APIA demarează Campania de primire a Cererilor unice de plată pentru anul 2017
EconomieUltimele stiri 28 februarie 2017 0
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, mâine, 01 martie, demarează Campania de primire a Cererilor unice de plată pentru anul 2017.
Astfel, Cererile unice de plată se vor depune până la data de 15 mai a.c. la Centrele judeţene/locale şi la Centrul Municipiului Bucureşti ale/al APIA, pentru schemele de plată/ măsurile de sprijin/ajutor prezentate în Anexă.
Recomandăm fermierilor ca înainte de a veni la Centrele APIA să se prezinte la Primărie pentru a verifica în Registrul Agricol situația terenului pe care îl utilizează, iar dacă au în exploatație și animale să verifice situația acestora în registrul Național al Exploatațiilor (RNE) cu ajutorul medicului veterinar concesionar, asociației sau propriilor evidențe, dacă este utilizator SNIIA.
Facem precizarea că și în acest an completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic folosind aplicaţia IPA Online care poate fi accesată din butonul dedicat situat pe pagina de început a site-ului APIA, însă finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se face numai în Centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea cererii, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate, precum și corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.
Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.
Cererile unice de plată se depun la centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.
Beneficiarii plăţilor directe și ai măsurilor de mediu și climă sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare.
Pentru pajiştile comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor pot fi:
- a) membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte cu care asigură cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat, la data depunerii Cererii unice de plată, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie;
- b) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată/închiriată, asigurând cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, prin păşunat cu animalele înscrise în exploataţia asociaţiei înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor pe perioada păşunatului.
Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.
Precizăm că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, confom art. 8 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru măsurile de mediu și climă din PNDR 2014 – 2020 aplicabile pe terenurile agricole (Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13) sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare.
La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Facem precizarea că aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere.
Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurile de sprijin/ajutor aferente Campaniei 2017, cu excepția Ajutoarelor Naționale Tranzitorii sector vegetal și zootehnic, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.
Pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală se aplică cu prioritate cerințele specifice acestor măsuri, iar elementele privind ecocondiționalitatea trebuie corelate cu angajamentele asumate în cadrul acestor măsuri.
Rugăm fermierii, că pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererii, să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.
Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă deţin suprafeţe de teren/animale în diferite localităţi sau judeţe.
Materialele de informare referitoare la Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro .
Read moreConsilierul Marin Lupaș dorește eliminarea unor prevederi care dăunează viitorului Parc de la Tricoul Roșu
PoliticaUltimele stiri 28 februarie 2017 0
Fiind încă de anul trecut pentru amenajarea unui parc în locul rămas vacant după demolarea fabricii Tricoul Roșu, Marin Lupaș solicită colegilor din Consiliul Local Municipal mai multă claritate.
Acesta se referă la eliminarea prevederilor privind servicii comerciale sau parcare din textul proiectului de hotărâre care va mandata municipalitatea să intre în negocieri cu proprietarii terenului.
„Am fost de acord cu soluția unui parc în zona Tricoului Roșu de când a apărut ideea pe agenda administrației locale în toamna anului trecut. Am apreciat această inițiativă și când a fost deschis subiectul monumentului Marii Uniri. Chiar mă bucur că Primăria a răspuns pozitiv solicitării mele de la începutul lunii pentru a demara procedurile de achiziție, mandatarea unor reprezentanți ai administrației locale să discute cu proprietarii, procedurile legale de stabilire a prețului și așa mai departe”, spune consilierul independent.
„Însă se strecoară inutil niște prevederi. Cred că atunci când venim în fața arădenilor cu un proiect important cum este un parc nou, trebuie să dăm dovadă de claritate. Ori articolul 4 din proiectul de hotărâre înaintat de Municipalitate conține câteva neclarități cum ar fi `zonă de servicii comerciale` sau `parcări`. Acestea trebuie scoase, este vorba de o negociere serioasă care urmează cu proprietarii de acolo. Oricum nu mai este nevoie să detaliem noi la nivel local ce conține un parc, acesta fiind definit foarte clar de către Legea 24/2007 actualizată şi republicată, privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, Art.4, litera a: parc = spaţiu verde, cu suprafaţa de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populaţie”, subliniază Lupaș.
Consilierul a depus în acest sens un amendament care prevede modificarea articolului 4 după cum urmează: `Pentru terenul identificat conform art. 1, se stabilește ca după achiziționare să primească destinația de parc.`
„Dacă colegii din Consiliu vor să fim și mai preciși, cel mult putem adăuga pe lângă parc și sintagma `muzeu în aer liber`, conform definiției acestuia din aceeași lege menționată anterior. Însă trebuie să ia în considerare, și aici mă adresez în special celor de la PNL, că dacă se ajunge la procedura exproprierii de care făcea vorbire primarul Falcă, proiectul trebuie să fie din punct de vedere legal cât mai specific: nu putem să spunem că vorbim de parc și de fapt vor fi alte zone de servicii comerciale, parcări, ateliere”, declară consilierul Marin Lupaș.
Read moreTinerii muzicieni la Tribuna Tinerelor Talente
CulturaUltimele stiri 27 februarie 2017 0
Conlucrarea permanentă dintre Filarmonică şi Colegiul Naţional de Artă Sabin Drăgoi este din nou fructificată la îmbinarea dintre lunile februarie şi martie ale acestui an, primele zile ale primăverii debutând în mod simbolic cu cei mai tineri dintre muzicieni.
Evenimentele vizate sunt serile de 28 februarie şi 2 martie 2017, organizate de Filarmonică în Sala cercului Militar de pe B-dul Decebal nr.19, cu începere de la ora 19.00.
Structurate în două programe care respectă întru totul principiile stilistice şi repertoriale, precum şi structurile şi timpii de audiţie, concertele dirijate de Pedro Negrescu şi Cristian Neagu şi dedicate tinerelor talente crescute în atelierele de profil muzical, evidenţiază clasele cele mai competitive de muzicieni, invitaţii orchestrei simfonice fiind elevii Colegiului Naţional de Artă Sabin Drăgoi: Ştefan Opriţa Şimonca, Anamaria Joldea, Jennifer Leahu, Andrea Petran – vioară, Regina Csermak, Darius Faur – pian, Emanuela Buna, Naomi Cusursuz – violoncel, Romina Onişor – flaut, Alexandru Lingurar, Raul Fleter – clarinet, Gheorghe Sara – percuţie, Ana Buţurcă, Lois Fărcaş, Lois Borlovan, Răzvan Jurcuţa – canto clasic, Ruth Bupte, Leah şi Larisa Beuca – canto muzică uşoară. Se remarcă totodată în prima seară de concerte, micuţa pianistă americană Nina Carstens, care îşi face debutul alături de o orchestră simfonică sub îndrumarea cunoscutei sale profesoare, pianista Georgiana Teohari Vidican.
O etalare a performanţelor în domeniul pianului, viorii, instrumentelor de suflat (flaut şi clarinet), percuţiei, canto-ului clasic sau în zona mult mai accesibilă a muzicii pop, poate fi cu justeţe apreciată la nivelul lecturii şi interpretării textului muzical, care poartă semnătura fie a marilor preclasici Antonio Vivaldi, Johann Sebastian Bach sau a celui mai tânăr dintre fiii acestuia, Johann Christian Bach, fie a părintelui clasicismului vienez Joseph Haydn, a genialului Wolfgang Amadeus Mozart sau a contemporanilor săi Carl Stamitz sau Frantisek Kramer, descoperind totodată partituri vedetă sau „colţuri” ascunse ale lumii romantice – Felix Mendelssohn Bartholdy, Georges Bizet, Ernesto de Curtis, Cécile Chaminade – sau repere ale primelor decenii ale secolului XX, precum George Enescu şi Nebojsa Jovan Jivcovic. Programele se încheie într-o notă cu totul aparte, aceea a divertismentului muzical, cu aranjamente ale unor celebre titluri din muzica pop sau decupaje de musical.
Marţi 28 februarie 2017 ora 19.00
Sala Cercului Militar B-dul Decebal nr. 19
Tribuna Tinerelor Talente
Dirijor Pedro Negrescu
Solişti
Elevi ai Colegiului Naţional de Artă Sabin Drăgoi
Anamaria Joldea, Jennifer Leahu, Andrea Petran – vioară, Naomi Cusursuz – violoncel, Romina Onişor – flaut, Alexandru Lingurar – clarinet, Ana Buţurcă – canto clasic, Gheorghe Sara – percuţie, Darius Faur – pian, Ruth Bupte – canto muzică uşoară
Invitată
Nina Carstens – pian (SUA)
În program lucrări de Antonio Vivaldi, Johann Sebastian Bach, Johann Christian Bach, Joseph Haydn,Wolfgang Amadeus Mozart, Carl Stamitz, Felix Mendelssohn Bartholdy, Cécile Chaminade, Nebojsa Jovan Jivcovic, David Phelps
Joi 2 martie 2017 ora 19.00
Sala Cercului Militar B-dul Decebal nr. 19
Tribuna Tinerelor Talente
Dirijor Cristian Neagu
Solişti
Elevi ai Colegiului Naţional de Artă Sabin Drăgoi
Ştefan Şimonca Opriţa – vioară, Regina Csermak – pian, Emanuela Buna – violoncel, Raul Fleter – clarinet, Casian Bojcsuk – percuţie, Lois Fărcaş, Lois Borlovan, Răzvan Jurcuţa – canto clasic, Leah Beuca, Larisa Beuca – canto muzică uşoară
În program lucrări de Antonio Vivaldi, Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Frantisek Kramer, Felix Mendelssohn Bartholdy, Georges Bizet, Ernesto de Curtis, George Enescu, Stephen Schwartz
Read more
Ediția 89 a Galei Premiilor Oscar și-a desemnat câștigătorii
CulturaUltimele stiri 27 februarie 2017 0
Filmul „La La Land” a dominat, duminică seară, ceremonia Oscarurilor, cu şase trofee câştigate, urmat de „Moonlight”, cu trei statuete. Iată lista completă a câştigătorilor la ediţia din 2017 a premiilor Academiei americane de film.
Cel mai bun film: „Moonlight”
Cel mai bun actor: Casey Affleck („Manchester by the Sea”)
Cea mai bună actriţă: Emma Stone („La La Land”)
Cel mai bun regizor: Damien Chazelle („La La Land”)
Cea mai bună actriţă în rol secundar: Viola Davis („Fences”)
Cel mai bun actor în rol secundar: Mahershala Ali („Moonlight”)
Cel mai bun film într-o limbă străină: „The Salesman” (Iran)
Cel mai bun film de animaţie: „Zootopia”
Cel mai bun film documentar: „O.J.: Made in America”
Cel mai bun scurtmetraj: „Sing”
Cel mai bun scurtmetraj de animaţie: „Piper”
Cel mai bun scurtmetraj documentar: „The White Helmets”
Cea mai bună imagine: „La La Land”
Cel mai bun scenariu adaptat: Barry Jenkins şi Tarell Alvin McCraney („Moonlight”)
Cel mai bun scenariu original: Kenneth Lonergan („Manchester by the Sea”)
Cea mai bună coloană sonoră: „La La Land”
Cel mai bun cântec original: „City of Stars” – „La La Land”
Cel mai bun montaj de sunet: „Arrival”
Cel mai bun mixaj de sunet: „Hacksaw Ridge”
Cele mai bune efecte vizuale: „The Jungle Book”
Cel mai bun montaj: „Hacksaw Ridge”
Cele mai bune costume: „Fantastic Beasts and Where to Find Them”
Cel mai bun machiaj şi coafură: „Suicide Squad”
Cele mai bune decoruri: „La La Land”
(agerpres.ro)
Read moreTot mai mulți est-europeni cer ca alimentele din supermarket să aibă calitatea din Occident
EconomieNationalUltimele stiri 21 februarie 2017 0
Cehia va cere Uniunii Europene să interzică vânzarea de produse alimentare de calitate inferioară în Europa de Est de către aceleași mărci care comercializează produse mai bune în Occident, a declarat marți ministrul Agriculturii din Cehia, Marian Jurecka, informează Reuters.
Prin această inițiativă, autoritățile din Cehia se alătură celor din Slovacia și Ungaria, care susțin și ele că firmele multinaționale din domeniul alimentar vând produse de o calitate mai slabă pe piețele mai sărace și mai puțin competitive din est.
„Pentru unele produse suntem de fapt coșul de gunoi al Europei”, a spus Marian Jurecka. Asociațiile pentru protecția consumatorilor din Cehia se plâng de mult timp de alimentele de calitate inferioară vândute de marile companii, dar până în prezent nu au avut instrumentele necesare pentru a face ceva deoarece astfel de vânzări sunt legale în UE atâta timp cât pe ambalaje sunt trecute toate ingredientele.
Marian Jurecka a precizat că a cerut efectuarea unui studiu privind calitatea alimentelor, care va fi gata până în luna iunie. Concluziile acestui studiu, împreună cu datele din Slovacia și alte țări, vor fi folosite ulterior pentru a cere schimbarea reglementărilor la nivelul UE. Este posibil să fie incluse și alte categorii de produse, precum detergenții. „Obiectivul nostru principal este să schimbăm legislația UE, astfel încât dacă un produs are același producător și același ambalaj, astfel că la prima vedere este același produs, să conțină aceleași ingrediente”, a spus Jurecka. Un studiu efectuat în 2015 de Universitatea de Chimie arată că iaurtul, cafeaua instant, margarina și o parte din carnea procesată comercializată în Cehia au fost produse cu ingrediente diferite, conform Agerpres.
Read more
Timbrul de mediu va fi înlocuit cu un sistem modern contra poluării
NationalUltimele stiri 21 februarie 2017 0
Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a anunţat marţi că autorităţile vor prezenta, în perioada următoare, o alternativă la Timbrul de mediu, despre care oficialul a menţionat că va fi „un sistem modern, european pe care l-am gândit, astfel încât să fie toată lumea mulţumită şi să ne atingem obiectivele de mediu”.
„Aşa cum ştiţi, prin Legea celor 102 taxe, timbrul de mediu a fost eliminat. A existat, până acum, o gândire conform căreia trebuia să încasăm la bugetul AFM-ului taxa. Eu nu vreau să vizez chestiunea asta. Pentru mine este foarte important, ca şi pe zona de deşeuri, să trăim într-un mediu mult mai curat. Vă reamintesc că Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt, în momentul de faţă, sub procedură de infringement din cauza calităţii aerului. De aceea, eu gândesc împreună cu alte instituţii ale statului, în momentul de faţă, un sistem modern, astfel încât să nu venim cu taxare suplimentară pe cetăţean, dar în acelaşi timp să ne asigurăm că avem autoturisme din ce în ce mai puţin poluante care să fie pe străzile noastre, mai ales în zonele unde avem aglomerări urbane. O să prezentăm, probabil săptămâna viitoare, un sistem modern, european, pe care l-am gândit, astfel încât să fie toată lumea mulţumită şi să ne atingem obiectivele de mediu”, a spus Constantin.
Read more