News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

INS: ÎN 2017, CHELTUIELILE MEDII ALE UNEI GOSPODĂRII AU REPREZENTAT MAI PUȚIN DE 85% DIN VENITURI

Cheltuielile medii ale populaţiei au fost, în anul 2017, de 2.874 de lei lunar pe gospodărie (1.094 de lei pe persoană) şi au reprezentat 84,7% din veniturile medii, care au fost de 3.392 de lei (1.291 de lei pe persoană), arată datele comunicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică – INS.

Ponderea de mai puţin de 85% a cheltuielilor în venituri arată o ameliorare – pe medie – a situaţiei bugetelor de familie. În anii de criză, ponderea era de peste 95%. În context european, însă, românii au constrângeri bugetare extrem de mari, în condiţiile în care în majoritatea ţărilor UE ponderea cheltuielilor este mai mică de 60% din venituri.

„Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.)”, arată un comunicat al INS.

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5%), arată datele INS.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în anul 2017, în medie, 34,3% din consumul gospodăriilor.

De cealaltă parte, veniturile băneşti au fost, în medie, 3062 lei lunar pe gospodărie (1.166 lei pe persoană), iar veniturile în natură – 329 de lei lunar pe gospodărie (125 lei pe persoană). Potrivit INS, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (61,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (21,6%), veniturile din agricultură (2,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,3%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (9,7%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,3%), mai arată datele INS.

În terminologia statisticienilor, veniturile totale cuprind „ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură, evaluate în lei”, iar cheltuielile totale cuprind „ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor”.

Sursa: zf.ro

Read more
FMI A REVIZUIT IN SCADERE CU 0,2 PUNCTE PROCENTUALE ESTIMARILE PRIVIND CRESTEREA ECONOMIEI MONDIALE IN 2016 SI 2017

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit, în scădere cu 0,2 puncte procentuale, estimările privind creșterea economiei mondiale în 2016 și 2017, se arată în ediția revizuită a raportului ‘World Economic Outlook’, publicată marți de instituția financiară internațională.

Conform celor mai recente prognoze ale FMI, după un avans de 3,1% în 2015, economia mondială ar urma să înregistreze o creștere de 3,4% în 2016, comparativ cu 3,6% cât estima în octombrie, și un avans de 3,6% în 2017, față de 3,8% cât prognoza în toamnă. ‘Aceste revizuiri reflectă în mod substanțial, dar nu exclusiv, o relansare mai slabă în economiile emergente decât se preconiza în luna octombrie’, precizează FMI.

Creșterea economiilor emergente și în curs de dezvoltare ar urma să accelereze de la 4% în 2015, cel mai slab ritm de creștere după criza financiară din 2008-2009, la 4,3% în 2016 și la 4,7% în 2017, în ambele cazuri fiind vorba de un avans cu 0,2 puncte procentuale mai mic decât estimările din luna octombrie.

Potrivit FMI, Europa emergentă, regiune unde este inclusă și România, va înregistra în acest an un avans de 3,1%, mai puțin decât creșterea de 3,4% înregistrată în 2015. ‘Europa emergentă este estimată să continue să crească într-un ritm susținut, chiar dacă în 2016 va avea loc o ușoară încetinire’, se precizează în documentul citat.

Potrivit FMI, băncile centrale ar trebui să continue să stimuleze creșterea iar ministerele de Finanțe ar trebui să majoreze cheltuielile pentru investiții acolo unde este posibil. De asemenea, FMI a avertizat că valul de refugiați pune presiuni asupra Uniunii Europene fiind necesar să se asigure că migranții își vor găsi un loc de muncă.

‘Riscurile la adresa perspectivei economiei mondiale rămân orientate în jos și sunt legate de ajustările care au loc în prezent în economia mondială: o încetinire generalizată în economiile emergente, reechilibrarea din China, prețurile scăzute la materii prime și eliminarea graduală a măsurilor extraordinare de politică monetară în SUA. Dacă aceste provocări cheie nu vor fi gestionate cu succes, creșterea economiei mondiale ar putea deraia’, avertizează instituția financiară internațională.

FMI nu a oferit marți estimări detaliate privind țările din Europa emergentă. În cazul României, în raportul din luna octombrie, Fondul și-a îmbunătățit estimările privind avansul economiei la 3,4% în 2015 și 3,9% în 2016.

De asemenea, la începutul acestei luni, Banca Mondială și-a îmbunătățit estimările privind avansul economiei românești în 2015 până la 3,6%, față de 3% cât estima în luna iunie a anului trecut. Banca Mondială și-a îmbunătățit și prognozele pentru acest an, economia românească urmând să înregistreze un avans de 3,9%, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât estimările din luna iunie a anului trecut. De asemenea, prognozele pentru 2017 au fost și ele îmbunătățite cu 0,6 puncte procentuale, până la 4,1%

.Sursa: agerpres.ro

Read more
ECONOMIA ROMANIEI A INREGISTRAT O CRESTERE DE 3,7%

Creşterea PIB în primul semestru a fost susţinută de aproape toate ramurile economiei, comerţul, informaţiile şi comunicaţiile, respectiv industria având printre cele mai mari contribuţii, a anunţat vineri INS, care a menţinut estimarea privind un avans al economiei de 3,7% ca serie brută.

„Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,3% pe seria brută şi cu 3,7% pe seria ajustată sezonier; În semestrul I 2015, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,7%, pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2015, nefiind, însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 204 din 14 august 2015”, arată INS, într-un comunicat.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier –  estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 174,736 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,1% faţă de trimestrul I 2015 şi cu 3,7% faţă de trimestrul II 2014. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 351,281 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 3,8% faţă de semestrul I 2014.

Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 164,811 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,3% faţă de trimestrul II 2014. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 304,987 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,7% faţă de semestrul I 2014.

La creşterea PIB au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0%), cu o pondere de 17,7% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 5,6%, precum şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (7,2%) dar  care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (13,8%); industria (+0,5%), cu o pondere de 22,0% la formarea PIB şi al cărei volum  de  activitate s-a majorat cu 2,2% şi impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 13,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,2%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,4% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,5%, consecinţă a creşterii cu 8,1% a volumulului său.

„O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 6,3% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,6%. Este de remarcat, insă, soldul uşor pozitiv al balanţei de plăţi”, notează INS.

La jumătatea lunii august INS a anunţat că Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2015, fiind revizuită faţă de varianta publicată în iulie, arăta atunci INS, într-un comunicat. Astfel, estimările pentru primul trimestru au fost revizuite de la 1,5% la 1,4% faţă de ultimul trimestru al anului trecut şi de la 4,1% la 3,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Sursa: antena3.ro

Read more