News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

PRIMARUL GHEORGHE FALCA AR PUTEA FI PUS SUB ACUZARE DE PROCURORII DNA PENTRU CONFLICT DE INTERESE. CE RISCA EDILUL

Primarul Aradului, Gheorghe Falca, ar putea fi urmarit penal de procurorii DNA pentru conflict de interese. O plangere penala impotriva edilului a fost depusa pe data de 19 februarie 2016 la Directia Teritoriala a Anticoruptie Timisoara. Denuntul este depus la DNA in urma unui articol publicat de Ancheteonline in data de 18 ianuarie 2016 (http://www.ancheteonline.ro/2016/01/in-atentia-ani-primarul-gheorghe-falca-conflict-de-interese-in-familie-el-emitea-puz-uri-sotia-incasa-banii-pentru-documentatie-urbanistica/).

In plangere se arata ca “faptele penale savarsite de numitul Gheorghe Falca, in calitate de primar al municipiului Arad, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese, infractiune reglementata de prevederile art.301 C.penal, conform carora :”Fapta functionarului public care, in exercitarea atribuitiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut , direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul 2 inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.

Primarul sub acuzare?

Denuntul prezinta detaliat motivul pentru care DNA ar trebui sa-l puna sub acuzare pe Gheorghe Falca: “In fapt, numitul (…) este primar al municipiului Arad din anul 2004. Totodata, conform extrasului obtinut de la Oficiul National al Registrului Comertului, acesta este asociat impreuna cu sotia sa, care este si administrator, in societatea Pro Arhitectura SRL. Societatea a fost inregistrata la ONRC in data de 08.05.2008, conform certificatului de inregistrare B13575741 si are sediul social in Arad, str. Ioan Alexandru, nr.15, judetul Arad. Studiind extrasul de informare, constatam ca activitatea principal, conform codificarii (Ordin 337/2007) este 7111-activitati de arhitectura”.

In declaratia de interese din 2015, “numitul Falca Gheorghe si-a indeplinit obligatia de a depune declaratia de interese, aceasta fiind inregistrata la Primaria Arad cu nr.22 din data de 15.06.2015. Studiind declaratia, constatam ca acesta detine urmatoarele calitati: asociat in societatea Pro Arhitectura SRL; actionar la societatea Marmosin SA Simeria; actionar la SIF Banat-Crisana; actionar la SIF Moldova; actionar la SIF Transilvania; actionar la SIF Muntenia; actionar la SIF Oltenia; membru la Lions Club Arad; membru al Fundatiei Miscarea Populara; co-presedinte la societatea culturala “Asociatia nationala pentru cultura poporului roman”; prim-vicepresedinte al Asociatiei municipiilor din Romania; co-presedinte al PNL Arad”.

In aceeasi declaratie, “identificam societatea Pro Arhitectura in care numitul Falca Gheorghe si numita Falca Ela, in calitatea de administrator, au incheiat urmatoarele contracte: contract de finantare din data de 16.12.2013, incheiat pe o perioada de 12 luni si implementat in anul 2014, cu o valoare totala de 616.337,04 lei ( din care valoarea eligibila nerambursabila acordata prin fonduri publice este in cuatum de 347.932, 20 lei), incheiat cu Ministerul pentru Societatea Informationala Bucuresti; conventia conform legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca incheiat in data de 20.06.2013, incheiat pe o perioada de 12 luni si derulat pana in luna iunie a anului 2014, cu o valoare totala de 9.000 lei, incheiat cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad”.

Sursa: ancheteonline.ro

Read more
PERCHEZITII LA UN DISTRIBUITOR DE PRODUSE DE CARNE

Peste 50 de percheziții au loc la această oră în București și șapte județe, într-un dosar de evaziune fiscală. Este vorba despre un importator de produse din carne şi produse chimice, acuzat că a înşelat statul cu 21 de milioane de lei. În perioada 2011-2014, firma ar fi adus bunuri din spaţiul comunitar pe care le-a vândut ilegal în ţară. 

Polițiștii pun în aplicare 53 de mandate de percheziţie domiciliară, în municipiul Bucureştişi judeţele Ilfov, Arad, Alba, Mureş, Dâmboviţa, Botoşani şi Prahova.

Pentru 23 de persoane au fost emise de mandate de aducere, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, înşelăciune şi spălarea banilor.

Procurorii spun că suspecții au creat un circuit comercial fictiv, înfiinţând şi coordonând mai multe societăţi comerciale -fantomă, pentru a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale.

În perioada 2011 – 2014, aceştia ar fi desfăşurat acte de comerţ intracomunitar cu produse din carne şi produse chimice, pe care le-au comercializat în mod ilicit pe teritoriul României către mari distribuitori de astfel de mărfuri, folosindu-se în acest scop de 15 societăţi comerciale de tip „fantomă”.

Prejudiciul adus bugetului consolidat al statului este estimat la peste 21.000.000 de lei.

Persoanele vizate urmează a fi audiate la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii din cadrul Poliţiei Sectorului 5.

Acţiunea beneficiază de suportul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii şi al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, precizează un comunicat al Poliției Capitalei.

Sursa: digi24.ro

Read more
INSTANTA ANULEAZA CAUTIUNEA DE 1,5 MILIOANE LEI PE CARE TREBUIA SA O PLATEASCA PIEDONE

Tribunalul București a decis vineri să revoce măsura controlului judiciar pe cauțiune dispusă de procurorii DNA în cazul fostului primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, în dosarul privind tragedia de la clubul Colectiv.

Judecătorii au admis vineri o plângere a lui Piedone la decizia DNA din 18 decembrie 2015, prin care s-a dispus controlul judiciar și plata unei cauțiuni de 1,5 milioane lei, decizia fiind definitivă.

La mijlocul lunii decembrie, DNA a decis că fostul edil trebuie să plătească o cauțiune de 1,5 milioane lei, iar pe 29 decembrie 2015 acesta a depus drept garanție un imobil și vehicule de epocă.

Ulterior, el a atacat ordonanța procurorilor în instanță, având câștig de cauză.

Inițial, Cristian Popescu-Piedone a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizației de funcționare pentru clubul Colectiv. Ulterior, procurorii l-au anunțat că au extins urmărirea penală și au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în cazul său pentru fals intelectual și abuz în serviciu.

Potrivit DNA, în perioada 12 noiembrie 2014 — 30 ianuarie 2015, Piedone și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, cu încălcarea dispozițiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, prin aceea că a emis un acord și o autorizație de funcționare necesare desfășurării activității de către o societate comercială (alta decât SC Colectiv Club SRL).

Pentru a autoriza funcționarea acestei societăți, Piedone a emis documentele administrative (acordul și autorizația de funcționare), prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că firma respectivă îndeplinea cerințele legale necesare avizării.

Piedone a fost arestat preventiv pe 7 noiembrie 2015 împreună cu două funcționare din Primăria sectorului 4 — Aurelia Iofciu, șef Serviciu autorizări comerciale, și Luminița Larisa Ganea, funcționar în cadrul aceluiași serviciu, ambele fiind acuzate de complicitate la abuz în serviciu, însă ulterior cei trei au fost eliberați.

Conform DNA, în calitate de primar, Piedone și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, constând în încălcarea dispozițiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, prin aceea că a emis acordul de funcționare 3909/14.01.2015 și autorizația de funcționare 369/14.01.2015 necesare desfășurării activității de către SC Colectiv Club SRL, la punctul de lucru din strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, București.

Prin aceasta, fostul edil a cauzat vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale Primăriei, în urma cărora reprezentanții SC Colectiv Club, care au putut desfășura activități de alimentație publică, au obținut un folos necuvenit în cuantum de 62.298 lei, arată anchetatorii.

Procurorii susțin că, pentru a autoriza funcționarea, Cristian Popescu-Piedone a emis cele două acte administrative prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că SC Colectiv Club SRL ar fi îndeplinit cerințele legale necesare avizării.

În același timp, funcționarele Aurelia Iofciu și Luminița Ganea l-au sprijinit pe primar în emiterea celor două acte administrative, prin întocmirea, respectiv avizarea documentelor. AGERPRES/(AS — autor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu)

Sursa: agerpres.ro

Read more
MEDICI RETINUTI IN DOSARUL RETETELOR FICTIVE

Procurorii DIICOT au reținut 13 persoane în dosarul rețetelor fictive, în care sunt implicați medici, farmaciști, funcționari de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, precum și un lanț de farmacii din Brăila care aparține familiei interlopului Titi Sgîrcitu.

Potrivit DIICOT, în acest dosar au fost reținuți medicii Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă, Elena Dumea, Cosmin Boldeanu, Paul Crețu și Vasile Sorica.

În același dosar au mai fost reținuți Liliana Sgîrcitu (soția interlopului Titu Sgîrcitu), Mirela Boboc, Gela Gavrilă, Alina Gabriela Dragu, Andreea Baciu, Iolanda Ionica Serghiev și Cosetti Niculescu.

Aceștia vor fi duși în instanță marți cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Titi Sgîrcitu se află încarcerat în Penitenciarul Focșani, unde are de executat o pedeapsă de 4 ani și 9 luni închisoare, pentru infracțiuni de violență.

Pe 18 septembrie 2015, Judecătoria Focșani a decis ca acesta să fie eliberat condiționat, însă decizia nu este definitivă.

Potrivit presei locale, Titi Sgîrcitu este liderul unui clan din Brăila, fiind cercetat în mai multe dosare penale, el fiind acuzat, printre altele, că a bătut în anul 2007 un cameraman de la postul Pro Tv.

Procurorii DIICOT, împreună cu ofițeri de poliție din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, au efectuat, luni, 59 de percheziții pe raza municipiului București și a județelor Brăila, Constanța și Vrancea la farmaciști și medici acuzați că ar fi decontat în mod fraudulos sume mari de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Ancheta vizează o grupare infracțională, care activează pe raza municipiului Brăila, ai cărei membri au săvârșit infracțiunile de înșelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu (toate în formă continuată), precum și de constituire a unui grup infracțional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații, camătă, trafic de influență, cumpărare de influență, dare și de mită și șantaj.

În urma cercetărilor a rezultat că gruparea era formată din 25 de membri, reprezentanți și angajați ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL și medici de familie sau medici specialiști (inclusiv oncologi) care își desfășoară activitatea pe raza județelor Brăila și Constanța.

Membrii grupării ar fi decontat, în mod fraudulos, în perioada 2011-2015, sume importante de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Valoarea prejudiciului estimat până în prezent se ridică la 9 milioane de lei.

Anchetatorii au descoperit că, în anul 2009, Titi Sgîrcitu (în prezent încarcerat în Penitenciarul Focșani pentru infracțiuni de violență, fără legătură cu faptele cercetate în acest doar) a înființat SC Ahmeya Pharm SRL, al cărei administrator este soția sa, Liliana Valentina Sgîrcitu.

Prin intermediul acestei societăți, în complicitate cu medici și funcționari din cadrul CAS Brăila, farmaciștii au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor rețete fictive, eliberate de medici specialiști sau de familie.

Astfel, în urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, pentru perioada 1 ianuarie 2011 — 30 iunie 2012, a rezultat un mecanism infracțional conceput de Liliana Valentina Sgîrcitu, cu sprijinul medicilor specialiști oncologi Cosmin Boldeanu și Daniela Vasile, a medicilor de familie Paul Crețu și Vasile Sorica și cu suportul unor angajați ai CAS Brăila, prin care au fost eliberate scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripții medicale fictive pentru medicamentul „voriconazolum”, ulterior aceste prescripții fiind decontate de CAS Brăila prin SC Ahmeya Pharm SRL, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operațiuni fictive de achiziție a acestui medicament.

Tot în Brăila, medicul Claudia Pleșea a emis rețete nereale, toate decontate prin SC Ahmeya Pharm SRL, cu scopul de a simula eliberarea unor medicamente achiziționate, de asemenea, fictiv.

Procurorii mai susțin că Liliana Valentina Sgîrcitu a dezvoltat și pe raza județului Constanța un mecanism similar de fraudare a Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL (deschise în 2013), beneficiind și în acest caz atât de complicitatea angajaților, cât și a unor medici și funcționari din cadrul CAS Constanța.

Palierul grupării din Constanța era coordonat de Mirela Boboc, care avea rolul de a atrage „colaboratori”, medici și funcționari din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și CAS Constanța.

Astfel, demersurile Mirelei Boboc s-au finalizat prin atragerea medicilor Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă și Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 — februarie 2015, mai multe prescripții despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum și a numitei Maria Bănățeanu, zisa „Mia”, de profesie asistent în cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța, care trebuia să faciliteze și să intermedieze accesul la medicii dispuși să emită rețete fictive.

De asemenea, probele au reliefat că funcționarii din CAS Constanța, în schimbul unor foloase necuvenite, furnizau informații cu privire la data și tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societății SC Ahmeya Pharm SRL, intervenind pentru a evita orice răspundere contravențională a acestei societăți.

Procurorii DIICOT mai au probe și cu privire la comiterea unor infracțiuni de corupție, în scopul obținerii transferului deținutului Titi Sgîrcitu de la penitenciarul din Brăila la cel din Focșani.

Sursa: agerpres.ro

Read more
MODIFICARI ALE CODULUI PENAL: PROCURORII POT DISPUNE PERCHEZITIILE CORPORALE FARA MANDAT

Procurorii vor putea cere urmărirea datelor şi tranzacţiilor fianciare fără mandat de la judecător, dacă urgenţa o impune.

Prevederea apare într-un proiect de modificare a Codului Penal iniţiat de Ministerul Justiţiei şi amendat de către Senat.

O altă prevedere este aceea că procurorii pot dispune şi percheziţionarea corporală fără ca persoana vizată să îşi dea acordul şi fără mandat de la judecători, se arată în acelaşi proiect de modificare.

Sursa: antena3.ro

Read more