News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

STUDIU: ROMANII CONTINUA SA PUNA IN CENTRUL PREOCUPARILOR SANATATEA, SIGURANTA LOCURILOR DE MUNCA SI PLATIREA DATORIILOR

Românii continuă să pună în centrul preocupărilor lor sănătatea, siguranța locurilor de muncă și plătirea datoriilor, având o orientare diferită comparativ cu cea a consumatorului european, care pune în prim plan terorismul și starea economiei, pe lângă securitatea joburilor, conform unui studiu remis miercuri AGERPRES.

În România, conform celui mai recent studiu Nielsen Global Consumer Confidence Report Q4 2015, nivelul încrederii consumatorului a scăzut cu 5 puncte, ajungând la un index de 79 în T4 2015. Incendiul de la Clubul Colectiv, ce a fost urmat de demonstrațiile din țară precum și de schimbarea Guvernului sunt cauzele cele mai probabile ale scăderii. Conform studiului, acest lucru poate fi văzut și în felul în care consumatorii români își folosesc banii care rămân după acoperirea cheltuielilor lunare: ‘divertismentul în afara casei’ a atins cel mai mic nivel din 2015. Totuși, nivelul încrederii consumatorului este cel mai ridicat înregistrat la sfârșit de an pentru Romania din 2010, de când se măsoară acest indicator în fiecare trimestru.

‘Nivelul încrederii pe parcursul anului 2015 reflectă modurile diferite în care consumatorii au filtrat evenimentele economice locale și globale. Multe din piețele emergente, deși nu toate, sunt situate în zone cu o creștere mai lentă, iar tendințele încrederii variază corespunzător. În general, consumatorii europeni au rămas optimiști în pofida constantei incertitudini economice. Pe de altă parte, deși SUA este un pol pozitiv al economiei globale, consumatorii americani manifestă un optimism precaut în ce privește viitorul apropiat’, spune Louise Keely, vicepreședinte Nielsen și președinte al Demand Institute.

Temerile privind terorismul au ajuns la noi maxime în T4 2015 în America de Nord (27%) și Europa (22%) și au devenit o preocupare mai mare decât economia în ambele regiuni. În Statele Unite ale Americii, 29% dintre respondenții online au declarat că terorismul este principala și a doua cea mai importantă temere, cu o creștere de 15% față de T3 2015. În Europa, motivele de îngrijorare au fost de asemenea ridicate și au crescut semnificativ din T3 în T4, în Israel (43%, +24%), Regatul Unit (32%, +11%) și Olanda (26%, +8%).

Preocupările privind imigrația au crescut în America de Nord (29%). Aproape o treime dintre americani (32%) au spus că este principala sau a doua cea mai importantă îngrijorare. Grijile privind imigrarea au fost importante și în țările centrale și de nord din Europa, cu nivele ridicate în Cehia (36%), Suedia (28%), Germania (27%), Austria (26%), Norvegia (26%), Regatul Unit (22%), Elveția (22%) și Finlanda (21%).

Studiul măsoară încrederea consumatorului, principalele motive de îngrijorare și intențiile de cumpărare la nivel global, prin intervievarea a peste 30.000 de respondenți din 61 de țări din toată lumea.

În cea mai recentă variantă a studiului online desfășurat între 2 — 25 Noiembrie 2015, încrederea consumatorului a crescut în 26 din cele 61 de piețe măsurate de Nielsen (43% din piețele analizate). Cel mai mare scor a fost înregistrat de India (131), constant față de T3, iar cel mai mic în Coreea de Sud (46), cu o creștere trimestrială de 4 puncte. Dintre cele mai mari economii mondiale, China a înregistrat un scor de 107, crescând un punct față de T3, urmată de Marea Britanie (101,—2 puncte), SUA (100,—19 puncte), Germania (98,—2 puncte) și Japonia (79,—1 punct), toate înregistrând scăderi trimestriale ale nivelului de încredere.

Sursa: agerpres.ro

Read more
Riscul unui leu mai slab pentru 2016

Anul urmator, cursul de schimb ar putea inregistra miscari mai mari ca in 2015 iar moneda nationala ar putea inregistra scaderi fata de moneda unica Europeana. Riscurile din economia Romaniei ar putea deveni mai vizibile si ar putea impinge nivelul cursului pana la un maxim de 4,6 lei pentru un euro.

In 2016, cursul mediu inregistrat ar putea fi in jurul valorii de 4,52, ceea ce ar fi cu aproximativ 2% mai mult decat nvelul inregistrat in 2015 (4.45). Totusi, riscurile economice vor fi mai mari, asa ca si miscarile din piata valutara ar putea fi la randul lor mai mari. Pe fondul cresterii riscului, cursul Euro-Leu ar putea atinge maxime in zona de 4.6 lei pentru un euro iar minimele probabile ale anului viitor ar putea fi in zona 4.43 – 4.44.

De ce a fost stabilitate pe leu

Anul acesta, cele mai importante evolutii care au dus la stabilitatea monetara au fost reducerile dobanzii de referinta realizate de Banca Nationala a Romaniei si cresterea economica a Romaniei.

In prima parte a anului, Banca Nationala a Romaniei a redus de mai multe ori dobanda de referinta pana la un minim de 1,75% atins in luna mai. Reducerea dobanzii de referinta ar fi trebuit sa duca la o depreciere a leului, dar a fost contracarata de cresterea economica inregistrata de tara noastra: PIB-ul Romaniei a crescut in acest an in medie cam cu 1% pe trimestru, fiind una dintre cele mai mari cresteri din Europa.

2016 poate destabiliza echilibrul fragil al cursului Euro-Leu

Din pacate, stabilitatea monetara din ultimul are putine sanse fie ceva de durata si incepand cu anul 2016, leul ar putea inregistra o tendinta de depreciere moderata fata de moneda unica europeana.

Principalele cauze care pot duce la deprecierea cursului sunt:

  • Cresterea deficitului bugetar
    • In 2016, deficitul bugetar al Romaniei va creste fata de 2015 si va fi undeva in jur de 2,8% sau chiar mai mult. Cu cat Romania se va imprumuta mai mult, cu atat va fi mai riscanta, iar in piata valutara, mai riscant inseamna un leu mai slab.
  • Cresterea consumului va duce la inflatie mai mare.
    • In anul 2015, consumul populatiei s-a relansat vizibil iar acest lucru va duce la reaparitia inflatiei. Istoric vorbind, Romania a fost o tara cu o inflatie relativ ridicata iar valorile extrem de mici din ultima perioada vor deveni istorie. Dupa cum arata datele de consum anul acesta, preturile alimentelor si bunurilor de larg consum vor creste, ceea ce va readuce inflatia in prim plan. O inflatie mai mare inseamna si un leu mai slab.
  • Politicile monetare Europene
    • In prezent, Banca Centrala Europeana a implementat un program de stimulare monetara semnificativ. Romania nu este in zona Euro, dar este in Europa, asa ca putin probabil sa facem nota discordanta. Probabil ca in 2016, Banca Nationala a Romaniei nu va majora dobanda ceea ce va pune presiune pe deprecierea leului.
  • Si nu in ultimul rand: riscurile externe
    • Criza economica din China, criza petrolului, criza statelor emergente, majorarea dobanzii in SUA, tensiunile dintre America si Rusia, etc… : toate aceste evenimente pot genera evolutii negative in pietele financiare internationale care ar putea avea efect negativ asupra leului. (admiralmarkets.ro)
Read more
DOREL CAPRAR: „GUVERNAREA PSD A SCOS ROMANIA DIN CRIZA”

 

Guvernul a achitat datoriile pe care le are faţă de FMI, contractate de guvernarea Băsescu – PDL. „Guvernul a plătit deja partea de datorie, BNR va achita ultimele rate în ianuarie. Încheiem astfel plata datoriilor acumulate de fosta guvernare. Credem că astăzi este evident că guvernarea PDL a greşit aplicând politici de austeritate care au lovit puterea de cumpărare a românilor şi că politicienii PDL au avut prognoze greşite cu privire la evoluţia economiei româneşti. Iată că guvernarea PSD a scos ţara din criză fără să aplice lovituri românilor. Demonstrăm că nu am dus ţara în incapacitate de plată, aşa cum spuneau adversarii noştri care acum se ascund sub sigla PNL. Nu numai că guvernarea PSD a plătit datoriile României, dar a şi trecut la politici care au stimulat consumul prin mărirea puterii de cumpărare a românilor: am redat pensiile tăiate ilegal, am indexat pensiile cu rata inflaţiei, am făcut dreptate bugetarilor prin reîntregirea salariilor, am majorat salariul minim pe economie, am redus TVA la produsele alimentare de la 24% la 19%, am redus cota de TVA de la 24% la 20%, cu aplicabilitate de anul viitor, am început majorarea salariilor din sectorul bugetar, pe care o vom continua anul viitor. Toate aceste decizii, despre care adversarii noştri au spus că sunt populiste şi că ne vor duce în incapacitate de plată, sunt sustenabile pentru că se bazează pe creştere economică. De altfel, FMI a remarcat că evoluţiile pozitive ale României în ultimii doi ani pot conduce la o economie performantă, capabilă să susţină un nivel de trai mai ridicat pentru fiecare român. Acum putem spune foarte clar şi cu argumente: guvernarea PSD a scos România din criză”, a spus deputatul Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad.

 

Read more
ECONOMIA ROMANIEI A INREGISTRAT O CRESTERE DE 3,7%

Creşterea PIB în primul semestru a fost susţinută de aproape toate ramurile economiei, comerţul, informaţiile şi comunicaţiile, respectiv industria având printre cele mai mari contribuţii, a anunţat vineri INS, care a menţinut estimarea privind un avans al economiei de 3,7% ca serie brută.

„Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,3% pe seria brută şi cu 3,7% pe seria ajustată sezonier; În semestrul I 2015, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,7%, pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2015, nefiind, însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 204 din 14 august 2015”, arată INS, într-un comunicat.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier –  estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 174,736 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,1% faţă de trimestrul I 2015 şi cu 3,7% faţă de trimestrul II 2014. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 351,281 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 3,8% faţă de semestrul I 2014.

Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 164,811 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,3% faţă de trimestrul II 2014. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 304,987 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,7% faţă de semestrul I 2014.

La creşterea PIB au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0%), cu o pondere de 17,7% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 5,6%, precum şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (7,2%) dar  care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (13,8%); industria (+0,5%), cu o pondere de 22,0% la formarea PIB şi al cărei volum  de  activitate s-a majorat cu 2,2% şi impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 13,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,2%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,4% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,5%, consecinţă a creşterii cu 8,1% a volumulului său.

„O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 6,3% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,6%. Este de remarcat, insă, soldul uşor pozitiv al balanţei de plăţi”, notează INS.

La jumătatea lunii august INS a anunţat că Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2015, fiind revizuită faţă de varianta publicată în iulie, arăta atunci INS, într-un comunicat. Astfel, estimările pentru primul trimestru au fost revizuite de la 1,5% la 1,4% faţă de ultimul trimestru al anului trecut şi de la 4,1% la 3,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Sursa: antena3.ro

Read more
Pierderile Tuborg s-au adâncit la 46 de milioane de lei

Producătorul de bere United Romanian Breweries Bereprod (URBB), care are în portofoliu bran­duri precum Tu­borg, Carlsberg, Skol, Holsten sau Guinness a înregistrat o cifră de afaceri de 251,2 mil. lei anul trecut (57 mil. euro), în scădere cu 1,6% comparativ cu 2013.

Anul 2014 a fost un an dificil pentru toţi producătorii de bere, în care volumele s-au redus cu aproape 10% din cauza vremii nefavo­ra­bile şi a presiunii exercitate de creşterea accizei.

Rezultatele URBB vin după ce, recent, Heineken a anunţat că afacerile s-au di­mi­nuat cu 3% până la 1,08 mld. lei, acesta fiind al doilea an consecutiv de scă­de­re pentru olandezi pe piaţa locală. Ursus, liderul pieţei de bere, nu a anunţat încă cifra de afaceri afe­rentă anului 2014, însă volumele s-au redus cu 2% (în anul financiar al com­paniei care s-a încheiat în martie 2015). (zf.ro)

Read more
Câștigul salarial mediu nominal net a crescut in noiembrie

Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.743 lei, în noiembrie 2014, în creștere față de luna precedentă cu 38 de lei, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică.

În luna noiembrie 2014, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.412 lei, cu 2,3% mai mare decât în luna octombrie 2014. Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.743 lei, în creștere față de luna precedentă cu 38 lei (2,2%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (4.166 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.033 de lei).

Potrivit INS, comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,6%.

În luna noiembrie 2014, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a înregistrat creșteri față de luna octombrie 2014. Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime anuale sau pentru sărbători), sume din profitul net și din alte fonduri, dar și realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net au fost influențate în unele activități economice și de disponibilizările de salariați cu câștiguri salariale mici.

Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net, arată INS, s-au înregistrat în activități auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activități de asigurare și fonduri de pensii), respectiv cu 23%, și în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activități de poștă și de curier, depozitare și activități auxiliare pentru transport, între 9,0% și 13,0%.

De asemenea, creșteri semnificative au mai fost în fabricarea substanțelor și a produselor chimice, fabricarea produselor din tutun, fabricarea echipamentelor electrice, cercetare-dezvoltare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, între 5,5% și 9,0%.

„Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna octombrie de premii ocazionale, sume din profitul net și alte fonduri. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net sunt cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte)”, se spune în comunicat.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură) (12,8%), în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, industria metalurgică, extracția minereurilor metalifere, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, fabricarea altor mijloace de transport (între 4,5% și 7,5%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna octombrie în învățământ (1,7%), sănătate și asistență socială (1,7%), respectiv în administrația publică (0,7%).

Read more

Dacia_Sandero

Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Franţa au crescut cu 19,8% în primele zece luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 86.890 unităţi, consemnând cel mai puternic avans dintre mărcile cu vânzări semnificative, pe o piaţă în urcare cu 1,4%, la 1,49 milioane de maşini.

Cota de piaţă a Dacia în Franţa a avansat la 5,8% în perioada ianuarie-octombrie din acest an, de la 4,91% în primele zece luni ale anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de Asociaţia Constructorilor Francezi de Automobile (CCFA).

Doar mărcile Lancia şi Jeep au consemnat creşteri mai puternice ale înmatriculărilor de autoturisme noi decât Dacia, însă cu vânzări mult mai mici. Astfel, Lancia a înregistrat un avans de 46,5%, la 5.422 unităţi, iar Jeep de 53,2%, la 1.511 unităţi.

Grupul Renault, de care aparţine Dacia, a înregistrat o creştere importantă a vânzărilor de autoturisme personale în Franţa, de 8,8% în primele zece luni ale anului comparativ cu acelaşi interval din 2013. Cu 383.903 de unităţi vândute, Renault a ajuns la o cotă de piaţă de 25,64% la finalul lunii septembrie.

Grupul Peugeot-Citroen are în continuare cea mai mare cotă de piaţă în Franţa, de 30,37% la finalul primelor zece luni, cu vânzări de 454.858 unităţi.

Dacia Sandero se află pe locul 9 în topul celor mai bine vândute modele de pe piaţa franceză, cu 37.924 de unităţi comercializate şi o cotă de piaţă de 2,5%. În top 100 se mai află Duster, pe locul 11, cu 33.373 de unităţi şi o cotă de 2,2%, Logan MCV II pe locul 64, cu 5.641 unităţi şi o cotă de 0,4%, precum şi Dacia Lodgy, pe poziţia 65, cu 5.589 unităţi şi o cotă de 0,4%.

Înmatriculările de autoturisme noi Dacia din luna octombrie a acestui an au înregistrat, de asemenea, o creştere de 6,8% în comparaţie cu aceeaşi lună din 2013, la 7.755 de unităţi, cu o cotă de piaţă în urcare de la 4,36% la 4,84%, pe o piaţă în scădere cu 3,8%.

Volkswagen, cel mai mare producător auto din Europa, a consemnat un declin de 1,6% al vânzărilor de automobile personale noi în perioada ianuarie-septembrie faţă de acelaşi interval din 2013, de la 197.299 unităţi la 194.097 unităţi.

Vânzările producătorilor francezi au crescut cu 6,1% în primele zece luni ale anului în comparaţie cu acelaşi interval din 2013, la 839.816 unităţi, în timp ce cele ale producătorilor străini au scăzut cu 3,9%, la 657.661 maşini.

Franţa este cea mai mare piaţă a Dacia, cu aproape 94.000 de maşini vândute anul trecut.

Read more

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

SIBEX – SIBIU STOCK EXCHANGE a demarat programul educaţional “Academia Bursieră”, un amplu program de educaţie bursieră în trepte, adresat publicului larg. Primul seminar din acest program a avut loc sâmbătă, 2 februarie, la Hunedoara.

Pe lângă prezentări susţinute de oficiali ai SIBEX, IFB Finwest şi Deltastock, cei 50 de investitori au participat la un seminar de analiză tehnica aplicată, susţinut de dr. Mircea Dologa, specialist internaţional în pieţe derivate, trader şi trainer de succes in România, stabilit la Paris.

„Conform aşteptărilor, cererea de educaţie bursieră relevata în cadrul acestui seminar SIBEX, a fost mai mult decât onorată de către audienţa, atât din punct de vedere a prezenţei cursanţilor cât şi al calităţii subiectelor tratate şi al întrebărilor evidenţiate. Am remarcat o cerere deosebită pentru tranzacţii de CFD-uri, diversificări ale metodelor de tranzacţionare bazate pe tehnicile profitabile recente ale analizei tehnice moderne”, a declarat dr. Mircea Dologa.

La primul seminar din “Academia bursieră” au participat aproximativ 50 de investitori, atât începători, cât şi deja activi în piaţă, în special interesaţi de produsele internaţionale, cu active suport pe indicii Dow Jones sau Dax, petrol sau aur.

Programul educaţional demarat de SIBEX va fi un program în trepte. Astfel, SIBEX va organiza cursuri gratuite pentru publicul larg, în care vor fi abordate subiecte generaliste despre investiţia în piaţă de capital, produsele oferite de SIBEX, accesarea finanţării prin bursa. În etapa următoare, participanţii care vor dori să afle informaţii specializate vor putea participa la cursuri şi seminarii punctuale, pe temele alese: derivate, opţiuni, finanţare prin bursa, etc.

Cei mai buni participanţi care parcurg primele două etape vor avea cursuri one-to-one sau într-un cadru foarte restrâns cu specialist de top.

“Este foarte important să ajungem în cele mai mari oraşe din ţară, să intrăm în contact cu intermediarii şi cu clienţii acestora. Ne dorim ca tot mai multe SSIF-uri să devină partenerii SIBEX în acest amplu program de educaţie. Din păcate, în piaţa de capital locală sunt foarte mulţi profesionişti dar tot mai puţini clienţi, aşa că trebuie să investim în educaţie”, a declarat Ovidiu Petru, director general SIBEX.

Primul seminar a fost organizat în parteneriat cu IFB Finwest şi Deltastock, unul dintre cei mai importanţi market-makeri activi la Sibiu. Pentru zona Moldovei, SIBEX va colabora cu Estinvest.

De asemenea, Dr. Mircea Dologa va participa la toate seminariile şi va susţine cursuri restrânse cu cei interesaţi de produsele derivate şi tehnici moderne de tranzacţionare.

“Colaborarea cu SIBEX are la baza dorinţa unanimă de a dezvolta bursa din România, la nivel de cunoştinţe indispensabile fiecărui investitor, pentru a realiza un profit, dar şi prin dezvoltarea celor mai moderne produse financiare, cum ar fi CFD-urile acţiunilor din România”, a explicat Dr. Mircea Dologa.

Următorul eveniment din această serie va avea loc la Timişoara, la jumătatea lunii februarie. Mai multe detalii despre locaţie, teme şi înscriere vor fi disponibile în curând, pe site-ul SIBEX, la secţiunea Educaţional.

Read more

Deltastock AD, primul broker strain care a devenit in urma cu doua luni Market Makerla SibiuStockExchange, isi extinde acum activitatea in relatia cu SIBEX.

Deltastock AD, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata instrumentelor financiare internationale, a fost admisa in calitate de Market Maker pe contractele futures SIBGOLD si SIBGOLD_RON, listatela SIBEX, cea mai mare piata a instrumentelor financiare derivate din Romania. Deltastock AD asigura serviciul de market making si pentru alte  contracte futures disponibile la tranzactionare pe piata administrata de Sibex: DEDJIA_RON, EUR/USD_RON si DEOIL_LSC.

Avand peste 15 ani de experienta in tranzactionarea derivatelor, colaborarea Sibex-Deltastock va fi benefica pentru investitorii romani si va duce la cresterea apetitului  in anii urmatori pentru produsele deja listate.

 Nikolay Nedkov, Director General Deltastock AD, a declarat: “Speram ca Deltastock sa devina unul dintre principalii Market Makeri la Sibex si intentionam sa aducem pe piata sibiana noi instrumente financiare si conditii de tranzactionare mai bune pentru participanti.”

“Conditiile de tranzactionare s-au imbunatatit simtitor. In prezent, cele mai tranzactionate produse beneficiaza de market makeri. Incepand cu a doua jumatate a lunii octombrie spread-urile s-au micşorat, numarul de produse lichidizate a crescut iar aceste masuri vor fi dublate de campanii publicatare şi de lansarea de noi produse.”, potrivit declaratiei Directorului General Adjunct,  Ovidiu Petru.

In ceea ce priveste colaborarea Sibex-Deltastock AD, Directorul Departamentului Dezvoltare si produse Noi, Adrian Ciudin, a declarat:

“Aceasta colaborare nu se limiteaza la activitatea de market making. Avem un calendar strans si urmeaza sa lansam noi produse, sa demaram proiecte ce vor duce la cresterea lichiditatii atat pentru instrumentele actuale cat si pentru cele pe care urmeaza sa le lansam”.

Deltastock AD este o companie de brokeraj complet autorizata si reglementata potrivit MiFID, reglementata de Comisia de Supraveghere Financiara din Bulgaria si inregistrata la Banca Nationala  a Bulgariei

Read more

La Bursa din Sibiu, instrumentele derivate au generat volume mari si saptamana trecuta, in special datorita volatilitatilor inregistrate de activele suport ale contractelor futures tranzactionate. Astfel, am putut observa o lichiditate foarte buna, 50.764 contracte futures si optiuni, cu o valoare de 475,7 milioane de lei.

In topul produselor tranzactionate la Sibex s-au situat indicele Dow Jones, uncia de aur, perechea valutara Eur/USD si derivatul pe actiunile SIF Oltenia.

In sectorul indicilor, s-au rulat 36.757 contracte futures cu activ suport index-ul Dow Jones (DEDJIA). Volumele mari s-au datorat in special volatilitatii acestui produs. Indicele a scazut in sedinta de miercuri cu 3,08%, la 11.735 de puncte iar vineri a urcat pana la nivelul de 12.114 puncte (+2,21%).

Pretul unciei de aur tranzactionat pe futures pentru decembrie 2011 a inchis vineri la 1.788,3, in crestere cu 1,56%. Pe parcursul saptamanii am putut observa o evolutie mixta cu un maxim de 1.803.4 atins marti si un minim de 1.736.3 atins joi. Volumul înregistrat pe acest produs a fost de 11.811 contracte incheiate.

Perechea valutara EUR/USD  fost cotata in crestere cu exceptia zilei sedintei de miercuri cand a scazut cu 2,04% la 1,3558. In cele cinci zile de tranzactionare, Eur/Usd a oscilat intre un maxim de 1,3844 atins marti si un minim de 1,3496 atins joi. Vineri valoarea contractului pe scadenta decembrie a ajuns la 13.750 lei, cotatia de la inchiderea sedintei fiind 1.3750 (1,08%).

In sectorul derivatelor pe actiuni, liderul de lichiditate DESIF5, (contract futures cu activ suport actiunea SIF Oltenia) a inchis saptamana la cotatia de 1,0649 lei (+2,89%) pentru decembrie 2011. Pe parcursul saptamanii, DESIF5 dec11 a inregistrat varitatii ample, cresterea cea mai mare fiind inregistrata marti cand cotatia a ajuns la 1,0616 lei (+7,23%). Volatilitatea ridicata s-a putut observa si in sedinta de miercuri. La ora 23.15, cotatia a fost stabilita la 0,9725 lei, in scadere cu  8,39%.

Read more