News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

BROKERII IMOBILIARI: PRETURILE LA LOCUINTE VOR SCADEA, IAR CHIRIILE VOR CRESTE, IN URMA DARII IN PLATA

Aproximativ 40% din brokerii imobiliari sunt de părere că prețurile locuințelor vor scădea cu peste 20%  în cazul în care legea dării în plată va intra în vigoare, iar trei sferturi dintre aceștia preconizează creșteri cu 10-20% ale chiriilor, conform mediafax.ro.

„Peste 80% dintre cei intervievaţi consideră Legea Dării în Plată (în forma actuală, n.r.) un risc major pentru piaţa imobiliară din România. Astfel, 45% dintre respondenţi sunt de părere că vom asista la o prăbuşire a pieţei imobiliare, similară celei din perioada de criză economică, în vreme ce 37% se aşteaptă la o încetinire temporară a acesteia”, se arată în sondajul care a fost realizat în rândul a peste 400 de agenții imobiliare.

Printre datele prezentate de sondaj se mai numără și faptul că 64% dintre respondenți spun că o posibilă creștere la acordarea de credite ipotecare vor influența negativ piața imobiliară locală. De altfel, 41% dintre participanți apreciază că se vor simți schimbări în ceea ce privește prețurile imobilelor de locuit, cu scăderi de peste 20%, în timp ce o proporție egală a acestora cred că scăderile vor fi de doar 10%.

Cât despre chirii, în cazul în care legea dării în plată ar fi aprobată, circa 30% dintre cei chestionați au răspuns că vor exista majorări de 20% sau mai mult, în timp ce 45% se așteaptă la creșteri de doar 10%.

Sursa: b1.ro

Read more

De o bună bucată de timp, legea dării în plată a creat mare vâlvă în rândul bancherilor, debitorilor, instituțiilor statului și, cel mai important, a speriat toți românii care vor să se mute la casă nouă, în ansambluri rezidențiale. Ce presupune? Cum se va aplica? Cine va putea beneficia și cine va pierde cel mai mult în urma legii dării în plată? La aceste întrebări vom încerca să răspundem în rândurile care urmează.
Ce presupune legea dării în plată?

Legea dării în plată stipulează că persoanele cu credite de locuințe își pot ceda bunurile ipotecate către bănci dacă sunt în incapacitate de plată a ratelor împrumuturilor. Nimic mai simplu în aparență, însă, desigur, lucrurile sunt mult mai complicate în esență.

Inițiativa legii dării în plată a început ca o lege socială, care să-i ajute pe debitorii cu probleme reale să scape de povara creditelor ipotecare, cedând către creditori aceste bunuri. Dar inițiatorii legii au evitat să discute concret despre suma maximă a creditelor contractate până la care se poate aplica legea dării în plată. Cu alte cuvinte, chiar și persoanele cu credite de, să zicem, 1 milion de euro, pot înștiința băncile că vor să renunțe la împrumuturi în schimbul locuințelor.
Da, tot ce trebuie să faceți pentru a ceda locuințele este să trimiteți o înștiințare către bănci, fie prin executor judecătoresc, avocat sau notar public și sunteți eliberați de obligații!

Cum se va aplica?

Aici discuțiile devin foarte interesante și importante. În cazul în care legea dării în plată se va aplica retroactiv (și pentru creditele în derulare), atunci băncile vor avea o problemă mare. Peste noapte, acestea se vor trezi cu, posibil, sute de mii de locuințe, pe care trebuie, la rândul lor, să le vândă mai departe. Cum și mai ales la ce preț pentru a-și diminua pierderile, rămâne la alegerea fiecărei instituții în parte… Foarte important de știut este că băncile sunt intermediarii banilor, nu lucrează cu bani proprii. Pierderile în realitate ar fi ale deponenților, românii care au depozite bancare. Cu toate acestea, semnalele din piață ne arată că sunt șanse mici ca legea să se aplice retroactiv (vocea domnului avocat Piperea este suficient de puternică…).

De asemenea, un alt punct crucial al discuției referitoare la legea dării în plată este dacă programul Prima Casă va fi inclus. Știm cu toții că principalul atu al programului Prima este avansul de doar 5%. Atunci, cum vor putea băncile să-și asume riscul imens pe care legea dării în plată îl presupune? De asemenea, Statul garantează jumătate din fiecare credit Prima Casă. Dacă debitorii decid să renunțe la case și la credite, trimițând apartamentele la bănci, atunci este evident că pierderile vor fi de ambele părți (bănci și stat). Este statul pregătit pentru asta?

Cine va beneficia și cine va pierde cel mai mult de pe urma legii dării în plată?

În cazul în care legea dării în plată se va aplica doar pentru cazurile sociale (debitorii care într-adevăr au ajuns în incapacitate de plată a ratelor din motive precum șomaj, probleme de sănătate etc…), atunci este evident că această inițiativă este una benefică, în special pentru cei care au accesat credite bancare în franci elvețieni, sub oblăduirea bancherilor din România, inclusiv BNR.

De curând legea a fost retrimisă în Parlament de către președinte, deoarece nu era stipulat cine sunt beneficiarii acestei legi. Mai exact, aceștia puteau fi și dezvoltatori imobiliari care nu mai doreau sau nu mai puteau să înapoieze creditul.

Concluzii

Dacă această lege se va aplica retroactiv, atunci va intoxica toate investițiile din țara noastră. Riscul legii nu este predictibil, iar acest lucru va avea efecte catastrofale pentru economie deoarece încrederea investitorilor va fi zdruncinată serios.
Dacă această lege se va promulga, băncile vor crește avansurile pentru toate tipurile de credite. Acest lucru va duce la imposibilitatea românilor de a cumpăra o casă nouă. Aceștia vor trebui să se obișnuiască cu statutul de chiriaș, în loc de proprietar. Indiferent de cât de mare este salariul românului de la multinațională, un avans de 35% va reduce semnificativ numărul celor care vor fi capabili de a accesa credite bancare.

Dacă va fi evitat în continuare stabilirea unui plafon maxim pentru creditele eligibile pentru legea dării în plată, atunci nu mai este lege socială. Și care mai este scopul acestei legii?

Dacă Prima Casă nu va fi scoasă din această lege, atunci va dispărea cu totul.

În orice formă va fi promulgată această lege, băncile vor înăspri condițiile de creditare, pentru a-și acoperi riscurile fluctuației pieței imobiliare. De asemenea, nu trebuie neglijate nici efectele nocive asupra celorlalte segmente ale economiei.
Discuțiile pentru legea dării în plată au fost amânate până săptămâna aceasta

Sursa: agerpres.ro

Read more
UN BARBAT DIN PECICA A FOST PRINS IN FLAGRANT IN TIMP CE COMERCIALIZA CANNABIS

Poliţiştii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad şi procurorii D.I.I.C.O.T-Biroul Teritorial Arad au surprins în flagrant delict un bărbat, de 34 de ani, din Pecica, care încerca să vândă cannabis.

Din cercetări a reieşit faptul că bărbatul, ar fi distribuit cannabis pe raza localităţii Pecica, la pretul de 40 – 50 lei/gram.

În urma percheziţiilor efectuate la locuinţele acestuia, a fost ridicată o instalaţie electrică utilizată în cultivarea cannabisului şi a fost indisponibilizat un autoturism.

În baza probatoriului administrat, bărbatul a fost reţinut pentru 24 de ore, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de risc, fiind prezentat Tribunalului Arad, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Read more
EUROSTAT: ROMANIA, CEA MAI MARE SCADERE DIN UE A PRETURILOR LA LOCUINTE, IN TRIMESTRUL II 2015

Prețurile la locuințele din România au scăzut cu 1,1% în trimestrul II din 2015, comparativ cu precedentele trei luni, acesta fiind cel mai semnificativ declin înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor publicate, joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ, în Uniunea Europeană, prețurile locuințelor au înregistrat o creștere trimestrială de 1,3%, iar în zona euro s-au majorat cu 1,2%. În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri în ritm anual ale prețurilor la locuințe au fost raportate în Cipru (7,4%), Austria (6,4%), Danemarca și Spania (ambele cu 4,1%), iar singurele scăderi s-au înregistrat în România (minus 1,1%), Malta (minus 0,3%) și Italia (minus 0,1%).

Potrivit Eurostat, în trimestrul II din 2015 comparativ cu perioada similară din 2014, prețurile la locuințe au urcat cu 2,3% în UE și cu 1,1% în zona euro.

În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri în ritm anual ale prețurilor la locuințe au fost consemnate în Suedia (13%), Ungaria (11,9%), Irlanda (10,7%) și Estonia (10,5%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Letonia (minus 4,4%), Italia (minus 3%) și Franța (minus 2,2%).

Cu un avans de 3,9%, România se situează printre statele UE în care prețurile la locuințe au crescut în trimestrul II din 2015, comparativ cu perioada similară din 2014.

Sursa: agerpres.ro

Read more