News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Zeci de percheziţii şi 44 de suspecţi audiaţi într-un caz de trafic de migranţi şi de droguri

Anchetatorii au descins, miercuri dimineaţă, la 37 de adrese din judeţele Arad, Timiş, Cluj, Iaşi şi Caraş Severin, unde fac percheziţii într-un caz de trafic de migranţi şi de droguri, urmând să fie audiaţi la sediul DIICOT Arad 44 de suspecţi care ar face parte din gruparea infracţională.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de DIICOT, la percheziţii participă procurori ai Biroul Teritorial Arad, împreună cu lucrători de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad, poliţişti de frontierだdin Timişoara şi Oradea, ancheta vizând destructurarea unui grup infracţional organizat constituit în august 2021 în judeţul Timiş, care a acţionat până în prezent în zona de vest a României.

Membrii grupului ar fi racolat migranţi proveniţi din Orientul Mijlociu, care trecuseră ilegal frontiera României, dinspre Serbia şi Bulgaria, şi care se adăposteau în Timiş, în special în municipiul Timişoara, în aşteptarea momentului prielnic pentru a trece ilegal frontiera României cu Ungaria.

„Migranţii erau preluaţi de către membrii grupului infracţional organizat din Timişoara şi transportaţi cu autoturismele acestora sau cu microbuze închiriate, până la frontiera de stat a României cu Ungaria, pe raza judeţului Arad. Ulterior, aceştia erau călăuziţi de membrii grupului în vederea trecerii frauduloase a frontierei de stat, destinaţia finală a migranţilor fiind Austria şi Germania. Activităţile infracţionale au fost realizate de către membrii grupului infracţional organizat în scopul obţinerii unor beneficii materiale importante”, se arată în comunicat.

De asemenea, susţin procurorii, în perioada ianuarie – mai, o parte dintre membrii grupului au deţinut şi vândut, fără drept, droguri de mare risc. Ei cereau pentru cocaină 100 euro pe gram, iar pentru amfetamină cereau sume cuprinse între 150 şi 180 lei pe gram. Traficanţii vindeau şi canabis cu 50 de lei gramul, iar clienţii erau din Arad, Timiş şi Caraş Severin.

La sediul DIICOT Arad vor fi conduse, în vederea audierii, 44 persoane despre care există suspiciunea că sunt implicate în desfăşurarea activităţilor infracţionale. AGERPRES

Read more
Doi polițiști de frontieră din Arad ridicați de DIICOT, în această dimineață

O rețea de traficanți de migranți, care beneficia de protecția unor polițiști de frontieră care ar fi trebuit să se ocupe chiar de combaterea acestui fenomen, a fost anihilată, în această dimineață, în urma unei operațiuni a DIICOT Timișoara. Echipe ale Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara și ale DGA au descins în paralel la mai multe adrese din Arad pentru a-i ridica pe suspecți. Investigațiile începute de polițiștii de frontieră timișoreni au scos la iveală faptul că rețeaua era extrem de bine organizată și era coordonată de la mii de kilometri de un cetățean israelian din Palestina. Acesta era cel care se ocupa de racolarea transfugilor afro-asiatici, care veneau din Turcia prin Bulgaria în România. De aici erau preluați de un turc care se ocupa de organizarea transportului migranților ajunși în țara noastră și de racolarea altora din centrele pentru refugiați. Acesta era cel care împreună cu mai mulți români se ocupa de transportarea lor cu mașini la Arad. De aici, o femeie era cea care se ocupa de trecerea transfugilor în Ungaria și de mai aici în vestul Europei, în special în Germania. Aceasta a închiriat chiar o casă unde erau cazați ”clienții” până erau duși de călăuze cu mașinile peste graniță. Gruparea beneficia de sprijinul a doi polițiști de frontieră – subcomisarul Sergiu Mârza, care lucrează pe linia combaterii infracționalității transfrontaliere în cadrul Poliției de Frontieră Arad și Traian Ciul, la momentul investigațiilor agent tot la IJPF Arad. Aceștia erau cei care făceau pe antemergătorii mașinilor care transportau migranți și asigurau trecerea lor peste graniță în Ungaria. Chiar dacă ancheta DIICOT a început în 2011, investigațiile au fost oprite pentru că femeia și complicii au fost prinși în Ungaria cu un grup de migranți și condamnați. Nu de puțin timp s-au întors în țară, după ce au fost eliberați pentru că și-au ispășit pedeapsa. Când anchetatorii au descins la locuința lui Mârza, acesta a avut curiozitatea să afle numele celor de la Poliția de Frontieră și DGA care au venit să-i percheziționeze apartamentul.

Citeste mai mult pe: http://www.pressalert.ro/2016/08/politisti-de-frontiera-protectorii-unei-retele-de-trafic-cu-migranti-ridicati-intr-o-operatiune-diicot-vezi-ce-curiozitate-avut-un-subcomisar-cand-au-venit-colegii-sai-sa-l-ridice/

Read more
FOSTUL MINISTRU DE FINANTE SEBASTIAN VLADESCU LA DIICOT

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu s-a prezentat miercuri la sediul DIICOT, unde procurorii îl vor anunţa că a fost pus sub urmărire penală în dosarul Rompetrol II.

Tot astăzi și fostul ministru Dan Ioan Popescu a fost prezent la DIICOT.

Înainte de a intra în sediul DIICOT, Dan Ioan Popescu, ministru al Economiei şi Comerţului în perioada 2003 – 2004, a spus că nu îi este teamă de ancheta procurorilor, desfăşurată în dosarul în care patru foşti demnitari sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

„Am văzut o ştire, pe un site, după 10 ani că sunt chemat la DIICOT. Este tot ceea ce ştiu”, a declarat Dan Ioan Popescu, întrebat de jurnalişti cum a primit vestea că s-a încuviinţat urmărirea penală în cazul său.

El a precizat că nu a existat o înţelegere cu Dinu Patriciu pentru promovarea OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.

Întrebat dacă a vorbit vreodată în mod direct cu Dinu Patriciu, Dan Ioan Popescu a negat.

„Preşedintele cred că joacă rol de primar, pentru că vizează orice. Deci, eu nu cred că preşedintele citeşte ceea ce vizează”, a fost de părere fostul ministru.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, la sfârşitul lunii mai, ministrului Justiţiei cererile de urmărire penală pentru patru foşti miniştri – Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea – în dosarul Rompetrol II.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a transmis ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Nicolae Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 – 2004, a lui Ioan Dan Popescu, fost Ministru al Economiei şi Comerţului în perioada 2003 – 2004, a lui Teodor Gheorghe Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor Publice în perioada 2005 – 2007, respectiv în perioada 2009 – 2010, şi a lui Gheorghe Pogea, fost ministru al Finanţelor Publice în perioada 2008 – 2009, pentru a se proceda conform legii.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.

Pe 24 mai, procurorii DIICOT au trimis Parchetului General o solicitare privind sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în vederea formulării cererii de urmărire penală pentru cei patru foşti miniştri.

Conform DIICOT, foştii demnitari sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

DIICOT susţinea că, în perioada septembrie – octombrie 2003, ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu, şi ministrul Economiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu, „şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson şi Alexandru Nicolcioiu, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”

Sursa: antena3.ro

Read more
DIICOT efectueaza perchezitii la 43 de cluburi din Capitala

Procurorii DIICOT efectuează joi 43 de percheziții la cluburi din Capitală, printre care Chocolat, Trattoria Il Calcio, Fratelli, Le Club, patronii și administratorii fiind suspectați de evaziune fiscală și spălare de bani, prin folosirea unor programe informatice, ce permiteau dubla contabilitate pentru diminuarea bazei de impozitare.

Potrivit unor oficiali din DIICOT, perchezițiile au loc la toate punctele de lucru ale societăților Choco Ateneu SRL și Choco Moșilor SRL, Coza Nostra Art SRL, Theobroma Consult SRL și Theoprod Art SRL, C. Restaurante Tratoria IL Calcio SRL, SC Twins Downtown SRL, SC Le Club Herăstrău SRL, SC Twins Cafe SRL, SC Rubicon Floreasca SRL.

Din primele informații rezultă că pe raza municipiului București activează un grup infracțional organizat specializat în săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani prin desfășurarea de activități comerciale prin diminuarea bazei impozabile cu ajutorul unor programe informatice de contabilitate ce permit ținerea unei evidențe contabile duble (una reală, în care sunt evidențiate veniturile adevărate, și una fictivă, ce reflectă venituri diminuate și cheltuieli majorate, astfel încât baza de impozitare să fie diminuată).

Activitatea infracțională era coordonată de Tudor — Mihai Constantinescu și cetățeanul francez Guilbert-Lassange Jean Philippe Pierre Luc, asociați la societățile comerciale Choco Ateneu SRL, Choco Moșilor SRL, Coza Nostra Art SRL, Theobroma Consult SRL și Theoprod Art SRL.

În anul 2006, aceștia au achiziționat un program informatic de contabilitate cu dublă gestiune, care se instalează pe casele de marcat, de la SC Solutions Center SRL din Constanța.

Acest program de contabilitate constă în existența a două registre de evidență contabilă de același tip, referitoare la aceleași bunuri și valori: unul reflectă realitatea economică și financiară a contribuabilului la care accesul este restricționat și unul falsificat, în care sunt înregistrate date și operațiuni ce relevă venituri inferioare celor reale pentru produsele livrate și banii încasați.

Programul era accesat cu ajutorul unui card aflat doar în posesia casierelor de la punctele de lucru ale societăților, care permite accesul în memoria fiscală a casei de marcat și efectuarea unor operațiuni de împărțire a produselor proprii, neîmbuteliate (produse zaharoase și de patiserie obținute la punctul de lucru din București, str. Valea Lungă nr. 58, sector 6) care, cumulate, înregistrează o pondere mai mare în venituri și nu sunt fiscalizate.

Artizanii programului informatic de contabilitate au comercializat și pus la dispoziție acest program și altor societăți comerciale din piață, în scopul fraudării bugetului de stat.

Read more
MEDICI RETINUTI IN DOSARUL RETETELOR FICTIVE

Procurorii DIICOT au reținut 13 persoane în dosarul rețetelor fictive, în care sunt implicați medici, farmaciști, funcționari de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, precum și un lanț de farmacii din Brăila care aparține familiei interlopului Titi Sgîrcitu.

Potrivit DIICOT, în acest dosar au fost reținuți medicii Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă, Elena Dumea, Cosmin Boldeanu, Paul Crețu și Vasile Sorica.

În același dosar au mai fost reținuți Liliana Sgîrcitu (soția interlopului Titu Sgîrcitu), Mirela Boboc, Gela Gavrilă, Alina Gabriela Dragu, Andreea Baciu, Iolanda Ionica Serghiev și Cosetti Niculescu.

Aceștia vor fi duși în instanță marți cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Titi Sgîrcitu se află încarcerat în Penitenciarul Focșani, unde are de executat o pedeapsă de 4 ani și 9 luni închisoare, pentru infracțiuni de violență.

Pe 18 septembrie 2015, Judecătoria Focșani a decis ca acesta să fie eliberat condiționat, însă decizia nu este definitivă.

Potrivit presei locale, Titi Sgîrcitu este liderul unui clan din Brăila, fiind cercetat în mai multe dosare penale, el fiind acuzat, printre altele, că a bătut în anul 2007 un cameraman de la postul Pro Tv.

Procurorii DIICOT, împreună cu ofițeri de poliție din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, au efectuat, luni, 59 de percheziții pe raza municipiului București și a județelor Brăila, Constanța și Vrancea la farmaciști și medici acuzați că ar fi decontat în mod fraudulos sume mari de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Ancheta vizează o grupare infracțională, care activează pe raza municipiului Brăila, ai cărei membri au săvârșit infracțiunile de înșelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu (toate în formă continuată), precum și de constituire a unui grup infracțional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații, camătă, trafic de influență, cumpărare de influență, dare și de mită și șantaj.

În urma cercetărilor a rezultat că gruparea era formată din 25 de membri, reprezentanți și angajați ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL și medici de familie sau medici specialiști (inclusiv oncologi) care își desfășoară activitatea pe raza județelor Brăila și Constanța.

Membrii grupării ar fi decontat, în mod fraudulos, în perioada 2011-2015, sume importante de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Valoarea prejudiciului estimat până în prezent se ridică la 9 milioane de lei.

Anchetatorii au descoperit că, în anul 2009, Titi Sgîrcitu (în prezent încarcerat în Penitenciarul Focșani pentru infracțiuni de violență, fără legătură cu faptele cercetate în acest doar) a înființat SC Ahmeya Pharm SRL, al cărei administrator este soția sa, Liliana Valentina Sgîrcitu.

Prin intermediul acestei societăți, în complicitate cu medici și funcționari din cadrul CAS Brăila, farmaciștii au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor rețete fictive, eliberate de medici specialiști sau de familie.

Astfel, în urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, pentru perioada 1 ianuarie 2011 — 30 iunie 2012, a rezultat un mecanism infracțional conceput de Liliana Valentina Sgîrcitu, cu sprijinul medicilor specialiști oncologi Cosmin Boldeanu și Daniela Vasile, a medicilor de familie Paul Crețu și Vasile Sorica și cu suportul unor angajați ai CAS Brăila, prin care au fost eliberate scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripții medicale fictive pentru medicamentul „voriconazolum”, ulterior aceste prescripții fiind decontate de CAS Brăila prin SC Ahmeya Pharm SRL, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operațiuni fictive de achiziție a acestui medicament.

Tot în Brăila, medicul Claudia Pleșea a emis rețete nereale, toate decontate prin SC Ahmeya Pharm SRL, cu scopul de a simula eliberarea unor medicamente achiziționate, de asemenea, fictiv.

Procurorii mai susțin că Liliana Valentina Sgîrcitu a dezvoltat și pe raza județului Constanța un mecanism similar de fraudare a Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL (deschise în 2013), beneficiind și în acest caz atât de complicitatea angajaților, cât și a unor medici și funcționari din cadrul CAS Constanța.

Palierul grupării din Constanța era coordonat de Mirela Boboc, care avea rolul de a atrage „colaboratori”, medici și funcționari din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și CAS Constanța.

Astfel, demersurile Mirelei Boboc s-au finalizat prin atragerea medicilor Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă și Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 — februarie 2015, mai multe prescripții despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum și a numitei Maria Bănățeanu, zisa „Mia”, de profesie asistent în cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța, care trebuia să faciliteze și să intermedieze accesul la medicii dispuși să emită rețete fictive.

De asemenea, probele au reliefat că funcționarii din CAS Constanța, în schimbul unor foloase necuvenite, furnizau informații cu privire la data și tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societății SC Ahmeya Pharm SRL, intervenind pentru a evita orice răspundere contravențională a acestei societăți.

Procurorii DIICOT mai au probe și cu privire la comiterea unor infracțiuni de corupție, în scopul obținerii transferului deținutului Titi Sgîrcitu de la penitenciarul din Brăila la cel din Focșani.

Sursa: agerpres.ro

Read more
DIICOT, CAPTURA URIASA DE HEROINA

Procurorii DIICOT au reţinut marţi o persoană pentru trafic de droguri de mare risc după ce a fost prinsă în flagrant în timp ce vindea aproximativ 500 grame heroină contra sumei de 11.000 euro, iar la percheziţii au fost găsite încă două pachete de aproximativ un kilogram heroină, cu o valoare de piaţă de 55.000 euro.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, inculpata R.M.C. este prezentată Tribunalului Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 zile pentru trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

Sursa citată precizează că, luni, s-a procedat la organizarea unei acţiuni de prindere în flagrant a inculpatei, aceasta fiind depistată după ce a remis persoanelor autorizate de procurorii DIICOT, cantitatea de aproximativ 500 grame heroină contra sumei de 11.000 euro.

„În baza mandatului de percheziţie emis în cauză s-a procedat la efectuarea unei percheziţii domiciliare la adresa din Bucureşti, sector 2, ocazie cu care au mai fost găsite încă două pachete ce conţineau o substanţă pulverulentă, de aproximativ un kg heroină, cu o valoare de piaţă de 55.000 euro. Cercetările au fost extinse şi faţă de suspecta E.F.C. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată”, se arată în comunicat.

Acţiunea a fost realizată împreună cu poliţiştii din cadrul BCCO Bucureşti şi SCCO Ilfov, iar procurorii au beneficiat de suportul Direcţiei de Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române

Sursa: stiripesurse.ro

Read more