News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

IMPORTURILE DE CARBUNE ALE JAPONIEI AU ATINS UN NIVEL RECORD IN 2015

Importurile de petrol ale Japoniei au coborât anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimii 27 de ani, ca urmare a creșterii economice reduse, însă, în paralel, companiile japoneze de utilități au crescut importurile de cărbune, care au atins o valoare record, informează Reuters.

Potrivit cifrelor oficiale publicate luni, importurile petroliere ale Japoniei au scăzut anul trecut cu 2,3%, până la 3,37 milioane barili pe zi. De asemenea, consumul de energie electrică a scăzut pentru al cincilea an consecutiv, până la 866,26 miliarde kilowați oră, cel mai scăzut nivel înregistrat după 1998.

‘Piața energetică japoneză intră într-o nouă fază… Companiile de utilități trebuie să coboare costurile, iar menținerea în funcțiune a vechilor turbine care funcționează pe bază de gaze naturale sau petrol nu mai are sens’, a declarat Michael Jones, analist la firma de consultanță Wood Mackenzie.

Modificarea profilului energetic al Japoniei a afectat cel mai mult sectorul gazelor naturale lichefiate (GNL), Japonia fiind cel mai mare importator mondial de GNL, utilizate la producția de energie electrică și încălzire. Importurile de GNL ale Japoniei au scăzut cu 3,9%, până la 85,046 milioane tone în 2015, cel mai scăzut nivel de după accidentul de la centrala nucleară Fukushima, din 2011.

‘Cererea de GNL este lovită din toate părțile. Cererea de electricitate este scăzută, capacitățile pentru producția de energie solară sunt în creștere, reactoarele nucleare sunt repornite, iar capacitățile de producție pe bază de cărbune sunt în creștere’ a spus Michael Jones.
În consecință, analiștii estimează că în exercițiul care va începe în aprilie importurile de GNL ale Japoniei ar urma să scadă până la 79,6 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.

Pentru a face economii, companiile japoneze de utilități au trecut la cărbune. Importurile de cărbune au crescut cu 4,8%, până la o cantitate record de 114,145 milioane tone în 2015, în același an în care lumea a ajuns la un acord privind combaterea încălzirii globale provocată în mare parte de arderea de cărbune. Comparativ, în anul 2000, consumul de cărbune al Japoniei era doar ușor mai mare decât cel de GNL, 60 milioane de tone față de 55 milioane tone, însă, între timp, importurile de cărbune s-au dublat.

Sursa: agerpres.ro

Foto: agerpres.ro

Read more
BANI DE LA UE CA SA DEVENIM INDEPENDENTI DE RUSIA

Statele membre UE au acceptat marți propunerea Comisiei Europene de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte cheie de infrastructură energetică trans-europene, scrie într-un comunicat al Comisiei Europene.

Cea mai mare sumă (179,3 milioane de euro) urmând să fie acordată Societății Naționale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA pentru lucrări de execuție pe teritoriul României la sistemul național de transport a gazelor naturale în vederea dezvoltării unei conducte care va face legătura dintre din Bulgaria și Austria via România și Ungaria.

„Cu această finanțare vom ajuta la asigurarea livrărilor și vom integra pe deplin piața energetică europeană prin conectarea rețelelor din întreaga Europă. Trebuie să continuăm cu modernizarea rețelelor noastre energetice pentru a aduce orice țară în continuare izolată în piața energetică europeană”, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.

Din cele 15 proiecte selectate pentru finanțare, 9 sunt în sectorul gazelor naturale (care vor beneficia de un ajutor financiar de 207 milioane de euro) și 6 în sectorul energiei electrice (care vor beneficia de un ajutor de 10 milioane de euro). De asemenea, 13 proiecte vizează finanțarea unor studii, precum studii de impact asupra mediului (finanțare de 29 milioane de euro) și două lucrări de construcție (188 milioane de euro).

Interconectorul care va lega rețelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria și Austria reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieței gazelor naturale din UE deoarece va permite ca gazele naturale din regiunea caspică și din alte posibile surse, inclusiv GNL, să ajungă în Europa Centrală.

Sursa: evz.ro

Read more
MARIN LUPAS: „DOVADA INCOMPETENTEI: FALCA ISI ATACA PROPRIUL PROIECT PENTRU CET!”

Primarul Falcă se încurcă în propriile minciuni şi propriile greşeli, atunci când încearcă să explice situaţia gravă de la cele două CET-uri arădene. Astfel, Gheorghe Falcă încearcă să dea vina pe Guvern, pe PSD sau pe unele persoane (pe care nu le identifică foarte clar) de la CET pentru lipsa finanţării şi a investiţiilor. „Prezentăm arădenilor o serie de documente, care sunt de fapt publice, şi care arată că administraţia Falcă a adoptat în anul 2012 o strategie de investiţii pentru CET, care prevedea inclusiv atragerea unui investitor privat. Potrivit documentelor şi potrivit declaraţiilor primarului Falcă din 2012, municipalitatea urma să înceapă investiţiile şi abia apoi, pe măsură ce aceste investiţii se aflau în derulare, urma să recupereze o parte din bani din fonduri europene, prin Ministerul Economiei, şi anume un minim de 25% din 48,7 milioane de euro. Domnul primar Falcă ne asigura la momentul respectiv, august 2012, că prin această investiţie preţul de producţie al Gigacaloriei va scădea de la 31,7 euro la 16 euro, prin finalizarea cazanului 2 pe gaze naturale. În 2014, pe pagina de internet a Primăriei Arad se anunţa că următoarea etapă prevede atragerea unui investitor privat care va continua investiţiile în valoare de 40.400.000 de euro, iar primarul Falcă ne asigura printr-o declaraţie că această investiţie va înjumătăţi costurile de producţie. Investiţia urma să se deruleze în trei ani. Nu ştim ce s-a întâmplat între timp, dar după ce CET a finalizat cazanul 2, nu a mai continuat aplicarea strategiei aprobate de CLM cu privire la retehnologizarea CET, potrivit studiului înregistrat în 18.05.2012. Constatăm acum că primarul Falcă îşi atacă propria strategie şi propria soluţie pentru CET, încercând să dea vina ba pe Guvern, ba pe PSD! Este încă o dovadă că Gheorghe Falcă lansează proiecte fără finalitate, cu care încearcă să îi păcălească pe arădeni, sperând că peste ani cu toţii vom uita de aceste proiecte. Noi, cei de la PSD, nu am propus în 2012 soluţia unui investitor privat, dar nici nu ne opunem soluţiei cu investitor privat. Factorii de decizie trebuie să îşi assume responsabilitatea. Noi am cerut în mod constant administraţiei Falcă o strategie care să salveze CET-urile şi să reducă preţul mare suportat de arădeni pentru căldură şi apă caldă. Vedem acum foarte clar cum strategia primarului Falcă pentru CET este atacată şi desfiinţată chiar de către el însuşi! Este limpede că partea de investiţie care trebuie suportată din fonduri europene prin Ministerul Economiei avea rolul de a sprijini o investiţie care nu a mai fost realizată. Deci, dânsul nu poate pretinde ca aceşti bani, destinaţi cofinanţării pentru o investiţie, să fie destinaţi acoperirii unor pierderi ale celor două CET-uri. Încă o dată, se dovedeşte că primarul Falcă poartă responsabilitatea principală pentru dezastrul de la CET!”, a spus consilierul municipal PSD, Marin Lupaş.

Read more
INVESTITIILE IN RETELELE DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE AU AJUNS LA 9,7 MILIARDE DE LEI IN ULTIMII 7 ANI

Investițiile în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice au fost de 9,7 miliarde lei, în perioada 2008-2014, se arată într-un comunicat al Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

„Alte 1,9 miliarde lei au fost investite în perioada 2008-2013 în rețelele de distribuție a gazelor naturale în scopul întreținerii, extinderii, și îmbunătățirii acestora. De la privatizare până în prezent companiile de gaze naturale și electricitate, membre ale Federației ACUE, au investit în România circa 8,7 miliarde de euro și au planuri de investiții de aproximativ 600 milioane de euro”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, sunt necesare investiții semnificative suplimentare pentru a îmbunătăți calitatea rețelei și a o duce la nivelele similare cu cea existentă la nivel european.

Federația ACUE numără 27 de membri, printre care se numără E.ON România, GDF SUEZ Energy România, Distrigaz Sud Rețele, ENEL România, CEZ România, Electrica, Electrica Furnizare, Transelectrica, Congaz, WIEE, Wirom Gas, GAS EST, cu un total de aproximativ 30.000 de angajați și o cifră anuală de afaceri de peste 5,4 miliarde de euro.

Sursa: agerpres.ro

Read more
CASTIGUL SALARIAL MEDIU A CRESCUT LA 1.849 LEI, IN IULIE

âștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.849 lei în iulie, în creștere față de luna precedentă cu 31 de lei (1,7%), arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică.

Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (4.907 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.088 lei).

Câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.563 lei în iulie, cu 1,9% mai mare decât în luna iunie 2015.

În luna iulie 2015, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, acordării de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanță și pentru performanțe deosebite), sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou), dar și realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte).

Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul fabricării produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, cu 14,2%, și în alte activități extractive, cu 14,1%.

Creșteri între între 6% și 8% s-au înregistrat în depozitare și activități auxiliare pentru transport, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, fabricarea altor mijloace de transport.

De asemenea, creșteri între între 4,5% și 5,5% s-au înregistrat în sectoarele de extracția cărbunelui superior și inferior, hoteluri și restaurante, agricultură, vânătoare și servicii anexe, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune (inclusiv înregistrări audio și activități de editare muzicală; activități de difuzare și transmitere de programe), colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor (inclusiv activități de recuperare a materialelor reciclabile; activități și servicii de decontaminare), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei (inclusiv fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, construcții.

Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iunie de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanță), sume din profitul net și din alte fonduri. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte), precum și de angajările de personal cu câștiguri salariale mici în unele activități economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul de fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice — 10,9%, în cel de activități de editare, fabricarea băuturilor — între 9,5% și 10%, în cel de în tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, cercetare-dezvoltare, activități de servicii anexe extracției, extracția petrolului brut și a gazelor naturale — între 2% și 4,5%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă astfel: în administrație publică (2,2%), sănătate și asistență socială (1,3%), ca urmare a aplicării prevederilor legale de la 1 iulie 2015. În învățământ s-a înregistrat o scădere a câștigului salarial mediu net, cu 3,4%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare.

Sursa: antena3.ro

Read more