Copy the code.

News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Concert Franz Liszt la Sala Cercului Militar

Programul simfonic al serii de 8 Iunie 2017 îl readuce la Arad pe dirijorul Matei Corvin, aflat într-un nou circuit de concerte în România şi propune publicului o primă întâlnire cu o tânără pianistă româno-americană, instruită la Târgu Mureş, Cluj Napoca  şi  Universitatea Duquesne din Pittsburgh.

Helga Andrea Scheibert deschide  programul de la ora 19.00,  din Sala Cercului Militar, cu cea mai spectaculoasă partitură pianistică a lui Franz Liszt, Concertul nr. 1 în mi bemol major, o propunere concertistică de anvergură, care oglindeşte aspectele cele mai spectaculoase ale limbajului european în perioada de culminaţie a secolului romantic.

Ultimul deceniu al secolului al XIX-lea şi cea mai strălucitoare simfonie a lui Anton  Dvorak, cea de a IX-a, Din Lumea Nouă,  amplifică pe urmă  audiţia  prin extensiile ansamblului orchestral, noua abordare  aleasă pentru această ultimă lună de stagiune reconfirmând  eficienţa şi maleabilitatea unui întreg simfonic, ideal integrat în dinamica repertoriilor de mare succes.

Read more
Concert Cameral  Joseph Haydn – Ultimele şapte cuvinte ale Mântuitorului pe Cruce

Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Cultural Judeţean Arad vă invită  marţi, 4 aprilie, începând cu ora 18.00, în Sala Ferdinand a Primăriei Arad, unde va avea loc Concertul Cameral  Joseph Haydn – Ultimele şapte cuvinte ale Mântuitorului pe Cruce.

Concertul va fi susţinut de Orchestra de cameră a Filarmonicii de Stat Arad, sub bagheta dirijorului Dan – Marin Crişan, prezentator preotul Sorin Seviciu.

Ultimele şapte cuvinte ale Mântuitorului pe cruce (Die sieben letzten Worte unseres Erlösers am Kreuze) este o lucrare orchestrală compusă în 1783 la ordinul biroului bisericii Santa Cueva de Cadiz din Spania, pentru slujba din Vinerea Mare. Preotul trebuia să citeze ultimele cuvinte a lui Hristos, ce urmau să fie acompaniate muzical. Lucrarea, publicată în 1787, a fost un mare succes în timpul vieţii lui Haydn şi a fost interpretată la Paris, Berlin şi Viena. Însuşi compozitorul, în prefaţa lucrării a spus că „pereţii, geamurile, şi coloanele bisericii în care s-a cântat au fost acoperite cu o pânză neagră, şi doar un singur candelabru care atârna în centrul tavanului întrerupea solemn întunericul”

Haydn a descris această lucrare ca fiind „muzică pur instrumentală, împărţită în şapte sonate, fiecare sonată urmând să dureze şapte sau opt minute, împreună cu o Introducere şi cu Terremoto sau Cutremurul. Aceste Sonate sunt compuse pe, şi sunt specifice, ultimelor cuvinte pe care Mântuitorul le-a rostit pe cruce…Fiecare Sonată, sau mai degrabă fiecare prelucrare a textului, este exprimată în exclusivitate prin muzică instrumentală în asemenea fel încât creează o impresie atât de profundă încât şi cel mai neexperimentat ascultător este impresionat”.

Georg August von Griesinger, prietenul şi autorul biografiei Joseph Haydn, a scris că „Haydn deseori afirma că această lucrare a fost una dintre cele mai de succes ale sale”. A fost interpretată de numeroase orchestre, şi primită de către public în mod favorabil. Haydn a mai realizat Ultimele şapte cuvinte ale Mântuitorului pe cruce în aranjament pentru cvartet de coarde şi pentru pian.

 

Program

Introducere

Sonata I -„Pater, dimitte illis, quia nesciunt, quid faciunt” ( Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac)

Sonata II – „Hodie mecum eris in paradiso” (Astăziveificu Mine în rai)

Sonata III – „Mulier, ecce filius tuus” (Femeie, iatăfiultău!)

Sonata IV -„Deus meus, Deus meus, utquid dereliquisti me”  (Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru cem-aipărăsit?)

Sonata V – „Sitio” (Mi-e sete)

Sonata VI – „Consummatum est” (Săvârşitu-s-a)

Sonata VII -„In manus tuas, Domine, commendo spiritum meum” (Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul meu)

„Il terremoto” (Cutremurul)

Read more
Concert simfonic, cu lucrări de Chopin și Schubert

Alăturând capodopere de Frédéric Chopin şi Franz Schubert, concertul simfonic al serii de 23 februarie reflectă debutul epocii romantice şi se concentrează asupra reconfigurărilor de limbaj din prima parte a secolului al XIX-lea.

Dirijat de Valentin Doni, programul de la ora ora 19.00, din Sala Cercului Militar (B-dul Decebal nr.19) este iniţiat de primul concert pentru pian al lui Frédéric Chopin, una dintre genialele partituri destinate instrumentului concertant, reluată în această seară în interpretarea lui Nicolas Bourdoncle (Franţa). Apărut sub semnătura unuia dintre cei mai versaţi pianişti compozitori ai lumii, adevărat tribut adus muzicii poloneze, Concertul nr.1 în mi minor op.11 impresionează prin accentele patetice şi romantice ale scriiturii, renumită pentru inventivitatea pe care o etalează la nivelul  microstructurilor şi al ornamenticii  dar şi prin senzaţionalele melodii.

Franz Schubert  şi cea de a V-a sa simfonie, în si bemol major, acoperă capitolul simfonic al programului, readucând imaginea Vienei muzicale, încărcată de parfumul primelor decenii ale secolului romantic. Considerată drept cea mai reuşită dintre lucrările simfonice timpurii ale compozitorului, scrisă în 1816, la vârsta de 19 ani, Simfonia în si bemol major dezvăluie o compatibilitate perfectă cu idealurile mozartiene, mărturisind  prin frumuseţea ei melodică, dar şi prin perfecţiunea formelor ei, aceiaşi simplitate, rigoare sau puritate.

 

Joi 23 februarie 2017 ora 19.00

Sala Cercului Militar, B-dul Decebal nr. 19

 

CONCERT SIMFONIC

Dirijor Valentin Doni

Solist Nicolas Bourdoncle – Franţa

Program

Frédéric Chopin – Concertul nr.1 în mi minor pentru pian şi orchestră op.11

Franz Schubert – Simfonia a V-a în si bemol major D. 485

Read more
Seara simfonică, sub bagheta maestrului Sabin Păutza

În accepţiunea generală, Wolfgang Amadeus Mozart a fost unul dintre cei mai mari creatori de concerte instrumentale din toate timpurile, care la fel ca şi Antonio Vivaldi, şi-a plasat producţia acestui gen în centrul creaţiei. Mozart a fost neîntrecut în secolul al XVIII-lea, iar lucrările sale au fost modele de echilibru perfect între solist şi orchestră, între dezvoltare simfonică şi virtuozitate.

Seara simfonică de joi, 15 septembrie 2016,  de la ora 19.00, din  Sala Cercului Militar, este o seară dedicată exclusiv virtuozităţii instrumentale, iar partiturile care o iniţiază sunt autografe mozartiene, prezentate ca rarităţi în programele curente de concert. Concertul pentru fagot  în si bemol major K. 191, una dintre compoziţiile sale timpurii, realizate pentru orchestra de curte a Prinţului Arhiepiscop al Salzburgului şi Concertul în mi bemol major pentru corn şi orchestră K. 447, scris în anii maturităţii, petrecuţi la Viena, îndeamnă la o nouă prospectare a teritoriului componistic mozartian, o lume sonoră accesibilă doar virtuozilor, celor care ştiu să îmbine la modul absolut experienţa de orchestră cu  rolurile dedicate vocilor principale în partiturile concertante.

Cornistul Mihai Sârbu şi fagotista Iasmina Florentina Breşneni sunt partenerii maestrului Sabin Păutza  în prima parte a serii dedicate capodoperelor clasico-romantice, care continuă după pauză cu Melodiile lăutăreşti op.20, cea mai renumită partitură a lui Pablo de Sarasate,  marele violinist al celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea şi Introducere şi Rondo capriccioso  op.28 de Camille Saint Saens,  partitura adusă ca omagiu celebrului virtuoz spaniol.

Apreciate şi astăzi pentru gama inepuizabilă de efecte, cele două capodopere de secol XIX se bucură de interpretarea uneia dintre cele mai actuale prezenţe de pe scenele autohtone de concert, violonistul Bogdan Alexandru Costache.

Read more
Maestrul Orchestrei Radio din Hamburg este invitatul unui concert cameral al Filarmonicii din Arad

Pentru o seară de audiţie nonconvenţională, Filarmonica le propune celor care iubesc muzica de cameră un recital cu un program divers şi atractiv.

Barocul, clasicismul, impresionismul, dar şi muzica lui Astor Piazzolla  sunt zonele stilistice asimilate în programul la ora 19.00 al serii de 14 iunie 2016, din Sala Cercului Militar, în care se regăsesc ca repere celebra Sonată pentru vioară şi pian Trilul diavolului de Giuseppe Tartini, ce are în spate o binecunoscută şi misterioasă legendă, dramatica Sonata în la minor, nr. 4 op. 23 de Ludwig van Beethoven, Sonata pentru vioară şi pian de Claude Debussy, plină de culoare şi de farmec, dar şi două dintre titlurile de carieră ale aceluia care a revoluţionat tangoul argentinian (Astor Piazzolla), creând un Tango Nuevo cu tente contrapunctice, jazzistice, cu expresii complexe, intense şi misterioasse: Adios Nonino şi Francanapa.

Protagoniştii sunt violonistul Florin Paul, concert maestrul Orchestrei Radio din Hamburg şi pianistul Filarmonicii, Sorin Dogariu.  Ei sunt aceia care vă lansează invitaţia la un recital eveniment, cu o muzică pe placul tuturor, într-o seară de iunie, aproape de finalul de stagiune.

Read more