creier | News Arad

STUDIU: GIMNASTICA FACUTA DE PATRU ORI PE SAPTAMANA AR PUTEA OPRI DEMENTA!

Monden 8 august 2016 0

Descoperirerea ar putea face mai frumoasă viața a milioane de oameni care au Alzheimer. Nu e nevoie să meargă la sala de forță, ci doar să facă, în mod constant, exerciții ușoare la ei acasă

Pacienți în stadii incipiente de demență au cunoscut o reducere substanțială a simtomelor după ce au efectuat regulat exerciții ușoare pe durata a șase luni.

Participanții la studiu prezentau probleme de memorie, creierul funcționând la o capacitate redusă. După cele șase luni în care au făcut gimnastică în mod constant, pacienții puteau deja să ducă o viață normală, să își planifice activitățile zilnice și să facă mai multe lucruri în același timp. Fluxul de sânge în creier a crescut, scăzând nivelul de proteine de tip tau – cele care atacă celulele, jucând un rol esențial în Alzheimer.

Voluntarii la acest studiu, oameni cu vârste cuprinse între 55 și 89 de ani, au efectuat exerciții fizice de câte 45 de minute de patru ori pe săptămână, crescându-și astfel ritmul cardiac la 70% (ritm cardiac realizat de obicei printr-o alergare ușoară). Un alt grup, căruia i s-a cerut să facă doar exerciții ușoare de întindere, nu a arătat niciun fel de îmbunătățire a activității creierului, irigarea rămânând insuficientă.

Sursa: evz.ro

STUDIU: CAFEAUA ESTE UN ANTIDOT PENTRU OCHII OBOSITI

Monden 26 mai 2016 0

Exercițiile fizice pot obosi ochii la fel de mult ca și mușchii, dar o ceașcă de cafea îi poate revigora, conform unui studiu internațional, informează agenția de presă Xinhua.

O echipă de oameni de știință din patru țări a descoperit primele dovezi științifice că mișcările oculare rapide își încetinesc frecvența atunci când organismul este obosit.

„Aceste rezultate sunt importante, deoarece ochii noștri trebuie să se miște rapid pentru a capta informații noi”, a spus coordonatorul acestui studiu, dr. Nicholas Gant, de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă.

„Dar există speranță pentru băutorii de cafea, deoarece aceste tulburări vizuale pot fi prevenite prin consumul de cofeina”, a mai spus el. În cadrul studiului, au fost efectuate în laborator exerciții pe bicicletă timp de trei ore, după care controlul cerebral al sistemului vizual a fost testat cu ajutorul camerelor specializate în urmărirea ochilor.

„Este remarcabil faptul că oboseala picioarelor încetinește mișcarea ochilor. Acest lucru ar putea foarte bine să fie motivul pentru care biciclistul obosit nu vede niciodată autobuzul care vine”, a opinat specialistul.

Un dezechilibru neurochimic cauzat de efort fizic intens pare să se răspândească în sistemele de control ale creierului. Dar, o doză modestă de cofeină ar putea restabili echilibrul chimic, ajutând semnalele de la creier să ajungă la ochi.

„Cantitatea de cofeina pe care am administrat-o în timpul exercițiului a fost echivalentul a două cești de cafea. Nu am observat nici un fel de efect cu o băutură placebo decafeinizată „, a mai precizat Gant.

„Interesant este că zonele creierului care procesează informații vizuale sunt rezistente la oboseală. Ele sunt căile care controlează mișcările ochilor ce par a fi veriga noastră cea mai slabă”, a adăugat el.

Echipa a investigat efectele pe care le au asupra fenomenului medicamentele psihiatrice utilizate pentru tratarea pacienților cu niveluri anormale ale acestor neurotransmițători, mai notează agenția de presă Xinhua.

Sursa: agerpres.ro

CE SE INTAMPLA IN CORPUL TAU CAND ADORMI BAUT?

Monden 3 mai 2016 0

Combinaţia dintre alcool şi somn este una fatală. Zilele acestea, orice întâlnire în familie e însoţită de un păhărel. Însă, atenţie, nu exageraţi!

Cercetătorii britanici au studiat 95 de voluntari cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani, de ambele sexe, în noaptea de după o beţie cruntă. Rezultatele au fost surprinzătoare. Pe mulţi i-a făcut să se gândească serios dacă să mai iasă la băute cu prietenii după ce au aflat ce se întâmplă în corpul lor când au exagerat cu alcoolul. Cercetătorii britanici de la London Sleep Centre au centralizat 153 de studii realizate în ultimii 10 ani şi au aflat care sunt cauzele transpiraţiei, însetării, sforăielii, mahmurelii şi a gurii uscate de după beţie. Dacă într-o seară în care nu ai băut, ciclul dintre somnul adânc şi somnul MRO (mişcarea rapidă a ochilor) este unul normal, creierul începe să se regenereze şi organismul de asemenea. După o beţie, totul se dă peste cap.

Ora 1:00. Adormi beton cu 4-16 minute mai repede decât de obicei pentru că alcoolul te-a relaxat… de tot. Intri direct în etapa de somn adânc (cu 8 minute mai repede) şi sari peste etapa de somn MRO (când visezi). Prima parte a nopţii sforăi de rupi patul şi în a doua parte începe agitaţia.
Ora 2:00. Alcoolul te menţine sedat, aşa că respiri mai mult pe gură, nu te întorci de pe o parte pe alta. Ritmul cardiac îţi creşte simţitor cu 13 bătăi în plus pe minut. Cu toate astea ai senzaţia de frig şi te ghemuieşti în aşternut, pentru că trupul tău e neobişnuit de activ.
- Orele 3:00-4:00. Sforăi ca un copil. Alcoolul întârzie intrarea corpului tău în etapa de somn MRO (mişcarea rapidă a ochilor). De altfel, pe întreaga durată a nopţii, pierzi 9% din durata normală de somn de tip MRO. De aceea, te simţi mahmur dimineaţa şi ai dureri de cap.
- Ora 5:00. S-a încheiat etapa de somn adânc. Efectele alcoolului încep să dispară şi sistemul nervos simpatic se activează la capacitate maximă. De fapt această parte a sistemului nervos vegetativ nu s-a odihnit deloc. 17% din beţivi se trezesc mai devreme din cauza asta.
- Orele 6:00-7:00. Până acum, corpul tău a metabolizat mare parte din alcoolul ingerat şi începi să treci de la euforie la depresie. Începi să ai coşmaruri, te suceşti de pe o parte pe alta, transpiri abundent şi îţi creşte nejustificat temperatura corporală. Inima bate mai mult cu 11 bătăi pe minut.
- Ora 8:00. Ai vrea să mai dormi puţin, dar sistemul nervos simpatic te scoală din pat. Ai gura uscată, ţi-e o sete de nestăvilit, ai senzaţia de greaţă, îţi bolboroseşte stomacul şi te ia cu ameţeli dacă încerci să stai în poziţia şezut. Cel mai bun antidot e o cană mare cu apă şi o lămâie stoarsă.

Sursa: click.ro

ATENTIE! ZAHARUL ITI DISTRUGE CREIERUL

Monden 1 martie 2016 0

Dulciurile au schimbat radical faţa omenirii în ultimele decenii. Excesul de zahăr nu numai că predispune la diabet, boli metabolice şi slăbirea sistemului imunitar, dar ne afectează inclusiv creierul.

Peste 10% din energia pe care o consumăm zilnic provine din zahăr procesat, susţine OMS. Asta înseamnă un aport de peste 50 de grame pe zi de zahăr obţinut din cafea, ciocolată, sucuri carbogazificate sau alte dulciuri. Din această cauză, boala secolului este obezitatea. Însă zahărul este la fel de nociv şi pentru creier, susţin specialiştii de la Universitatea din New South Wales, Australia.

Conform profesorului Margret Morris, excesul de zahăr perturbă comportamentul emoţional, afectează funcţiile cognitive şi încetineşte reflexele. Impactul lui e comparabil cu cel al stresului sau şocului psihic. Din cauza dezechilibrului glicemic din organism se înregistrează o creştere a hormonului stresului (cortizolul), o micşorare a masei cerebrale şi o stare de anxietate continuă manifestată printr-un comportament violent.

La femei, creierul „îmbuibat” cu dulciuri reacţionează ca un inhibitor al pornirilor sexuale şi predispune la abuzul de alcool. Sentimentele materne sunt reduse la minimum şi din cauza insomniilor, femeile care fac exces de zahăr ajung să fie incapabile să îşi asume responsabilităţi domestice, manageriale şi sarcini sociale. Pe de altă parte, cercetătorii australieni au remarcat faptul că există o strânsă legătură între dulciuri şi stres.

Peste 62% din voluntarii analizaţi au declarat că se relaxează numai după ce mănâncă dulciuri. Distrugerea creierului cu ajutorul zahărului începe în intervalul de vârstă 9-16 ani.

Sursa: click.ro

CREIERUL UMAN AR PUTEA STOCA INTERNETUL INTREG IN MEMORIE. „ACEASTA ESTE O BOMBA REALA”

Monden 24 februarie 2016 0

Creierul uman este capabil să stocheze în memorie atât de multe informaţii cât conţine întregul internetul, potrivit unui nou studiu.

Cercetătorii au descoperit că, spre deosebire de un calculator clasic, care codifică informaţiile în coduri precum 0 şi 1, o celulă cerebrală utilizează 26 de moduri diferite de a codifica „biţii” săi. Astfel, potrivit calculelor cercetătorilor, creierul uman ar putea stoca un petabyte (sau cvadrilion de bytes) de informaţii.

„Aceasta este o bombă reală în domeniul neurologiei. Noile noastre măsurări ale memoriei creierului cresc estimările conservatoare cu un factor de 10”, a declarat Terry Sejnowski, biolog la Institutul Salk din La Jolla, California.

Totodată, creierul uman poate stoca această sumă uluitoare de informaţii în timp ce consumă energie suficientă pentru a conecta un bec slab.

Prin contrast, un computer cu aceeaşi memorie şi putere de procesare ar avea nevoie de un gigawatt de putere, sau „puterea unei întregi centrale nucleare pentru a rula un calculator asemenea ”computerului” uman care face acelaşi lucru cu 20 de waţi”, a declarat co-autorul studiului, Tom Bartol, un neurolog la Institutul Salk.

Echipa şi-a concentrat atenţia, în special, asupra hipocampusului, o regiune a creierului care joacă un rol cheie în memoria şi învăţarea pe termen scurt.

Echipa de cercetare a luat o minusculă parte din hipocampusul unui şobolan, au pus-o în lichidul de îmbălsămare, apoi au feliat-o în părţi şi mai mici cu un cuţit de diamant extrem de ascuţit. ”A fost un proces asemănător cu „felierea unei portocale”, a explicat Bartol.

Deşi creierul unui şobolan nu este identic cu un creier uman, caracteristicile anatomice de bază şi funcţiile sinapselor sunt foarte similare la toate mamiferele.

Cercetătorii de la la Institutul Salk au petrecut un an, urmărind fiecare tip de celule. În continuare, echipa a numărat toţi neuronii compleţi sau celulele creierului din ţesut şi au totalizat 450. Din acest număr, 287 au avut structurile complete care i-au interesat pe cercetători.

După ce au realizat mai multe experimente, cercetătorii au fost în stare să calculeze exact cât de multe informaţii pot fi transmise între oricare doi neuroni. Informaţiile pe calculatoare sunt depozitate în biţi, care pot avea două valori potenţiale: 0 sau 1. Dar acelaşi mesaj binar provenind de la un neuron poate produce 26 de dimensiuni diferite de neuroni. Deci, ei au folosit teoria informaţiilor de bază pentru a calcula cât de mulţi biţi de date poate deţine fiecare neuron.

„Pentru a converti numărul 26 în unităţi de biţi, ridicăm 2 la puterea n şi este egal cu 26 şi ne rămâne să-l aflăm pe n. În acest caz, n = 4.7 biţi”, a explicat Bartol.

Majoritatea neuronilor nu se activează ca răspuns la semnalele de intrare, dar trupul este extrem de precis în traducerea acestor semnale la nivelul structurilor fizice. Acest lucru explică în parte de ce creierul este mult mai eficient decât un computer. Dar cea mai mare parte dintre aceste formaţiuni sunt pasive în majoritatea timpului.

„Cealaltă parte a istorioarei ar putea avea de a face cu modul în care funcţionează biochimia, comparativ cu modul în care electronii sunt activaţi într-un computer. Calculatoarele folosesc electroni pentru a face calculele, electronii generează căldură, iar această căldură iroseşte energie. Căile biochimice pot fi pur şi simplu mult mai eficiente”, a declarat Bartol.

Sursa: descopera.ro

CE EFECTE ARE DRAGOSTEA ASUPRA CREIERULUI SI DE CE DESPARTIRILE NE PROVOACA DURERE?

Monden 18 februarie 2016 0

Dragostea este ca un drog, iar renunţarea la ea este perturbatoare şi dăunătoare.

Într-un fragment din noua sa carte ”Idiot Brain” (Creierul Idiot), neurologul Dean Burnett explică procesele chimice din spatele despărţirilor şi inimilor frânte.

Multe persoane trăiesc senzaţii din cele mai proaste după un eşec în relaţie, ghemuindu-se pe canapea pentru zile în şir, stând cu draperiile trase şi omiţând să răspundă la telefoane. Acestea se întâmplă din cauză că persoanei i-a fost adus la cunoştinţă faptul că nu se va mai vedea cu o persoană pe care a avut-o alături pentru o mulţime de timp.

Oamenii par să caute şi să formeze relaţii romantice monogame, iar acest lucru se reflectă într-o serie de lucruri ciudate pe care creierul le face atunci când ne îndrăgostim de cineva. Atracţia este guvernată de mai mulţi factori. Multe specii dezvoltă caracteristicile sexuale secundare în timpul maturităţii, dar care nu sunt implicate direct în procesul de reproducere. Spre exemplu, coarnele unui elan sau coada unui păun. Ele sunt impresionante şi arată cât de sănătos şi puternic este individul, dar nimic mai mult decât atât.

Oamenii nu diferă prea mult. Ca adulţi, vom dezvolta mai multe caracteristici care sunt aparent în mare măsura de a atrage fizic exponenţii de genul opus: vocea profundă şi părul facial la bărbaţi sau sânii proeminenţi şi curbele pronunţate la femei. Nici unul dintre aceste lucruri nu este „esenţial”.

Este important să se facă diferenţa între dorinţa de sex, poftă şi mai profund atracţia personală, romantism şi iubire, lucruri care de cele mai multe ori sunt căutate şi găsite în relaţii pe termen lung. Oamenii se pot bucura de interacţiuni sexuale pur fizice şi cu persoanele pentru care nu nutresc o adevărată „afecţiune” fără a face o apreciere a aspectului lor. Sexul este un lucru complicat şi greu se poate sincroniza cu activitatea creierului, deoarece la bază stă o mare parte din gândirea noastră ca adulţi şi comportament.

Dar să vorbim despre iubire, despre sensul romantic al unui individ specific. Există o mulţime de dovezi care sugerează că creierul procesează diferit dragostea. Studiile efectuate de Bartels şi Zeki sugerează că, atunci când persoanelor, care se descriu ca fiind îndrăgostiţi şi prezintă imagini ale partenerilor romantici, li se activează mai multe zone ale creierului, altele decât cele care răspund pentru poftă sau relaţii platonice. Şi anume se înregistrează o activitate sporită într-o reţea de regiuni ale creierului, inclusiv porţiunea medială, cortexul anterior cingular, nucleul caudat şi putamen.

Există, de asemenea, activitate mai scăzută în girusul cingular posterior şi amigdală. Girusul cingular posterior este adesea asociat cu percepţia emoţiilor dureroase. Amigdala procesează emoţiile şi memoria, dar de multe ori este responsabilă de lucrurile negative cum ar fi frica sau furia.

Un tip de produs chimic deseori asociat cu atracţia sunt feromonii, substanţe specifice eliberate prin transpiraţie şi detectate de alte persoane care-şi modifică comportamentul. În timp ce feromonii umani sunt folosiţi în mod regulat pentru diferite spray-uri, nu există în prezent nici o dovadă concludentă că oamenii au feromonii specifici care influenţează atracţia şi excitareq. Creierul poate fi de multe ori un idiot, dar nu este atât de uşor de manipulat, scrie în cartea sa neurologul Dean Burnett.

Oxitocina, adesea menţionată ca „hormonul dragostei”, este o simplificare ridicolă a unei substanţe complexe, dar se pare a fi ridicată la oamenii care sunt într-o relaţie. Se mai consideră că oxitocina are o legătură cu încrederea şi conexiunea dintre oameni

Dacă eliminaţi toate acestea dintr-o singură lovitură, creierul va fi grav afectat în mod negativ. Toate senzaţiile pozitive pe care le-a crescut brusc vor înceta. Această schimbare este incredibil de dificilă pentru un organ care nu se ocupă de incertitudini şi de ambiguitate. Studiile au arătat că o despărţirile activează aceleaşi regiuni ale creierului care procesează durerea fizică.

Dependenţa şi retragerea poate fi perturbatoare şi dăunătoare pentru creier şi un asemenea proces se întâmplă în timpul unei despărţiri. Unele experimente au arătat că concentrarea, în mod special, pe rezultatele pozitive ale despărţirii poate stimula redresarea şi o reîntremare mai rapidă.

Sursa: descopera.ro

DE CE AU FEMEILE NEVOIE DE MAI MULT SOMN

Monden 3 februarie 2016 0

Somnul face bine nu doar la frumusețe, ci și sănătății mintale. Cel puțin asta vrea să demonstreze un nou studiu, realizat de o echipă de cercetători americani.

Femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații, se arată în cercetarea realizată la Universitatea Duke din orașul Durham, statul Carolina de Nord (Statele Unite ale Americii). Concluzia este susținută de dovezi care arată că reprezentantele sexului slab au manifestat mai des depresii sau stări anxioase din cauza unei odihne necorespunzătoare.

Studiul a fost coordonat de psihologul Michael Breus, care explică de ce este această diferență între sexe. „Am descoperit că femeile sunt mai des nervoase și ostile la primele ore ale dimineții decât bărbații”, a declarat specialistul, citat de site-ul TheHeartysoul.com.

„Una dintre funcțiile majore ale dormitului este că în timpul somnului creierul se reîncarcă. Cortexul – acea parte responsabilă cu memoria și limbajul – se recuperează. Cu cât folosești creierul mai mult în timpul zilei, cu atât ai nevoie de mai mult somn. Cum femeile sunt predispuse să facă mai multe activități în același timp, asta le solicită foarte mult creierul și de aceea ele au nevoie de mai mult timp pentru odihnă”, a explicat și Jim Horne, coordonatorul de la Centrul Sleep Research (Cercetatea Somnului, n.r.), din cadrul Universității londoneze Loughborough, potrivit publicației The Australian.

Sursa: click.ro

ALIMENTELE CELE MAI EFICIENTE PENTRU A PROTEJA CREIERUL

Monden 12 ianuarie 2016 0

Consumul de kefir, usturoi sau napi este recomandat de doctorul american David Perlmutter, în cea mai recentă carte a sa, pentru menținerea creierului într-o formă bună. În Statele Unite este în vogă un curent care vizează tratarea bolilor neurologice prin grija acordată la ceea ce se întâmplă la nivelul microbiotei sau florei intestinale, cu alte cuvinte realizându-se o legătură explicită între intestin și creier, scrie 20minutes.fr.

Pentru neurologul american David Perlmutter, autor al cărții „Intestinul în ajutorul creierului”, este esențială preocuparea față de bacteriile din organism pentru evitarea depresiei, a sclerozei în plăci, a bolii Alzheimer, autismului și altor boli. În afară de sfaturile clasice care recomandă consumul de alimente bio, evitarea produselor prelucrate, a conservelor, medicul enumeră câteva alimente care protejează creierul pe termen lung.

Un prim grup este format din alimente „probiotice” sau care conțin bacterii benefice. Sunt alimentele fermentate, îndeosebi varza murată și produsele lactate cu bifidobacterii sau lactobacili din surse naturale. Potrivit doctorului Perlmutter, bacteriile joacă un rol multiplu în organism. „Ele mențin o stare bună a învelișului intestinal, echilibrează PH-ul din organism, joacă rol de antibiotic, antiviral, reglează imunitatea și controlează inflamațiile”, afirmă neurologul, care recomandă iaurturi, kefir (produs fermentat pe bază de lapte de capră), kimchi (produs tradițional coreean din legume și ardei iute), varză murată și alimente marinate.

Pentru protejarea creierului se recomandă și alimente sărace în glucide, în contextul în care tendința alimentației moderne este excesul de zahăr și cereale. Doctorul Perlmutter afirmă că, „cu cât se consumă mai multe zaharuri, cu atât microbiota este mai bolnavă…Trecând în secolul al XX-lea de la o alimentație bogată în grăsimi și în fibre la una bogată în glucide, oamenii au început să sufere de boli ale creierului”. Astfel, un regim prea bogat în zaharuri și sărac în fibre ar mări riscul de permeabilitate intestinală, de perturbare a sistemului imunitar și de inflamare generală, care ar afecta și creierul. Alimentele indicate sunt legumele verzi, ceapa, roșiile, dovleacul, semințele de floarea-soarelui, proteinele (din ouă, pești sălbatici, fructe de mare, carne de pasăre și vită), zarzavaturi și condimente.

O stare bună a creierului poate fi menținută și cu alimente bogate în grăsimi bune, recomandate de doctorul Perlmutter, a cărui teză nu este însă unanim acceptată. Ea se bazează totuși pe studiul Framingham realizat în anii 2000 de cercetători de la Universitatea din Boston, care se referă la relația dintre nivelul de colesterol total și performanțele cognitive. Rezultatul a fost că „cele mai scăzute niveluri de colesterol se asociază cu performanțe cognitive modeste în privința gândirii, atenției, concentrării și fluidității verbale”. Acest lucru sugerează faptul că un rol protector al creierului i-ar reveni colesterolului. Printre alimentele recomandate în acest sens se numără uleiul de măsline extra, susanul, untul purificat, măslinele, brânzeturile și semințele.

Și alimentele bogate în polifenoli exercită un rol benefic asupra creierului. Această categorie implică remedii naturale pentru sănătatea bacteriilor. În realitate „plantele produc polifenoli pentru a se proteja. Sunt antioxidanți puternici, analizați în domeniile bolilor cardiovasculare, osteoporozei, cancerului sau diabetului”, arată medicul menționat. Unele studii au arătat că prezența lor în alimentație scade marcării de stres oxidativ, ceea ce duce la reducerea riscului de boli neurologice. În acest grup intră vinul, ceaiul, cafeaua și ciocolata.

Alimentele bogate în probiotice sunt ingredientele „preferate” de bacteriile intestinale, care le asigură creșterea. În lipsa acestor bacterii, alimentele nu ar putea fi digerate. Potrivit lui Perlmutter, probioticele prezintă multe avantaje: reduc afecțiunile asociate cu diareea, contribuie la protejarea împotriva cancerului de colon, ameliorează absorbția de minerale și previn obezitatea, inducând un sentiment de sațietate. Nu trebuie ocolite usturoiul, ceapa, napii, sparanghelul și prazul (toate crude).

Un rol important în protejarea creierului îl are și apa filtrată, deoarece intestinul uman nu era obișnuit inițial să absoarbă clor, element indispensabil totuși pentru o apă curată la robinet. Un filtru de apă aplicat apei menajere ajută la limitarea efectului substanțelor chimice asupra organismului.

Sursa: stiripesurse.ro

SASE BOLI CARE TE POT OMORI IN 24 DE ORE

Monden 5 ianuarie 2016 0

Toate lumea se teme de cancer, de boli de inimă sau de virusul HIV. Acestea sunt boli cronice care avansează în timp şi care în cele mai multe cazuri sunt fatele. Există însă o listă lungă de boli, care te pot omorî doar într-o zi, potrivit Realitatea.

1. Meningita

Meningita este o inflamaţie a membranelor de protecţie care învelesc creierul şi măduva spinării, cunoscute sub denumirea de meninge. Inflamaţia poate fi provocată de infecţia cu virusuri, bacterii sau alte microorganisme. Această afecţiune poate fi letală din cauza proximităţii inflamaţiei faţă de creier şi măduva spinării.

Cele mai frecvente simptome ale meningitei includ:

– durere de cap şi înţepenirea cefei, asociate cu febră

– confuzie sau nivel scăzut de conştienţă,

– vărsături

– intoleranţă la lumină sau zgomot

-iritabilitatea

– somnolenţă

2. Boala Chagas

Boala Chagas este foarte frecventa în ţările din America Centrală şi de Sud. Afecţiunea este determinată de infecţia cu protozoarul Trypanosoma cruzi. Acesta se transmite prin intermediul unei insecte care se hrăneşte cu sângele gazdei şi adesea lasă fecale lângă locul înţepăturii.

Dacă persoană se scarpină, va contamina leziunea cu fecalele purtătoare de parazit. Asftel parazitul dobândeşte acces în organismul uman unde îşi începe replicarea şi ajunge să invadeze intreagă gazdă.

Simptomatologia bolii este foarte variată, în funcţie de stadiul de infecţie şi de imunitatea gazdei: unii pacienţi au doar semne loco-regionale, în timp ce alţii dezvoltă afecţiuni sistemice cronice foarte grave. Cel mai adesea sunt atacate organele vitale, în principal inima, creierul şi sistemul digestiv, ducând la apariţia malformaţiilor cardiace, tulburărilor funcţionale nervoase şi visceromegaliilor.

3. Accidentul vascular cerebral

Din păcate, accidentul vascular cerebral (AVC) se remarcă în rândul din ce în ce mai multor persoane tinere. Pentru a reţine cât mai uşor simptomele descrise mai jos, poţi recurge la metodă folosită şi de celebrul personaj Dr. House, şi anume FAST:

F (face=faţă) – rugaţi pacientul să zâmbească şi observaţi dacă faţă nu e simetrică sau buza e căzută într-o parte

A (arms=braţe) – rugaţi pacientul să-şi ridice ambele braţe şi observaţi dacă unul dintre ele rămâne mai jos

S (speech=vorbire) – rugaţi pacientul să rostească o propoziţie scurtă şi observaţi dacă are dificultăţi în vorbire sau nu îşi găseşte cuvintele

T (time=timp) – nu pierdeţi timpul, sunaţi la numărul de urgenţă pentru că accidentul vascular cerebral trebuie tratat medicamentos sau chirurgical cât mai rapid pentru a preveni atacurile ulterioare cu potenţial mortal şi leziunile permanente asupra creierului.

4. MRSA

MRSA este o varietate recentă de bacterie de Stafilococus auriu, caracterizată prin rezistenţă sa la agenţi antibiotici (antibiorezistenta). Prin toxinele sale S. aureus poate cauza diferite afecţiuni, de la reacţii cutanate până la septicemii grave.

În ultimul timp a crescut în spitale şi clinici numărul de infecţii cauzate de bacterie. Această escaladare a numărului de îmbolnăviri este favorizată de măsuri profilactice la care măsurile de igienă sunt insuficiente.

5. Ebola

Ebola sau febra hemoragică Ebola este o boală infecţioasă virală severă, adesea fatală, provocată de virusul Ebola (Ebolavirus), care se manifestă prin afecţiuni hemoragice severe la oameni, primate şi antilopele duiker, survenind în focare epidemice în Africa Centrală şi Africa de Vest. Are o rată de letalitate de până la 90% la om (cea mai mare mortalitate într-o boală infecţioasă, cu excepţia rabiei).

6. Febra Dengue

Febra Dengue este o infecţie cauzată de un virus care este transmis de ţânţari. Afecţiunea este cunoscută şi sub numele de „febra oaselor rupte” deoarece durerile osoase pot fi atât de intense încât creează senzaţia că oasele se rup. Printre simptomele acestei boli se numără febra, durerile de cap, erupţiile cutanate asemănătoare celor care apar în cazul rujeolei şi durerile musculare şi articulare.

Sursa: stiripesurse.ro

ASPIRINA PRIVITA DINTR-O NOUA PESPECTIVA. COMPUSUL GASIT IN ASPIRINA AR PUTEA STOPA DOUA MALADII CRUNTE

Monden 2 decembrie 2015 0

Un nou studiu, publicat de Plos One, a descoperit că unul dintre compuşii spirinei, rezultat în urma descopunerii, interacţionează cu una dintre enzimele care este responsabilă de bolile degenerative, precum Parkinson, Alzheimer şi Huntington.

Echipa a descoperit că acidul salicilic, componenta principală a aspirinei, se leagă cu enzima GAPDH (gliceraldehidă 3-fosfat dehidrogenază), care este considerată a fi cauza morţii celulelor cerebrale în bolile degenerative. Studiul a demonstrat că două versiuni sintetice ale acidului salicilic şi doi compuşi extraşi din planta de lemn-dulce, în care aceştia se produc în mod natural, sunt foarte eficiente în procesul de inhibare a GAPDH.

GAPDH este folosit de corpul nostru pentru a reglementa absorbţia de zahăr, dar are şi alte funcţii, de asemenea. Dacă o persoană are un exces de radicali liberi, cunoscut şi sub numele de stres oxidativ, GAPDH suferă mutaţii şi intră în nucleul neuronilor, cauzând moartea acestora.

Prin realizarea legăturii cu GAPDH, acidul salicilic opreşte enzima să intre în celulele creierului, astfel evitând decesele celulare. Alte medicamente, la fel, pot să acţionează asupra GAPDH şi sunt folosite pentru a preveni bolile degenerative.

„Despre enzima GAPDH mult timp s-a crezut că funcţionează numai în metabolismul glucozei, acum însă se cunoaşte şi că participă la semnalizarea intracelulară. Noul studiu conchide că GAPDH este o ţintă pentru medicamentele salicilate ce au o legătură cu aspirina şi, prin urmare, pot fi relevante în acţiunile terapeutice ale acestor medicamente”, afirmă coautorul studiului Solomon Snyder, profesor de neuroştiinţă la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore.

Beneficiile acidului salicilic pentru sănătate au fost cunoscute încă din antichitate. Acesta a fost folosit pentru a reduce febra şi a ameliora durerile. Înainte de a putea fi sintetizată în laborator, pacienţii trebuiau să mestece coaja de salcii, care este bogată în acid salicilic.

În ultimul deceniu, au existat mai multe studii interesate în înţelegerea impactului de aspirină asupra bolilor cardiace şi cancer. Multe dintre ele au avut rezultate promiţătoare. Acidul salicilic a fost demonstrat că poate opri, de asemenea, şi HMGB1 (High Mobility Group Box 1) proteine, care provocă inflamaţii. HMGB1 este asociată cu boli precum fi artrita, lupus şi sepsis.

„O mai bună înţelegere a modului în care acidul salicilic şi derivaţii săi reglementează activităţile GAPDH şi HMGB1, împreună cu descoperirea că compuşii sintetici sunt mult mai puternici decât derivaţii naturali ai acidului salicilic, oferă o mare şansă pentru dezvoltarea unor noi tratamente pe bază de acid salicilic împotriva unei mari varietăţi de boli devastatoare”, a declarat profesorul Daniel Klessig, autorul principal al studiului.

Sursa: descopera.ro