fonduri | News Arad

LA CAT A AJUNS SALARIUL MEDIU NET IN ROMANIA

Economie Ultimele stiri 7 iunie 2016 0

Salariul mediu net a ajuns, în aprilie, la 2.086 de lei, în creștere față de luna precedentă cu 35 lei (1,7%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

La nivelul câștigului salarial brut, acesta s-a situat în aprilie 2.879 de lei, mai mare cu 1,8% față de luna martie 2016.
Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 12,3%, iar indicele câștigului salarial real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost 116,1%.

Potrivit datelor INS, în luna aprilie 2016, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturilor în natură și ajutoarelor bănești, plății sumelor din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou).

De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna aprilie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte).

Sursa: evz.ro

LUCRARILE DE MODERNIZARE A CENTRULUI SCOLAR PENTRU EDUCATIE INCLUSIVA ARAD S-AU FINALIZAT

Local Ultimele stiri 10 mai 2016 0

Consiliul Judeţean Arad a finalizat un nou proiect cu fonduri europene. Este vorba despre Extindere şi dotarea cu echipamente specifice a Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Arad. Valoarea totală a proiectului este 3.921.113 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este 2.859.007 lei.

„Mă bucură că am reuşit finalizarea acestui proiect, într-un domeniu atât de sensibil, precum este educaţia incluzivă. Acest proiect se aduagă altor proiecte accesate şi finalizate, din diferite domenii, de la infrastructură la sănătate şi de la sistemul social la turism şi mediu.

Toţi trebuie să pornim şi să avem în viaţă şanse egale, indiferent de situaţie. Pentru cei 223 copii şi elevi care constituie grupul ţintă al acestei investiţii, precum şi pentru un număr semnificativ dintre ceilalţi 715 elevi integraţi in învăţământul de masa, proiectul finalizat astăzi înseamnă un pas important înainte. Înseamnă dezvoltarea serviciilor de pregătire-educaţie şi îngrijire socio-medicale adecvate categoriei în care se încadrează, care va determina o integrare mai rapidă în societate a persoanelor asistate. Dar înseamnă şi deprinderea unor aptitudini şi abilităţi în cadrul atelierelor de practică pentru orientarea profesională şi integrarea ulterioară în muncă”, a declarat Adrian Ţolea, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Arad.

DOREL CAPRAR: NE VOM BATE IN CONSILIUL JUDETEAN ARAD PENTRU INTERESELE CETATENILOR PRIVIND SISTEMUL SANITAR DIN ARAD

Politica Ultimele stiri 4 februarie 2016 0

Parlamentarii PSD de Arad, deputatul Dorel Căprar şi senatorul Mihai Fifor au cerut sprijin guvernamental privind construirea unei noi clădiri pentru maternitatea din Municipiul Arad, din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Arad.Adresa a fost redactată în atenţia premierului Dacian Cioloş şi a ministrului sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu.

„În urma solicitării pe care am făcut-o alături de colegul meu Mihai Fifor, pentru că vorbim despre o problemă stringentă din circuitul sanitar local, am primit un răspuns de la nivel guvernamental.Premierul şi ministrul sănătăţii invocă prevederile legislative în vigoare, precizând că Ministerul nu are baza legală de a aloca bani în mod direct Consiliului Judeţean Arad pentru construcţia unei noi clădiri, pentru maternitatea din Arad.Aşadar CJA trebuie să finanţeze şi să aloce din bugetul curent fonduri pentru acest obiectiv.PSD Arad a punctat de nenumărate ori şi în cursul anului trecut cât de important este pentru municipiu şi judeţ ca arădenii să beneficieze de o facilitate modernă, fiind cunoscute şi îndelung discutate problemele inerente ale actualelor structuri sanitare din domeniul maternal.Sper ca actuala conducere a Consiliului Judeţean să realizeze gravitatea situaţiei dar şi importanţa acestui subiect, iar în ceea ce ne priveşte vom continua lupta prin consilierii noştri judeţeni până vom obţine finanţarea necesară.Cetăţenii nu sunt interesaţi de „ping-pongul” politico-administrativ, procedeu cu care ne-au obişnuit cei de la PDL-PNL, de când conduc structurile de conducere de la nivelul municipiului şi judeţului ci de rezolvarea chestiunilor care îi privesc în mod direct.” – afirmă deputatul Dorel Căprar.

ADRIAN TOLEA: „AM ALOCAT 52 MILIOANE DE LEI DIN FONDURI PROPRII, PENTRU DRUMURILE JUDETENE”

Local Ultimele stiri 1 februarie 2016 0

Adrian Ţolea, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Arad, a prezentat investiţiile cuprinse în Bugetul instituţiei pe acest an, rezumându-se la drumuri şi la clădiri aflate în patrimoniul CJA.

„Am prezentat parte dintre investiţiile pe care le vom face la nivelul Consiliului Judeţean în anul 2016, în ceea ce înseamnă clădiri şi drumuri judeţene. Pentru drumurile judeţene, avem 52 de milioane de lei, aici însemnând banii din fondurile proprii, 14 milioane de lei, banii dintr-un credit – 13.350.000, care iniţial era destinat drumului Arad-Felnac, 10 milioane de la Ministerul Dezvoltării, în cadrul PNDL şi 15 milioane pentru partea de reparaţii şi întreţinere”, a afirmat Adrian Ţolea. La aceste sume se vor adăuga şi cele provenite din fondurile europene, prioritate absolută având drumul Arad-Şiria-Pâncota-Buteni, în lungime de 61 de km, ce se doreşte finanţat prin POR (Planul Operaţional Regional). „Sperăm că cei de la Ministerul Dezvoltării vor publica ghidurile, pe care le tot aştepăm. Noi suntem pregătiţi şi în momentul în care ghidurile vor fi publicate vom demara toate procedurile pentru a începe lucrările şi în această direcţie”, a completat Adrian Ţolea.

„Cred ca este o suma foarte importantă şi e normal să fie aşa, pentru ca starea drumurilor judeţene este una proastă şi nu mă feresc să afim acest lucru şi este important să facem eforturi să găsim surse de finanţare pentru a investi în această zonă”, a încheiat Adrian Ţolea.

Cele patru mari surse în care se încadrează investiţiile bugetare pentru drumuri sunt următoarele: fonduri POR (prioritate fiind Arad-Buteni, dar şi demararea procedurilor pentru centura municipiului, zona de est), fonduri PNDL (Arad-Felnac), fonduri proprii, respectiv utilizarea banilor din împrumut.

Din fondurile proprii, sunt în obiectiv următoarele drumuri: Sântana-Zimand, Nădlac-Pereg (6 km), Dorobanţi-Macea (rest de 3 km), Zimandcuz-Şofronea (începere lucrări), Tauţ-Camna (primul lot), Olari-Sânmartin (cu începere din Şimand), Firiteaz-limită jud. TM), iar din împrumut drumurile Pâncota-Seleuş (5,35 mil lei), respectiv Neudorf-limită jud. TM (8 mil lei).

În ceea ce priveşte clădirile, Consiliul Judeţean va investi în clădirea de la UTA, în sediul de pe B-dul Revoluţiei nr. 81, dar şi la Muzeul Judeţean, în proiectul pentru modernizarea Palatului Cultural.

MIHAI FIFOR: „ARADUL PIERDE 12,5 MILIOANE DE EURO DIN CAUZA ADMINISTRATIEI FALCA”

Politica Ultimele stiri 29 ianuarie 2016 0

Ministrul Victor Vlad Grigorescu, ministrul energiei, a anunţat CET Arad că Aradul va pierde suma de 12,5 milioane de euro, parte de cofinanţare pentru Programul Naţional de Investiţii (PNI). Administraţia locală din Arad s-a obligat să realizeze o serie de investiţii, pentru care urma să primească finanţare de 12,5 milioane de euro. Potrivit proiectului asumat de Primăria Arad şi Consiliul Local Municipal Arad în 2012, prin această investiţie preţul Gigacaloriei urma să scadă de la 31,7 euro la 16 euro. Deşi PSD Arad a atras atenţia în toamna trecută că blocarea investiţiei poate însemna pierderea cofinanţării de 12,5 milioane de euro, 25% din valoarea totală a proiectului, administraţia Falcă s-a complăcut în a nu continua investiţia. Rezultatul: din cauza nefinalizării proiectului până la finalul lui 2015, ministrul economiei a anunţat CET Arad în data de 26 ianuarie că arădenii pierd cofinanţarea şi totodată o investiţie care putea reduce preţul Gigacaloriei. „Primarul Falcă poartă responsabilitatea pierderii sumei de 12,5 milioane de euro. Dânsul nu poate să invoce nici măcar necunoaşterea, din moment ce a fost avertizat asupra iminenţei pierderii fondurilor. Din păcate, domnul Falcă dovedeşte în continuare lipsă de responsabilitate în problema CET. Iată acum dovedit faptul că banii pe care îi invocă de mai mult timp ca o datorie a Guvernului faţă de Arad sunt de fapt bani pierduţi din cauza incompetenţei administraţiei pe care o conduce. Arădenii aşteaptă informaţii publice cu privire la modul catastrofal în care primarul Falcă a gestionat acest proiect. De altfel, o dovadă a nepăsării şi a lipsei de responsabilitate faţă de problema CET este şi absenţa primarului Falcă, absenţa unui reprezentant al Primăriei de la întâlnirea organizată de Prefectura Arad pe subiectul CET. Constatăm că dincolo de un discurs politicianist, primarul Falcă nu este în stare să găsească soluţii pentru CET, iar cei care suferă sunt arădenii. Ei sunt cei care plătesc costul incompetenţei, prin preţul mare al căldurii şi al apei calde, prin perspectiva de a rămâne fără căldură şi apă caldă în viitorul apropiat”, a spus senatorul PSD Mihai Fifor.

DOREL CAPRAR: PENTRU PARLAMENTARII PSD DE ARAD PRIMEAZA INTERESELE ARADENILOR SI NU JOCURILE DE CULISE INITIATE DE PRIMAR SI ACOLITII SAI

Politica Ultimele stiri 22 ianuarie 2016 0

PSD Arad a atras atenţia de nenumărate ori asupra gravităţii situaţiei în care se află CET Arad şi a încercat în luna decembrie, prin cei doi parlamentari, deputatul Dorel Căprar şi senatorul Mihai Fifor, să medieze un dialog între primarul Aradului şi reprezentanţii Guvernului, tocmai în ideea găsirii unei soluţii, în limita legii, pentru ieşirea din impas. „Aflu cu surprindere din presa locală despre diverse tentative politicianiste de a repune greşit în ecuaţie situaţia CET Arad, aceasta în condiţiile în care m-am implicat, alături de senatorul Fifor, într-o încercare de a rezolva pe cale legală problema, având ca partener de dialog reprezentanţii Guvernului. După cum se ştie, aceste întâlniri au avut loc la Bucureşti iar concluziile au fost cât se poate de clare. Secretarul de stat al Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, Sirca Caraman a punctat atunci foarte clar faptul că primăria Arad nu are arierate iar Guvernul nu poate aloca fonduri direct pentru CET pentru că ar constitui ajutor de stat. Prin urmare, Primăria poate aloca fonduri doar către distribuitorul de energie din subvenţie şi nu CET Arad. Fuga de responsabilitate şi retorica duplicitară au fost întotdeauna armele primarului Falcă, asta pe fondul propriei incompetenţe şi neputinţe administrative. În spatele tuturor explicaţiilor tehnico-administrative forţate, tendinţei de a complica problema şi declaraţiilor iresponsabile ale vicepreşedintelelui CJ Arad, Remus Guţu, în cadrul Comisiei pentru Dialog Social, nu se ascunde altceva decât o campanie de dezinformare a cetăţenilor. Parlamentarii PSD au răspuns întotdeauna prompt şi au onorat toate întâlnirile şi dezbaterile publice la care au fost invitaţi. Aceasta va fi conduita noastră şi pe viitor, domnule Guţu. Pentru noi primează interesele arădenilor şi nu jocurile de culise iniţiate de primar şi acoliţii săi pentru a deturna atenţia publică”- afirmă deputatul Dorel Căprar.

MINISTERUL DEZVOLTARII NU POATE AJUTA CET. PRIMARIA ARAD NU A INREGISTRAT ARIERATELE!

Local Ultimele stiri 15 decembrie 2015 0

După ce ieri parlamentarii PSD de Arad, deputatul Dorel Căprar şi senatorul Mihai Fifor, au mediat întâlnirea cu reprezentanţii Guvernului, pentru a găsi soluţii cu privire la situaţia CET Arad, astăzi au ieşit la iveală o serie de concluzii clare, în urma unei noi întâlniri cu secretarul de stat din Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Sirma Caraman.

„După cum ne-a obişnuit, Gheorghe Falcă vine cu un discurs dublu şi cu denaturarea adevărului, pentru a masca propria incompetenţă şi neputinţă. Ceea ce ne oferă domnia sa este o „ciorbă administrativă”, unde nota dominantă este fuga de responsabilitate, în condiţiile în care ar face orice pentru a pasa problema în zona guvernamentală, inclusiv avansarea ideii unei ipotetice preluări a CET-ului de către Termoelectrica. Să nu uităm de asemenea faptul că primarul a parazitat consiliile de administraţie şi AGA de la CET-uri cu politruci incompetenţi din propriul partid. Preocuparea primarului ar fi trebuit să se îndrepte în direcţia identificării unui partener privat pentru CET şi în ciuda faptului că a avut mai multe oferte a decis să le ignore. Acum consecinţele sunt grave şi din păcate suferim cu toţii, în condiţiile în care nu s-au continuat investiţiile necesare în retehnologizare iar astăzi suntem în situaţia de a cheltui 40 de milioane de lei pentru răscumpărarea reţelelor de transport a energiei termice de la CET Hidrocarburi şi mai ales Aradul riscă să piardă 12,5 milioane de euro, proveniţi din mecanismele europene de valorificare a certificatelor CO2″, spune deputatul Dorel Căprar.

„Cu toată bunăvoinţa de care am dat dovadă atât eu cât şi colegul meu, deputatul Dorel Căprar, din consultările cu reprezentanţii Guvernului se desprind o serie de concluzii fără echivoc, deloc pozitive, în ceea ce priveşte demersurile haotice din trecut ale administraţiei locale arădene în problema CET. Primarul Falcă prezintă problema în mod tendenţios şi mai ales fără bază reală, având în vedere că secretarul de stat, Sirma Caraman a punctat clar faptul că primăria Arad nu are arierate iar Guvernul nu poate aloca fonduri direct pentru CET pentru că ar constitui ajutor de stat. Prin urmare, Primăria poate aloca fonduri doar către distribuitorul de energie din subvenţie şi nu CET Arad. Sigur că pe primul plan se situează arădenii, iar eforturile noastre se îndreaptă spre găsirea unei soluţii în problema CET, astfel încât cetăţenii să nu rămână în luna ianuarie fără apă caldă şi căldură”, a afirmat senatorul Mihai Fifor.

ANOSR: PROPUNERILE DE BUGET PENTRU EDUCATIE SI TINERET NU PREVESTESC UN VIITOR PREA FERICIT

National Ultimele stiri 9 decembrie 2015 0

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se declară nemulțumită de proiectul Legii bugetului de stat pe 2016, lansat în dezbatere publică, și de modul în care finanțarea unor domenii precum educația și tineretul se reflectă în acest document.

„În urma analizei proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2016 și a discuțiilor avute cu reprezentanții Ministerului Educației și ai Ministerului Finanțelor, constatăm că nici în anul 2016 articolul 8 din Legea Educației Naționale nu va fi respectat, iar educația va primi abia aproximativ 3,6% din PIB în loc de minimum 6%, cum e stipulat legal. Astfel, deși în sume absolute bugetul educației ar fi mai mare decât în 2015 cu aproximativ 2,4 miliarde de lei, ca procent din PIB alocația pentru acest domeniu scade, anul 2015 încheindu-se, conform reprezentanților MENCȘ, cu un procent de 3,9% din PIB pentru educație, în urma tuturor rectificărilor bugetare”, susțin reprezentanții ANOSR într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

ANOSR consideră absolut necesare creșteri bugetare pentru finanțarea de bază, fondul de investiții, subvenția pentru cămine-cantine, fondul de burse, subvenția pentru transport, Programul Național „Tabere Studențești” și pentru cercetare.

„Din păcate, foarte puține dintre solicitările studenților se regăsesc în cifrele bugetului pentru anul 2016. Apreciem faptul că, în conformitate cu informațiile primite de la reprezentanții MENCȘ, fondul de burse pentru studenții de la ciclurile de licență și masterat va crește în 2016 cu 20%, aceasta fiind prima creștere din acest domeniu după anul 2009. Totuși, nici cu această creștere nu se vor putea acorda burse într-un număr și cuantum suficient pentru a acoperi nevoile tuturor studenților și, în special, ale celor proveniți din categorii defavorizate. O altă creștere prevăzută în bugetul anului 2016, dar total insuficientă, este creșterea finanțării de bază cu 21,65% față de 2015, conform reprezentanților MENCȘ. Având în vedere că salariile cadrelor didactice se plătesc din veniturile finanțării de bază, alocate doar pentru studenții școlarizați din venituri de la bugetul de stat, iar în anul 2015 aceste salarii s-au mărit succesiv, cumulând o creștere totală de aproape 27%, conform Consiliului Național al Rectorilor, este evident că plusul finanțării de bază adus de bugetul pe 2016 nu poate acoperi nici măcar aceste creșteri în totalitate, astfel că fondurile pentru creșterea calității actului educațional vor lipsi din nou cu desăvârșire”, se mai arată în comunicat.

Studenții de la ANOSR spun că, deși de o ușoară creștere va beneficia în 2016 și bugetul cercetării (de la 0,34% la 0,36% din PIB), nu va fi atinsă ținta bugetară stabilită prin Strategia Națională pentru Cercetare — Dezvoltare — Inovare 2014-2020, de 0,57% din PIB în 2016.

Un alt aspect semnalat de ANOSR este bugetul alocat domeniului tineret, care este „în scădere cu aproximativ 60%” față de anul 2015, conform Consiliului Tineretului din România.

„Din păcate, se pare că acest guvern nu a înțeles mare lucru din mesajul evenimentelor de luna trecută din România. Deși declarativ totul sună minunat, realitatea este cu totul alta. Investiția în educație este esențială și primordială pentru dezvoltarea societății. Deși există creșteri timide pe câteva capitole bugetare din domeniul învățământului, acestea nu rezolvă problemele de fond ale sistemului. Dacă ne preocupăm cu adevărat de viitorul României și dacă vrem să recuperăm decalajele formate între țara noastră și celelalte state din Uniunea Europeană, singura șansă pe care o avem este să investim masiv în educație.

Nu ne mai permitem să pierdem în continuare an după an. De asemenea, neglijența cu care este administrat în prezent domeniul tineretului este una îngrijorătoare și arată lipsa de viziune pe care guvernul o are în acest sector. Sperăm că, măcar în al 12-lea ceas, înainte de adoptare, guvernul să dea dovadă de responsabilitate și să corecteze bugetul, astfel încât să avem alocări corelate cu nevoile domeniilor educație și tineret”, afirmă liderul ANOSR, Vlad Cherecheș, citat în comunicat.

Sursa: agerpres.ro

DOREL CAPRAR: „ARADUL PRIMESTE SUME IMPORTANTE DE BANI DE LA GUVERN PRIN RECTIFICAREA BUGETARA”

Politica Ultimele stiri 22 octombrie 2015 0

Guvernul a operat o nouă rectificare bugetară pozitivă, care subliniază parcursul economic bun al României. „Rectificarea bugetară pozitivă arată drumul corect parcurs de guvernarea PSD, arată că reducerea TVA la alimente a fost o măsură pozitivă, nu o pomană electorală aşa cum au spus adversarii noştri, arată că majorările de salarii şi indexarea pensiilor au fost măsuri corecte şi sustenabile. Vestea bună pentru judeţul Arad este că administraţiile locale primesc peste 18,5 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor locale, o sumă de bani importantă care a fost stabilită în funcţie de criterii obiective, de mărimea judeţelor şi de capacitatea lor financiară. De asemenea, Aradul primeşte aproape 15 milioane de lei pentru plata drepturilor câştigate în instanţele de judecată de profesori şi peste 2,8 milioane de lei pentru finanţarea de bază a învăţământului. De asemenea, sistemul de protecţie a copilului primeşte aproape 2,5 milioane de lei. Iată că avem bani care merg spre proiecte de infrastructură, spre dezvoltarea resurselor umane, spre învăţământ şi spre programe de protecţie socială. Sunt convins că în perioada imediat următoare vom mai primi veşti pozitive, pentru că o sumă importantă de bani a fost alocată pentru suplimentarea PNDL iar o parte din aceşti bani vor ajunge la administraţiile locale din judeţul Arad. Cifrele arată clar sprijinul consistent primit de arădeni din partea Guvernului PSD şi contrazic flagrant campaniile de denigrare susţinute de adversarii noştri politici. Sunt curios dacă aceştia pot indica un an de guvernare PDL în care Aradul să fi primit mai multe fonduri din partea Guvernului”, a spus deputatul Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad.

FMI CONFIRMA. GUVERNUL ROMANIEI A ACHITAT INTEGRAL IMPRUMUTUL

Economie Ultimele stiri 17 septembrie 2015 0

Guvernul României a achitat integral împrumutul contractat de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar Banca Naţională a României (BNR) mai are de plătit trei rate, ultima fiind programată în ianuarie, potrivit reprezentantului rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, informează Mediafax.

Întrebat joi dacă datoriile României au fost plătite către FMI, aşa cum a anunţat miercuri premierul Victor Ponta, Tolosa a menţionat că România are datorii la FMI care diferă, o parte fiind plătite de către Guvern, altele de către BNR.

„Guvernul a plătit integral datoria, BNR mai are încă trei rate de achitat, ultima va fi în ianuarie anul viitor”, a explicat Tolosa.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, în şedinţa de guvern, că România şi-a achitat datoria faţă de FMI şi că nu mai are nevoie de niciun ban de la instituţiile financiare internaţionale, însă consideră că un nou acord cu FMI şi Comisia Europeană ar fi un lucru bun „într-o perioadă frământată pentru regiune şi Europa”.

„Anul acesta terminăm şi nu mai avem absolut niciun dolar datorie la Fondul Monetar Internaţional, am plătit cu greu ceea ce s-a împrumutat şi s-a cheltuit bine, prost, mai degrabă prost, în 2010-2011 şi Guvernul împreună cu liderii politici vom discuta despre oportunitatea şi condiţiile încheierii unui nou acord cu instituţile financiare internaţionale, România nu are nevoie de niciun dolar şi niciun euro împrumut de la FMI sau Comisia Europeană, dar acordul cu instituţiile internaţionale, într-o perioadă frământată pentru regiune şi pentru Europa, eu personal cred că e un lucru bun, însă decizia va fi luată la nivel politic”, a spus Victor Ponta.

Actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale, în valoare de 4 miliarde euro, are un caracter preventiv şi expiră la finalul lunii septembrie, fără succes, întrucât Guvernul nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate.

Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat în 2013, a avut caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

La primul acord de finanţare (2009 – 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale.

Sursa: antena3.ro