finante | News Arad

FINANTE: ROMANIA A ATRAS 1,25 MILIARDE DE EURO DE PE PIETELE EXTERNE LA MINIME ISTORICE DE COST

Economie Ultimele stiri 19 februarie 2016 0

România a atras 1,25 miliarde de euro de pe piețele externe de capital, prin redeschiderea celor două tranșe de obligațiuni în euro emise în octombrie 2015, la minime istorice de cost, informează, vineri, Ministerul Finanțelor Publice

Din suma totală împrumutată, 750 de milioane de euro au maturitate de 10 ani și 500 de milioane de euro cu maturitate de 20 de ani.

Emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape două ori.
Suma a fost obținută la randamente în scădere: de la 2,845% la 2,55% pentru tranșa de 10 ani și de la 3,93% la 3,90% pentru tranșa de 20 ani.

‘Tranzacția reconfirmă percepția foarte bună și încrederea investitorilor în economia românească într-un context volatil de piață, caracterizat de multe incertitudini. Pe fondul unei cereri semnificative, randamentele aferente titlurilor de stat sunt în scădere atât pentru titlurile de stat emise pe piața internă, cât și pentru cele emise pe piețele externe. Aceste evoluții conduc la reducerea costurilor aferente datoriei guvernamentale odată cu extinderea maturității portofoliului de datorie”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Oferta totală a cumulat 2,3 miliarde euro provenind din 220 de ordine.

Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și al tipurilor de investitori pentru ambele tranșe.

Pentru tranșa cu scadența în 2025 distribuția geografică a fost următoarea: România (23%), Marea Britanie (19%), SUA (14%), Polonia și alte țări din Centrul și Estul Europei (14%), Benelux (9%), Germania și Austria (8%), Italia (5%), Asia și Orientul Mijlociu (3%), Scandinavia (3%), alte țări (2%). În privința tipurilor de investitori, managerii de fonduri au predominat (60%), fiind urmați de bănci și bănci private (22%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (11%), bănci centrale (5%) și alții (2%).

În tranșa scadentă în 2035, distribuția geografică a fost puțin diferită, cererea investitorilor din Germania și Austria fiind cea mai mare (22%), urmată de cea a investitorilor din Marea Britanie (18%), SUA (18%), România (17%), Benelux (7%), Franța (5%), alte țări din Europa (10%), Scandinavia (2%), Asia și alte țări (1%). Cererea a venit predominant din partea managerilor de fonduri (56%), urmați de fondurile de pensii și asigurători (23%), bănci și bănci private (15%), bănci centrale (2%) și alții (4%).

‘În urma acestor redeschideri, lichiditatea ambelor tranșe a crescut considerabil, situându-se la 2 miliarde de euro în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2025 și la 1,25 miliarde de lei în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2035. Aceste redeschideri fac parte din planul de finanțare externă aferent anului 2016, încadrându-se în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală în vederea reducerii riscului de refinanțare’, se mai arată în comunicatul citat.

Emisiunea a fost administrată de catre Citigroup Inc, HSBC Bank PLC, Raiffeisen Bank International AG și UniCredit SpA.
România intenționează să atragă 3 miliarde de euro de pe piețele internaționale în 2016. Țara beneficiază de un rating ”Baa3” din partea Moody’s și de un calificativ ”BBB minus” de la Standard & Poor’s și Fitch.

Sursa: agerpres.ro

Klaus Iohannis ar încasa bani dintr-un imobil pierdut în instanță

National Ultimele stiri 16 februarie 2016 0

Președintele României, Klaus Iohannis, ar încasa în continuare chiria imobilului din Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu deși Curtea de Apel din Brasov i-a anulat titlul de proprietate în urmă cu trei luni de zile, potrivit unei anchete RISE Project.

Statul român întârzie să își reclame dreptul de proprietate asupra casei pe care Klaus Iohannis a pierdut-o, prin hotărâre irevocabilă, în urmă cu trei luni.

Președintele încasează în continuare chiria imobilului al cărui titlu de proprietate i-a fost anulat, în noiembrie, de Curtea de Apel din Brașov.

Informația aceasta este reiese dintr-un răspuns pe care Raiffeisen Bank l-a transmis la o întrebare adresată de RISE Project.

„Raifeissen Bank, în calitate de chiriaș, nu a fost notificată de către nicio instituție cu privire la schimbarea proprietarului.Plata chiriei se face, așadar, trimestrial, conform contractului comercial în vigoare”, scrie în răspunsul dat de bancă.

Potrivit contractului încheiat în 2006 între Iohannis și Raiffeisen, chiria anuală pe care banca trebuie să o plătească proprietarului este de 60.000 de euro.

Dacă ritmul de plată al chiriei este astăzi trimestrial, așa cum precizează Raiffeisen, atunci, între 12 noiembrie 2015 (ziua hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Brașov) și 16 februarie 2016 (ziua de astăzi), banca i-a putut plăti cel puțin o rată, dacă nu chiar două, președintelui României.

RISE l-a întrebat pe Klaus Iohannis dacă a continuat să încaseze chiria de la Raiffeisen după pronunțarea verdictului irevocabil de la sfârșitul toamnei trecute. Președintele nu a răspuns.

După ștergerea familiilor Iohannis și Baștea din cartea funciară a imobilului, parterul clădirii, care acum e închiriat la Raiffeisen, ar trebui să revină statului, precedentul titular al dreptului de proprietate.

Instituția care trebuie să reclame acest imobil de la Iohannis și Baștea este Ministerul de Finanțe. De altfel, fiscul a și fost parte în procesul pe care șeful statului l-a pierdut în noiembrie.

RISE Project a întrebat atât ministerul, cât și serviciul său din teritoriu, Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov (DRFPB), ce au întreprins pentru a pune în aplicare hotărârea Curții de Apel Brașov.

Ministerul nu a răspuns la întrebare, iar DRFPB ne-a comunicat că a trimis întrebarea mai departe, la minister, de unde așteaptă, la rându-i, un răspuns.

„Contestație în anulare”

Deși hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Brașov este „irevocabilă”, sistemul judiciar permite redeschiderea procesului pe care Iohannis l-a pierdut în noiembrie.

Una dintre căile care pot fi folosite pentru a cere rejudecarea litigiului este „contestația în anulare”.

Klaus Iohannis a înregistrat, încă de pe 27 noiembrie 2015, o contestație în anulare la Curtea de Apel Brașov, prin care cere desființarea verdictului irevocabil pronunțat toamna trecută.

Deliberările asupra contestației în anulare au loc la această instanță, unde, de altfel, între timp, au și curs două termene de judecată.

Avocatul Ionuț Dobrinescu, specializat în drept civil, spune că procesul contestației în anulare nu poate împiedica ștergerea lui Iohannis și Baștea din cartea funciară a clădirii de pe Strada Nicolae Bălcescu: „Calea extraordinară de atac a contestației în anulare, aflată încă pe rol, nu ar putea în mod normal împiedica sau întârzia radierea, dacă cineva ar cere-o în baza hotărârii de la fond a Tribunalului Brașov 235/16.05.2014 (n.r. – cea pe care decizia Curții de Apel din toamna trecută a menținut-o neschimbată), legalizată cu formula „irevocabilă prin respingerea recursului” ”.

FINANTELE AU IMPRUMUTAT LUNI 500 DE MILIOANE DE LEI DE LA BANCI, PE 5 ANI, LA UN RANDAMENT DE 2,53% PE AN

Economie Ultimele stiri 25 ianuarie 2016 0

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 500 de milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni pe cinci ani, la un randament mediu de 2,53% pe an.

Valoarea din prospectul emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, dar băncile au subscris o sumă de peste două ori mai mare, respectiv 1,18 miliarde de lei.

Marți va fi organizată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.

Tot luni MFP a atras un miliard de lei de la bănci printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu scadența la șase luni, la un randament minim istoric de 0,48% pe an. Valoarea din prospectul emisiunii a fost de un miliard de lei, dar băncile au subscris o sumă de trei ori și jumătate mai mare, respectiv 3,46 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de 4,56 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna ianuarie 2016, din care 4,2 miliarde de lei prin opt licitații de certificate de trezorerie și obligațiuni de stat, iar 360 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.

Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

În 2016, MFP are în vedere emiterea unui volum de titluri de stat pe piața internă în valoare de 48 — 50 miliarde lei, din care 14 — 15 miliarde lei certificate de trezorerie și 34 — 35 miliarde lei obligațiuni benchmark.

De asemenea, Ministerul Finanțelor intenționează lansarea unor euro-obligațiuni în valoare de circa 3 miliarde euro.

Sursa: agerpres.ro

Pana in data de 25 martie se depune formularul 010

Economie 21 martie 2013 0

Aducem în atenţia operatorilor economici că potrivit modificărilor aduse Codului Fiscal prin O.G. nr. 8/2013, începând cu 01 februarie 2013, sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderii nu mai este opţional, ci obligatoriu pentru persoanele juridice române care, la data de 31 decembrie a anului precedent, îndeplinesc condiţiile cumulative prevăzute la art. 112¹ din Codul fiscal.

Potrivit dispoziţiilor legale invocate, pentru anul 2013 persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012, îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, respectiv au realizat venituri altele decât cele din activităţile menţionate expres în Codul fiscal, care nu au depăşit echivalentul în lei a 65.000 de euro (calculat la cursul de schimb de la închiderea exerciţiului financiar 2012) şi al căror capital social este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale, sunt obligate, indiferent de numărul salariaţilor, să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 01 februarie 2013.

Acestea au obligaţia de a anunţa organului fiscal competent modificarea sistemului de impunere, prin depunerea până la data de 25 martie 2013 inclusiv, a declaraţiei de menţiuni pentru persoane juridice – formular 010. Până la acest termen, se va depune de către persoanele juridice menţionate şi declaraţia privind impozitul pe profit datorat pentru profitul impozabil obţinut în perioada 1 ianuarie 2013 – 31 ianuarie 2013, formular 101, prin excepţie de la prevederile generale privind depunerea acestei declaraţii.

Nu sunt obligate să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, persoanele juridice române care:

a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;

b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

c) desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;

O persoană juridică nou-înfiinţată, după data de 1 februarie 2013, este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiţia prevăzută de lege, privind deţinerea capitalului social de către persoane, altele decât statul sau autorităţile locale, este îndeplinită la data înregistrării la registrul comerţului.

Decembrie 2011 este prima lună în care declaraţiile fiscale se depun pe noul format

Economie 16 decembrie 2011 0

În vederea îmbunătăţirii serviciului de depunere a declaraţiilor fiscale şi pentru a preveni blocajele tehnice generate de fluxul de informaţii înregistrat în perioadele de vârf, s-a decis utilizarea platformei tehnice de gestionare a formularului 112 “Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” şi pentru celelalte declaraţii fiscale.

Pentru implementarea acestor modificări tehnice, este necesară utilizarea unui format unitar de prezentare a formularelor de declaraţii, respectiv formatul PDF, cu fişier XML ataşat.

De asemenea, s-a decis migrarea, pe platforma de gestionare a formularului 112, într-o primă fază, a formularelor 100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, 300 “Decont de taxă pe valoarea adăugată” şi 710 “Declaraţie rectificativă”.

Ca urmare, depunerea formularelor 100, 300 şi 710, în format PDF, cu fişier XML ataşat, se va realiza începând cu obligaţiile aferente lunii noiembrie 2011, cu termen de depunere până la data de 27 decembrie a.c. Formularele se depun la organul fiscal competent, pe suport CD, însoţit de formatul hârtie, semnat şi ştampilat sau se transmit prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, potrivit legii.

Formularele se vor completa utilizând noile versiuni ale programelor de asistenţă, care pot fi descărcate de pe portalul ANAF, secţiunea Declaraţii electronice – Descărcare formulare.

Pentru perioadele de raportare anterioare lunii noiembrie 2011, formularele sus menţionate se depun la organul fiscal competent, numai pe suport hârtie, cu codificarea informaţiei prin cod de bare.

26 aprilie – scadenţa declaraţiilor aferente lunii martie !

Economie 19 aprilie 2011 0

Având în vedere că data de 25 aprilie este o zi nelucrătoare declaraţiile aferente lunii martie a.c. vor fi considerate depuse în termen inclusiv în data de 26 aprilie 2011. Nu recomandăm însă contribuabililor amânarea depunerii declaraţiilor pe ultima zi întrucât se pot crea aglomeraţii la ghişee.

În vederea depunerii formularului 100,, Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” pentru luna martie 2011, rugăm contribuabilii să consulte Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1932 publicat în M.O. nr. 244 din 7 aprilie a.c., prin care a fost adaptat modelul declaraţiei la modificările aduse legislaţiei privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Astfel, au fost introduse două noi rânduri, respectiv Taxe pentru organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi Taxa de acces pentru jocurile de noroc.

De asemenea, având în vedere că începând cu data de 01 iulie 2011 depunerea declaraţiilor se va face doar on-line recomandăm operatorilor economici să achiziţioneze certificatul digital calificat pentru semnătură electronică necesar pentru depunerea declaraţiei prin internet.