News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

cja
Se incepe reabilitarea drumului judetean 792A Bocsig-limita de judet Bihor

„Orice dezvoltare începe cu consolidarea infrastructuri. Îmi doresc o dezvoltare uniformă în infrastructura rutieră. Prin aceste investiţii creşte implicit nivelul de trai, pentru că drumuri bune înseamnă baza unei construcţii economice şi sociale sănătoase”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţan Arad cu ocazia semnării contractul de lucrări privind reabilitare şi modernizarea unor tronsoane ale drumului judeţean 792A Bocsig – limită jud. Bihor.

Valoarea totală a conctactului semnat joi, 4 iunie, este de 2.052.421 lei (fără TVA) durata maximă de execuţie a lucrărilor fiind de 6 de luni, iar lungimea însumată a tronsoanelor reabilitate este de circa 9,2 km. Reabilitarea drumului a fost cuprinsă în programul de investiţii al Consiliului Judeţean, drept urmare instituţia este cea care  finanţează lucrările.

Nicolae Ioţcu susţine că prin modernizarea acestui drum se va deschide o rută alternativă spre judeţul Bihor. „Consiliul Judeţean Arad pune un accent important pe modernizarea infrastructurii rutiere, întocmind proiecte pentru acestea şi căutând surse de finanţare, în ciuda diminuării bugetului instituţiei, conform legii bugetului de stat pe 2015”, a completat Nicolae Ioţcu.

Read more
Parteneriat între Consiliul Judeţean, Spitalul Judeţean şi Universitatea „Vasile Goldiş”

Consiliul Judeţean Arad, în parteneriat cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad (SCJUA) şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad (UVVG), Facultatea de Medicină, au pus bazele unei strategii comune privind resursele umane, în vederea creşterii calităţii actului medical în judeţul Arad, în beneficiul pacienţilor arădeni.

„Am discutat principii şi am analizat modul în care va funcţiona sistemul sanitar din Arad, în special Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă. Acest spital reprezintă un procent de 90% din sistemul sanitar arădean”, a declarat Nicole Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Acest parteneriat este benefic pentru toate cele trei părţi implicate: pacienţi, Universitate şi Spital. Universitatea prin Spitalul Judeţean poate duce mai departe dezvoltarea şi consolidarea profesională a cadrelor medicale. Spitalul judeţean îşi va dezvolta o pepinieră de cadre, în funcţie de cerinţe. Se identifică necesităţile populaţiei din punct de vedere al serviciilor medicale şi se previzionează necsarul de resursă umană. La rândul lor, pacienţii vor beneficia de un act medical de calitate, asigurat de un personal medical specializat.

La rândul său, Consiliul Judeţean a făcut un efort  important pentru dezvoltarea de infrastructură medicală, de care beneficiază pacienţii, doctorii şi studenţii. „Pentru fiecare dintre aceştia, am încercat să asigurăm creşterea calităţii actului medical”, a mai afirmat Nicolae Ioţcu.

În cadrul strategiei, s-au stabilit două priorităţi de dezvoltare a activităţii medicale, în două sectoare deficitare: patologia la copii şi la pacienţii bolnavi de cancer. În cadrul politicii manageriale pe aceste două sectoare, Consiliul Judeţean va investi în infrastructură şi aparatură medicală, prin accesarea de fonduri europene. „Consiliul Judeţean va investi în infrastructură şi dotarea cu aparatură medicală, dar trebuie să avem în vedere că aceste investiţii trebuie însoţite şi de asigurarea resursei umane. Parteneriatul cu Spitalul Judeţean şi Universitatea va asigura tocmai această resursă umană, care nu se poate forma pe termen scurt. Avem nevoie de timp, avem nevoie de regândirea întregii structuri medicale. Facultatea vine cu infuzia de personal tânăr şi calificat, din resursa proprie sau prin atragerea tinerilor de perspectivă din afară. Aceasta înseamnă lărgirea bazei de rezidenţi, prin creşterea numărului de coordonatori de rezidenţiat, mărirea numărului de coordonatori de doctorat şi creşterea numărului de doctoranzi”, afirmă Nicolae Ioţcu.

Read more
Consilierul judetean Dan Damian acuza neputinta Consiliului Judetean Arad privind gestionarea Drumului Vinului

PSD Arad continuă să prezinte exemple de proiecte ratate de Consiliul Judeţean Arad. „Politicienii din noul PNL se plâng că judeţul Arad pierde bani din cauza alocărilor de la Guvern, dar ei nu sunt în stare să folosească fondurile aflate la dispoziţie. Un exemplu în acest sens este Drumul Vinului. Lucrarea ar urma să fie realizată din fonduri europene, să rezolve o problemă de infrastructură a judeţului Arad dar şi să pună în valoare potenţialul turistic al Podgoriei Aradului. Lucrarea trebuia să fie gata încă din anul 2013, dar deşi este disponibilă o finanţare de aproximativ 13 milioane de euro, lucrările bat pasul pe loc. Cei din CJA se pierd în explicaţii şi detalii birocratice, dar acest drum este exemplul neputinţei lor, la fel ca şi drumul judeţean Arad – Felnac, unde există finanţare de la Guvern. În schimb, politicienii ca Adrian Ţolea acuză Guvernul ba că nu alocă bani judeţului, ba că pierde fonduri europene. În loc să se ocupe de conferinţe de presă, ar trebui să rezolve problemele din fişa postului şi să se asigure că banii care vin pentru arădeni sunt folosiţi în beneficiul arădenilor, în lucrări de bună calitate realizate la timp. Constatăm că după mulţi ani de administraţie PDL-PNL, Aradul nu are o infrastructură rutieră care să sprijine turismul local, din moment ce nu putem ajunge în condiţii bune nici spre Moneasa, nici în Podgoria Aradului”, a spus consilierul judeţean Dan Damian.

Read more
Fonduri noi de modernizare a Spitalului de Urgenta Arad

Consiliul Judeţean Arad a reuşit să obţină încă o finanţarea importantă pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, privind reabilitarea, modernizarea şi echiparea cu aparatură de specialitate a Ambulatoriului. Contractul a fost încheiat la sfârşitul anului trecut, mai precis în 30 decembrie.

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 3 – „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 – Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate, iar valoarea contractului încheiat este de 7.714.331,13 lei fără TVA, preţul fiind ferm în lei şi nu poate fi modificat pe perioada de derulare a contractului.

„Mă bucură faptul că am accesat încă un proiect european menit să îmbunătăţească şi să modernizeze condiţiile spitaliceşti ale judeţului nostru. Este un proiect necesar, care cuprinde atât meodernizarea infrastructurii, cât mai ales dotarea cu echipament şi aparatură medicală”, a declarat Ncioale Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

De menţionat că proiectul are un grad ridicat de dificultate, deoarece în perioada lucrărilor nu se vor sista consultaţiile în totalitate, ci doar în acele zone în care se va lucra efectiv. „Se va lucra «în trepte», pentru a nu afecta actul medical, în perioada implementării proiectului”, a mai declarat Nicolae Ioţcu.

Printre lucrările ce vor fi efectuate enumerăm: lucrări de consolidare, finisaje interioare şi exterioare adecvate funcţiunii, repararea acoperişului, anvelopare termică a clădirii, lucrări de reamenajare şi recompartimentare interioară, refacerea în totalitate a instalaţiilor electrice, sanitare şi termice, de ventilaţie, climatizare şi fluide medicale precum şi instalarea unei centrale de climatizare şi ventilaţie.

Read more

iotcu_semlac_salcii

Paradoxal, deşi a învins în alegerile din toamna lui 2013 de la PDL Arad în faţa lui Nicolae Ioţcu, Gheorghe Falcă tot nu e mulţumit. Ba mai mult, se zvoneşte că şi-ar dori postul celui pe care l-a învins. Adică, preşedinte de Consiliu judeţean. În acest scop, Gheorghe Falcă a lăsat baltă municipiul şi e văzut tot mai des bătând judeţul la pas, implicându-se în problemele comunităţilor, făcând promisiuni cu sau fără acoperire. Lăsând la o parte campania electorală, conform informaţiilor noastre, Gheorghe Falcă se implică tot mai mult în viaţa comunităţilor locale din judeţ, nu doar la nivel der partid, ci şi la nivel administrativ, fiind în permanent contact nu doar cu administraţiile PDL, ci şi cu cele ale opoziţiei.

Se pare că, pentru Gheorghe Falcă, funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean reprezintă un pas mare înainte, având în vedere şi perpectivele descentralizării, care vor transforma şefii de judeţe în adevăraţi baroni regionali. Iar cum perspectivele ca Falcă să mai prindă ceva la Bucureşti, cum visa până nu demult (chiar preşedinte al României) sunt extrem de sumbre, şef de judeţ e maximul ce poate obţine. Aşa că, din câte se pare, Falcă a pornit în această nouă aventură cu toate forţele. Rămâne de văzut care va fi poziţia preşedintului Ioţcu, dacă va avea puterea să-i dea peste degete, cum se spune, lui Gheorghe Falcă. Dacă nu, va fi extrem de interesant şi cine îi va urma lui Falcă la conducerea Primărie Arad. Gurile rele vorbesc despre Iustin Cionca, principal favorit, dar n-ar fi exclus să avem parte de alte surprize. (livearad.ro)

Read more

pod_pecica

Nicolae Ioţcu a inaugurat podul de peste Mureş, cel mai ambiţios proiect al Consiliului Judeţean Arad. În prezenţa a sute de participanţi, acest important obiectiv a fost dat în folosinţă, pentru beneficiul tuturor localităţilor de pe malurile stâng şi drept ale Mureşului. 

Prin construirea podului, distanţa dintre Pecica şi Sânpetru German se scurtează cu 38,45 kilometri, fiind de doar 8,45 km, faţă de parcursul ocolitor Pecica – Arad – Felnac – Sânpetru German, în lungime de 46 de km.

Lungimea podului este de 610 m, valoarea lucrării fiind de 28.953.715,37 lei, bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean Arad. „Vorbim despre cea mai mare investiţie făcută din fondurile Consiliului Judeţean Arad. Este pentru prima dată în 100 de ani când se construieşte un pod peste râul Mureş din fonduri locale! Este o realizare cu care mă mândresc şi care vine să completeze seria promisiunilor pe care le-am făcut către arădeni când am fost ales preşedinte de Consiliu Judeţean pentru prima dată. Dacă în perioada în care am fost senator am reuşit să atragem fonduri pentru podul de la Săvârşin şi pentru finalizarea punţii pietonale de la Conop, în mandatele mele de preşedinte al Consiliului Judeţean s-au construit podurile de la Bocsig şi, acum, de la Pecica, poduri care vin să întregească şi să «lege» judeţul peste cele două importante râuri: Mureş şi Criş”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Lucrarea face parte din strategia de dezvoltare pe care Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, a întocmit-o în vederea dezvoltării zonei de sud a judeţului, aici fiind incluse şi o serie de alte proiecte, dintre care cel mai important este podul peste râul Mureş, pod care face legătura între Pecica şi Sânpetru German, comuna Secusigiu.

Noul pod face legătura directă între Pecica şi localităţile de pe malul stâng al Mureşului: Zădăreni, Felnac, Sânpetru German, Secusigiu, Satu Mare, şi în continuare, spre localităţile din judeţul Timiş: Periam, Sânnicolaul Mare, Igriş, Cenad,  respectiv cu localităţile din aval pe malul drept al Mureşului: Semlac, Şeitin, Nădlac (pe DJ 709D). Importanţa strategică a acestui pod depăşeşte, însă, graniţele ţării, fiind un reper important în întreaga regiune, inclusiv în legăturile cu Ungaria şi Serbia, pentru dezvoltarea Regiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT)

„Economia din această zonă, potenţialul economic mai precis, a reprezentat un factor determinant. Peste 45.000 de locuitori vor avea acces facil spre zonele industriale din Pecica şi Arad. Şi, de asemenea, reversul poate fi contabilizat. Preconizez că noi investitori vor veni în zona Secusigiu-Felnac, avizaţi de faptul că ar putea avea forţă de muncă inclusiv din zonele deja industrializate, cum ar fi Pecica sau Arad. Investiţia în podul rutier peste râul Mureş, pe DJ 709 E, este deosebit de importantă şi necesară pentru locuitorii de pe cele două maluri ale Mureşului, asigurând confort şi siguranţă în trafic. Nu trebuie neglijat nici argumentul enunţat anterior, faptul că prin scurtarea timpului de transport dintre localităţi, cererea şi oferta de locuri de muncă devin mai atractive, contribuind la creşterea nivelului de trai”, a completat Nicolae Ioţcu.

Podul continuă cu construcţia celor două tronsoane de drum, primul, de la rampă, la Sânpetru German, pe DJ 709 E şi cel de-al doilea, de la rampă, la Pecica, investiţii susţinute din bugetul Consiliului Judeţean Arad. De asemenea, în perioada de exploatare a podului, estimată la 120 de ani, impactul asupra mediului va fi benefic prin reducerea emisiilor de noxe şi praf. Timpul de traversare a Mureşului se estimează să fie realizat în doar 35 de secunde, faţă de 30 de minute cât era până în acest moment, prin clasica metodă, cu bacul.

Povestea podului este una veche, începută în secolul XIX când, în paralel cu creşterea cerinţelor de transport, a apărut necesitatea construirii unui pod peste Mureş la Pecica. Conducerea localităţii, în frunte cu primarul, a făcut demersuri la conducerea monarhiei în acest sens. După o perioadă lungă, solicitarea a fost aprobată, elementele podului au fost confecţionate cu inscripţia „Pecica” în limba maghiară şi transportate la faţa locului. Locuitorii au fost încântaţi, sperând că li s-a îndeplinit visul şi vor avea posibilitatea trecerii permanente pe malul celălalt al Mureşului.

Singurii care s-au opus au fost marii gospodari, deoarece existenţa podului ar fi uşurat transportul produselor agricole din Banat la Pecica, ceea ce ar fi dus la scăderea preţului cerealelor de pe piaţa pecicană.

În urma demersurilor lor, din ordinul Vienei, podul a fost donat localităţii Lipova, unde a fost montat, iar Pecica a rămas cu podul plutitor (numită de pecicani „compă”), pod care a funcţionat până în această vară ca singurul mijloc de transport între cele două maluri.

Profesorul pensionar de biologie Ioan Moldovan, autorul volumului „Pecica şi Mureşul”, spune că în ultimii 50 de ani a trecut râul cu compa de cel puţin 1000 de ori, chiar şi două ori pe săptămână.

„Indiferent de anotimp, am admirat peisajul superb şi am simţit briza apei, fiind de fiecare dată o senzaţie. Priveliştea de pe pod trebuie să fie şi mai frumoasă, dacă ne oprim un moment” spune profesorul Moldovan. Podul metalic peste Mureş, între Lipova şi Radna, lung de 144 metri, cu partea carosabilă de 5,50 m şi două trotuare de 1,5 m, a fost dat în folosinţă în anul 1896.

Astăzi, 117 ani mai târziu, dorinţa pecicanilor a devenit realitate, iar podul peste Mureş a fost inaugurat!

Read more

Iotcu_CJA_sedinta

La initiativa presedintelui  Nicolae Ioţcu, cele două săli de şedinţe ale Consiliului Judetean Arad, au primit numele corifeilor arădeni ai Marii Uniri. Astfel, sala mare de şedinţe se numeşte Sala „Vasile Goldiş”, iar sala mică a devenit Sala „Ştefan Cicio Pop”. Plachetele au fost dezvelite cu prilejul şedinţei de consiliu judeţean, de vineri, 29.11.2013. Ele vor fi însoţite de câte un o descriere a personalităţii şi iniţiativelor marilor bărbaţi de stat care au stat la baza desăvârşirii Unirii de la 1 decembrie 1918. Nicolae Ioţcu susţine că „este de datoria noastră să preţuim curajul şi patriotismul acelor arădeni care s-au implicat, cu 95 de ani în urmă, în cel mai important act al istoriei acestei naţiuni! Fără ei, astăzi nu am putea vorbi despre o Românie nouă, o Românie modernă! Dacă la nivelul Capitalei rolul Aradului în Marea Unire nu este scos în evidenţă şi este cunoscut cel mult de istorici, noi, cei de aici, suntem obligaţi să întreţinem spiritul unioniştilor şi să le aducem recunoştinţa noastră, să nu uităm de ei şi să transmitem tinerilor mândria de a trăi în oraşul de unde a pornit şi unde a fost pregătită Marea Unire.” Presedintele Nicolae Iotcu a mai precizat că a propus ca denumire a celor două săli de şedinţe nume ale corifeilor Marii Uniri pentru ca toţi cei care au tangenţă cu această instituţie să îşi amintească de rolul arădenilor în actul istoric 1918. „În instituţiile europene se obişnuieşte ca marile personalităţi să îşi împrumute numele unei săli, unui corp de clădire, chiar unei intrări. Noi preluăm acest model şi, prin asta, căutăm să punem în valoare, după posibilităţile noastre, cele două mari figuri arădene ale istoriei României. Dacă nu avem încă un Monument al Marii Uniri, pe care ni-l dorim dar care a fost rătăcit de Guvern prin China, dezvelirea acestor plachete este modul prin care noi marcăm totuşi aniversarea de 95 de ani. Avem personalităţi istorice de care suntem mândri şi cu care ne lăudăm. Aradul este la loc de cinste în istoria României, aici s-a manifestat poate cel mai puternic spiritul european şi acest sentiment dorim să îl întreţinem” – a declarat Nicolae Ioţcu. Consilierii judeţeni au luat act de denumirea celor două săli şi au apreciat iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean.

Read more

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Arad au verificat  stadiul lucrărilor de alimentare cu apă a satului Crocna, aparţinător de comuna Dieci.

În această localitate se realizează lucrări de alimentare cu apă, sistemul urmând să aibă o lungime de 3,6 kilometri. Până în prezent, Compania de Apă Arad a întreprins lucrări pe o lungime de 2,6 kilometri.

Lucrările au început în vara acestui an, iar termenul de execuţie este primăvara anului viitor. Valoarea investiţiei este de 200.000 de lei, iar lucările sunt susţinute in totalitate din bugetul administraţiei judeţene.

  „De lucrările de alimentare cu apă din Crocna vor beneficia peste 350 de locuitori. Această lucrare este importantă pentru creşterea condiţiilor de viaţă a locuitorilor zonei şi pentru asigurarea apei pentru animale“ a spus Eusebiu Pistru, vicepreşedintele CJA.

Read more

newsarad stiri arad

Consiliul Judeţean Arad a primit înapoi două milioane de lei, bani retraşi de Guvernul Ponta, în luna mai a acestui an. De asemenea, alte două primării din judeţ, Macea şi Bata, au mai primit înapoi fondurile retrase în primăvara acestui an, urmând ca în perioada următoare să fie returnați banii şi altor administraţii locale.
Guvernul a decis să  ramburseze primăriilor  fonduri de 107,5 milioane de lei, bani alocaţi în acest an de Cabinetul Ungureanu, dar care, iniţial, au fost retraşi.

„Consiliul Judeţean Arad a primit înapoi de la Guvern fonduri retrase în valoare de două mi­lioane de lei. Această decizie a demonstrat că măsura de poprire a fondurilor nu a fost una întemeiată şi că banii au fost alocaţi în mod justificat. Vom face o rectificare de buget, pentru a cuprinde cele două milioane de lei în buget. După această rectificare vom stabili exact spre ce investiţii vom orienta fondurile“, a susţinut preşedintele Consiliului Judeţean, Nicolae Ioţcu.
Județului Arad i s-au alocat  fonduri în total de Cabinetul Ungureanu  de  peste 24,3 milioane de lei. Cele mai multe din  primăriile de oraşe au beneficiat de fonduri în sumă de aproximativ 600.000 de lei. Potrivit reprezentanţilor CJA, în cazul celorlalte administraţii procedura este în curs de derulare.

Read more

Vicepreşedintele CJA, Adrian Ţolea, secretar general al PDL Arad, a subliniat că, România este apreciată la nivel european, prin Raportul „Youth employment measures 2010”, elaborat de European Observatory Review, privind iniţiativele şi măsurile aplicate de ţara noastră pentru încurajarea inserţiei tinerilor pe piaţa muncii. „România se numără printre ţările care au acţionat activ în acest domeniu, prin introducerea de noi măsuri menite să promoveze şi să sprijine angajarea pe cont propriu în rândul tinerilor. Mai exact, este vorba despre schema recentă de sprijinire a tinerilor debutanţi în afaceri”, a precizat Adrian Ţolea.

Sprijinul acordat de Guvernul României, conform OUG nr. 6/2011, este oferit întreprinderilor debutante, create de tinerii până în 35 ani, cărora li se oferă scutiri de la plata taxelor şi impozitelor, dar şi subvenţii pentru noii angajaţi, sub forma scutirii de la plata CAS, pentru o perioadă limitată de timp. De asemenea, profiturile reinvestite de aceste firme nu sunt impozitate.

Vicepreşedintele CJA Adrian Ţolea a declarat că „în urma lansării programului de sprijinire a tinerilor întreprinzători, până la 6 aprilie 2011 au fost înregistrate la Oficiile Naţionale ale Registrului Comerţului 3010 firme (1656 dintre acestea sunt în momentul de faţă înmatriculate). Ca domeniu de activitate pentru firmele înregistrate, tinerii întreprinzători preferă întreţinerea şi repararea autovehiculelor (120 firme din cele 1656 înmatriculate), fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie (86), restaurante (59), lucrări de construcţii (59) şi transporturi rutiere de mărfuri (44)”.

În ceea ce priveşte judeţul Arad, Adrian Ţolea a subliniat că, până în data de 13.04.2011, au fost înregistrate un număr de 26 de societăţi. Principalele domenii de activitate ale firmelor înregistrate de tinerii arădeni sunt: fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie – 4 societăţi; întreţinerea şi repararea autovehiculelor – 3; fabricarea produselor din beton pentru construcţii – 1; activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management – 1; activităţi de întreţinere peisagistică – 1; activităţi de organizare a expoziţiilor târgurilor şi congreselor – o firmă etc. Astfel, putem spune că iniţiativa Guvernului de a sprijini tinerii debutanţi în afaceri şi-a găsit ecou printre tinerii antreprenori din toată ţara”, a concluzionat secretarul general al PDL Arad, Adrian Ţolea.

Read more