor pleca acasă luna viitoare, cu salarii compensatorii.

Colosul industrial, care înainte de 1989 făcea transformatoare electrice şi locomotive care ajungeau în aproape toată lumea, va fi vândut la metru. Angajaţii spun că deja au fost parcelate terenurile. Salariaţii bănuiesc că investitorii de la Al-Arab Contracting Limited au plănuit de la început să transforme uzina într-o afacere imobiliară, deşi, în 2007 când au cumpărat fabrica de la stat, au promis investiţii de milioane de eruo şi că o vor transforma într-un gigant internaţional.

„Cred că ei, de la bun început, au luat-o pentru afacerile imobiliare. Au dat 2 milioane de euro pe ea. Având în vedere că a intervenit criza atunci, după preluare, au fost nevoiţi să mai continue şi producţia. Acum de prin vară, au cadastrat toată suprafaţa rămasă (…) şi au făcut în jur de 46 de parcele, o suprafaţă de vreo 32 de hectare pe care vor să o vândă cu vreo 260 euro mp”, a spus Cătălina Tibeică.

Uzina Electroputere Craiova a fost înfiinţată în 1949. În anul 1991, fabrica a fost transformată în societate pe acţiuni, iar în 2007 a fost privatizată, pachetul majoritar de acţiuni de 86,28% fiind deţinut de firma saudită Al-Arrab Contracting Company Limited.

Sursa: agerpres.ro

Read more
Mierea românească, un antibiotic mai puternic decât mierea Manuka

Mierea românească este un antibiotic chiar mai puternic decât mierea Manuka, produsă în Noua Zeelandă și celebră în lume pentru calitățile sale antibacteriene. Comparația a fost făcută în laboratoare din România și Elveția. Pe baza acestor rezultate, doi cercetători din Oradea vor să producă un supliment alimentar pe bază de miere.

Mai multe tipuri de miere din România, Elveția și Noua Zeelandă au fost analizate în laboratoare din Oradea, Cluj Napoca și din Elveția. În studiu au fost folosite cele mai cunoscute bacterii: stafilococul auriu și E coli. Iar rezultatele arată că mierea românească are cele mai puternice proprietăți antibacteriene.

Simona Bişboacă – cercetător: Rezultatele au fost surprinzătoare, prin faptul că s-a dovedit prin testări de laborator că mierea românească și cea elvețiană au o activitate antibacteriană similară sau chiar superioară mierii de Manuka.

Cei doi cercetători orădeni implicați în proiect vor să lanseze un produs antibacterian pe bază de miere.

Ionuţ Bişboacă – cercetător: Scopul a fost să demonstrăm noi, în primul rând pentru noi, că mierea românească este net superioară unei mieri aduse de peste mări și țări.

În ciuda numeroaselor proprietăți binefăcătoare ale mierii, în România consumul este mult sub media europeană.

Cristina Mateescu – președinta comisiei de apiterapie Apimondia: Acum 30 de ani, nivelul consumului de miere în România era doar de 50 de grame. Din fericire, în ultimii ani să spunem că a crescut spre nivelul a 500 de grame consum pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă foarte puțin comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, ca să nu vorbim de alte state din lume, unde prin tradiție, prin arta culinară, mierea se consumă la cantități de peste un kilogram, un kilogram și jumătate, chiar două kilograme pe cap de locuitor.

Maria Popa – producător de miere: Asta e din munții pădurea Craiului, zona noastră, Dobrești, este o miere de castan, care este bună pentru circulația sângelui, pentru ficat, osteoporoză, tensiune

Dr. Oana Pop – medic diabetolog: Stimulează inclusiv creșterea imunității. De exemplu, propolisul se folosește foarte mult în aceste afecțiuni și chiar există și derivate din miere și propolis care se folosesc ca și adjuvante la o terapie respiratorie.

Un borcan de 250 de grame cu miere românească costă între 25 și 30 de lei. Celebra miere Manuka, din Noua Zeelandă, se vinde cu peste 100 de lei borcanul.

Sursa: digi24.ro

Read more
ANM: Temperaturile scad chiar și cu 10 grade, de la o zi la alta

Temperaturile scad treptat și va ploua în aproape toată țara. Masa de aer rece care vine dinspre vestul continentului, și care se deplasează spre est, ajunge astăzi deasupra României și aduce cu ea precipitații și temperaturi scăzute.

În sud-estul și centrul țării se vor înregistra ploi puternice și însemnate cantitativ, iar la munte și în zonele înalte ale țării se va instala iarna. Încă din această seară, acolo, ploile se vor transforma în precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare.

Temperaturile scad drastic în zona Moldovei, unde vorbim chiar de o diferență de 10 grade.

În Capitală ne mai bucurăm de vreme plăcută până vineri, când se instalează frigul și temperaturile coboară până la 7 grade.

 În zonele vestice, în Banat și Crișana, temperaturile vor fi ridicate și astăzi și joi. Abia de vineri se răcește vreme în acele zone.

Până la jumătatea săptămânii viitoare, meteorologii anunță temperaturi scăzute, însă normale pentru această perioadă.

Sursa: antena3.ro

Read more
România este pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea în rândul copiilor

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea în rândul copiilor, potrivit unui raport realizat de Salvaţi Copii România şi Avocatul Poporului, conform agerpres.ro.
„Mortalitatea în rândul copiilor situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii de două ori mai mare decât media Uniunii pentru populaţia între 0-19 ani. În România, rata mortalităţii în 2017 a fost de 61,69 la 100.000 de copii şi adolescenţi, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 31,60”, se arată în Raportul privind respectarea drepturilor copilului în România (2019), care a fost marţi lansat.
Potrivit Organizaţiei Salvaţi Copiii, în 2018, în România, s-au înregistrat 1.214 decese ale copiilor sub un an, cu o rată a mortalităţii infantile (numărul deceselor raportat la 1.000 de naşteri) de 6,5‰. Mai mult de jumătate dintre decesele sub un an se produc în prima lună de viaţă (mortalitate neonatală).
Analiza factorilor favorizanţi, realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, arată că o parte dintre aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare antenatală, care ar fi permis atât intervenţii în sarcină, cât şi direcţionarea sarcinilor cu complexitate mare către unităţi echipate corespunzător. O mare parte dintre gravide însă nu au beneficiat de investigaţii prenatale, precizează Salvaţi Copiii.
Conform sursei citate, judeţele cu cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile în 2018 sunt Dâmboviţa (2,9‰), Ilfov (4,1‰), Arad şi Timiş (4,5‰), Iaşi şi Alba (4,8‰) şi municipiul Bucureşti (3,6‰). La polul opus, cu rate ale mortalităţii de trei şi de două ori mai mari, se află Tulcea (15,5‰), Botoşani (12,9‰), Sălaj (11,5‰), Călăraşi (11,2‰) şi Caraş-Severin (10‰). Rata mortalităţii infantile în mediul rural (7,9) este mult mai mare decât cea din mediul urban (5,3).

Procentul cel mai mare de decese ale copiilor sub 1 an se înregistrează în cazul mamelor fără educaţie şi celor care au terminat doar şcoala primară. Vârsta mamei este de asemenea un factor important, cu rate mari ale mortalităţii atât la mamele adolescente, cât şi la cele peste 40 de ani.

„Deşi principiul interesului superior al copiilor este bine definit juridic, situaţia copilului în România rămâne una critică, cu peste o treime dintre copii trăind sub pragul sărăciei, cu un clivaj cronic între urban şi rural în ceea ce priveşte drepturile de bază – sănătate, educaţie, viaţă – şi un abandon şcolar care îşi pune amprenta asupra dezvoltării societăţii. (…) Analiza situaţiei copilului şi a drepturilor sale în România scoate în evidenţă faptul că progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt fie modeste (rata mortalităţii infantile, protecţia împotriva violenţei, combaterea sărăciei, sistemul de protecţie), fie nule (educaţie, protecţie medicală, protecţia copiilor cu dizabilităţi). Mai mult, condiţiile de viaţă şi de accesibilitate la servicii s-au agravat în cazul copiilor de etnie romă şi copiilor cu dizabilităţi”, spun reprezentanţii Salvaţi Copiii.

Potrivit sursei citate, aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în deprivare materială severă – cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9% – şi peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie. Acest procent include persoanele ale căror venituri sunt mai mici de 60% din venitul mediu la nivel naţional (adică sub 616 lei/persoană/lună în 2017), incluzând prestaţiile sociale.

În anul 2017 – 19,1% din populaţie avea venituri sub pragul de sărăcie şi se aflase în aceeaşi situaţie în cel puţin doi din cei trei ani anteriori. În cazul copiilor, rata sărăciei persistente era de 28,8% în 2017. Deşi în scădere, conform celor mai recente date estimate Eurostat, România rămâne statul european cu cea mai mare diferenţă la indicatorul sărăciei sau excluziunii sociale între copii şi totalul populaţiei.

Peste 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi, iar statistica include doar copiii care trăiesc în mediul rural şi a fost calculată pe baza unui studiu din 2018, în care 3% dintre cei intervievaţi au răspuns că se culcă flămânzi în fiecare seară şi încă 5% uneori, mai arată sursa citată.

Read more
Pesta porcină în Arad. Au fost plătite despăgubiri pentru 79 din cele 326 exploataţii afectate

Actualizarea situaţiei privind evoluţia Pestei Porcine Africane
La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 260 de localităţi din 26 de judeţe, cu un număr de 792 de focare (dintre care 17 focare în exploataţii comerciale şi 5 focare în exploataţii de tip A). Numărul focarelor active se află în scădere faţă de precedenta actualizare a situaţiei. În alte 8 judeţe există doar cazuri la mistreţi. De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost eliminaţi 539.341 de porci afectaţi de boală şi există 2.262 de cazuri la mistreţi.

În anul 2018, numărul porcilor afectaţi de PPA a reprezentat 9,3% din efectivul de suine din ţara noastră, în timp ce, pentru primele zece luni ale lui 2019, procentul este de 3,7%.

În total au fost stinse 1.978 de focare după cum urmează:
– 54 de focare în judeţul Satu Mare;
– 43 de focare în judeţul Dâmboviţa (dintre care unul într-o exploataţie de tip A şi unul într-o exploataţie comercială);
– 81 de focare în judeţul Buzău (dintre care unul într-o exploataţie de tip A);
– 3 focare în judeţul Maramureş;
– 172 de focare în judeţul Brăila (dintre care 12 în exploataţii comerciale);
– 159 de focare în judeţul Dolj;
– 8 focare în judeţul Vrancea;
– 85 de focare în judeţul Bihor;
– 150 de focare în judeţul Ialomiţa;
– 10 focare în judeţul Ilfov;
– 27 de focare în judeţul Giurgiu;
– 18 focare în judeţul Argeş (dintre care unul într-o exploataţie de tip A);
– 65 de focare în judeţul Olt;
– 54 de focare în judeţul Galaţi;
– 144 de focare în judeţul Teleorman;
– 95 de focare în judeţul Constanţa;
– 121 de focare în judeţul Călăraşi (dintre care 4 focare în exploataţii comerciale);
– 3 focare în judeţul Timiş;
– 10 focare în judeţul Sălaj;
– 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi un focar într-o exploataţie de tip A);
– 18 focare în Arad (dintre care unul într-o exploataţie de tip A);
– 2 focare în judeţul Covasna;
– 4 focare în judeţul Bacău;
– 18 focare în judeţul Botoşani;
– 2 focare în judeţul Vâlcea;
– 43 de focare în judeţul Prahova;
– un focar în judeţul Hunedoara;
– 2 focare în judeţul Mehedinţi.

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA se prezintă astfel:
– Judeţul Satu-Mare – 2 focare (dintre care unul într-o exploataţie comercială) şi 160 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Bihor – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi 182 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Sălaj – 47 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Tulcea – un focar în gospodăria populaţiei şi 178 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Brăila – 30 de focare (dintre care 3 focare în exploataţii comerciale) şi 24 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Constanţa – 2 focare în gospodăria populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Ialomiţa – 15 focare în gospodăriile populaţiei şi 165 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Galaţi – un focar în gospodăriile populaţiei şi 40 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploataţii comerciale) şi 151 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Călăraşi – un focar într-o exploataţie comercială şi 114 cazuri la mistreţi;
– Judeţul Buzău – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 24 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Giurgiu – 241 de focare (dintre care 5 focare exploataţii comerciale şi 3 focare în exploataţii de tip A) şi 293 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Teleorman – 229 de focare în gospodăriile populaţiei şi 534 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Argeş – 11 focare (dintre care 2 focare în exploataţii comerciale şi unul într-o exploataţie de tip A) şi 9 cazuri la mistreţi;
– Judeţul Olt – 58 de focare (dintre care un focar într-o exploataţie comercială) şi 5 cazuri la misteţi;
– Judeţul Dâmboviţa – 8 focare (dintre care un focar într-o exploataţie comercială) şi 40 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Bistriţa-Năsăud – 4 cazuri la mistreţi.
– Judeţul Botoşani – 95 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Dolj – 73 de focare în gospodăriile populaţiei şi 27 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Maramureş – 20 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Prahova – 8 cazuri la mistreţi;
– Judeţul Iaşi – 2 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
– Judeţul Vrancea – 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 24 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Arad – 17 focare (dintre care un focar înntr-o exploataţie de tip A) şi 59 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Vaslui – 9 focare (dintre care unul într-o fermă comercială) şi 5 cazuri la mistreţi;
– Judeţul Gorj – 38 de focare în gospodăria populaţiei şi 4 cazuri la mistreţi;
– Judeţul Vâlcea – un caz la mistreţ;
– Judeţul Neamţ – 2 focare în gospodăriile populaţiei;
– Judeţul Sibiu – 4 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
– Judeţul Covasna – un focar în gospodăria populaţiei şi 6 cazuri la mistreţi;
– Judeţul Braşov – un focar în gospodăria populaţiei şi 6 cazuri la mistreţi;
– Judeţul Alba – un focar în gospodăria populaţiei;
– Judeţul Mureş – un caz la mistreţ;
– Judeţul Bacău – un caz la mistreţ.

Până la această data (18.11.2019) au fost despăgubiţi 13.665 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 327.127.270 de lei.

Detaliat, situaţia plăţilor despăgubirilor se prezintă astfel:
– Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 50 de exploataţii afectate dintr-un total de 53 de exploataţii în valoare de 217.320 de lei;
– Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 280 de exploataţii din 283 afectate în valoare de 1.340.420 de lei;
– Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploataţii dintr-un total de 1.185 de exploataţii în valoare de 46.622.790 de lei;
– Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.982 de exploataţii dintr-un total de 3.993 de exploataţii în valoare de 189.721.270 de lei;
– Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 854 de exploataţii din cele 874 afectate în valoare de 3.968.250 de lei;
– Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.493 de exploataţii dintr-un total de 2.604 de exploataţii în valoare de 6.772.000 de lei;
– Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 223 de exploataţii dintr-un total de 251 de exploataţii afectate în valoare de 723.000 de lei;
– Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 45 exploataţii în valoare de 37.655.430 de lei;
– Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 438 de exploataţii din cele 454 afectate în valoare de 19.768.490 de lei;
– Judeţul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru 1.412 de exploataţii dintr-un total de 1.413 de exploataţii în valoare de 4.499.650 de lei;
– Judeţul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 9 exploataţii din cele 15 afectate în valoare de 98.380 de lei;
– Judeţul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 670 exploataţii din cele 675 afectate în valoare de 5.182.590 de lei;
– Judeţul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 1.015 exploataţii din cele 1.241 afectate în valoare de 5.317.390 de lei;
– Judeţul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru 56 de exploataţii din cele 57 afectate în valoare de 230.830 de lei;
– Judeţul Argeş – au fost plătite despăgubiri pentru 19 exploataţii din cele 25 afectate în valoare de 136.270 de lei;
– Judeţul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 629 de exploataţii dintr-un total de 644 de exploataţii afectate în valoare de 2.374.320 de lei;
– Judeţul Botoşani – au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploataţii afectate în valoare de 82.420 de lei;
– Judeţul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploataţii afectate în valoare de 69.000 de lei;
– Judeţul Dâmboviţa – au fost plătite despăgubiri pentru 49 de exploataţii din cele 50 afectate în valoare de 1.402.390 de lei;
– Judeţul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploataţii afectate în valoare de 29.990 de lei;
– Judeţul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 98 din cele 105 exploataţii afectate în valoare de 407.740 de lei;
– Judeţul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploataţii afectate în valoare de 3.500 de lei;
– Judeţul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru 5 din cele 13 exploataţii afectate în valoare de 23.970 de lei;
– Judeţul Vaslui – au fost plătite despăgubiri pentru 16 din cele 18 de exploataţii afectate în valoare de 59.000 de lei;
Judeţul Arad – au fost plătite despăgubiri pentru 79 din cele 326 exploataţii afectate în valoare de 416.140 de lei;
– Judeţul Sibiu – au fost plătite despăgubiri pentru 2 din cele 5 exploataţii afectate în valoare de 4.720 de lei;

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Sursa: agerpres.ro

Read more
Directorul CFR Marfă a demisionat

Directorul general al CFR Marfă, Marinică Voicu, a demisionat din motive personale, a anunţat luni seara compania.

„CFR Marfă anunţă că azi, 18 noiembrie 2019, din motive personale, directorul general al societăţii şi-a înaintat demisia din poziţia deţinută din data de 6 septembrie 2017. În perioada imediat următoare Consiliul de Administraţie al CFR Marfă va desemna un nou director interimar al societăţii, care va prelua atribuţiile funcţiei de director general”, se arată într-un comunicat al companiei.

Activitatea curentă a societăţii nu va fi afectată de această decizie, dau asigurări reprezentanţii CFR Marfă.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, luni, a avut loc o întâlnire a ministrului de resort, Lucian Bode, cu Eduardo Martinez, responsabilul pe dosarul CFR Marfă de la DG Competition din cadrul Comisiei Europene, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, şi cu toţi factorii implicaţi în situaţia CFR Marfă.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre ultimele evoluţii înregistrate la nivelul CFR Marfă, precum şi soluţiile ce pot fi aplicate în contextul discuţiilor de la nivelul Comisiei Europene.

Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa 400 de milioane de euro, a declarat, luni, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, într-o conferinţă de profil.

„În cazul CFR Marfă, investigaţia Comisiei Europene este la final. Ştim că decizia este scrisă şi va fi comunicată până la finele anului. Compania a primit un ajutor în vederea privatizării, în 2013, când s-au şters datoriile. Ea nu şi-a revenit nici acum, nici privatizată nu a fost, a continuat să facă pierderi, evident că situaţia nu este sustenabilă”, a spus Chiriţoiu.

El a precizat că statul va avea la dispoziţie şase luni pentru a-şi recupera banii.

„Întâi va veni decizia de la Comisia Europeană, care spune că trebuie recuperat ajutorul de stat pe care l-a primit compania, deci statul trebuie să-şi recupereze banii pe care i-a dat sau pe care nu i-a încasat de la CFR Marfă, apoi, după ce ne vine decizia, vom vedea ce variante putem aborda şi vom avea la dispoziţie cel puţin şase luni pentru a recupera acest ajutor”, a arătat oficialul Consiliului Concurenţei.

 

Sursa: digi24.ro

Read more
Euro ajunge la un nou maxim istoric. Cursul stabilit de BNR: 4,7759 lei/euro

Leul şi-a continuat marţi deprecierea, coborând cu 0,30 bani (0,06%) faţă de euro, astfel încât moneda europeană a atins un nou maxim istoric, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind 4,7759 lei/euro, agerpres.ro.

BNR a cotat luni euro la 4,7729 de lei, acesta fiind ultima cotaţie record. Pe piaţa interbancară moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,7729 şi 4,7788 de lei pentru un euro.

Pe de altă parte, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,3145 lei, în scădere cu 0,14 de bani (-0,03%), faţă de cursul de luni, respectiv 4,3159 lei/dolar.

Moneda naţională s-a apreciat şi faţă de francul elveţian, cu 0,64 de bani (-0,15%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,3522 lei, comparativ cu 4,3586 de lei/franc.

Gramul de aur s-a scumpit cu 97,71 de bani (0,48%), până la 203,3031 lei, de la 202,3260 de lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.

Read more
Reguli noi: Porcul trebuie tăiat numai în prezența veterinarului

Val de nemulțumiri printre crescătorii de porci. Sacrificarea porcilor în gospodării se mai poate face acum numai sub supravegherea unui veterinar, stabilește o directivă a Ministerului Agriculturii. Teoretic, se poate. Practic, spun oamenii, regula este aproape imposibilă în condițiile în care nu avem suficienți medici veterinari.

Noua directivă, semnată de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a intrat în vigoare de o săptămână. Direcțiile sanitar-veterinare au anunțat primăriile care, la rândul lor, au început să îi instruiască pe oameni.

Același ordin al ministrului prevede și o limitare a numărului de porci crescuți într-o gospodărie la maximum 5 animale.

Sursa: Digi24.ro

 

Read more