News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

INS: ROMANIA AVEA 86.080 KILOMETRI DE DRUMURI PUBLICE, DIN CARE 747 KILOMETRI DE AUTOSTRAZI, IN 2015

România avea, în 2015, 86.080 kilometri de drumuri publice, din care numai 4,2% din total (747 kilometri) erau autostrăzi, în timp ce liniile de cale ferată de folosință publică în exploatare însumau 10.770 kilometri, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni.

Pe de altă parte, anul trecut, comparativ cu 2014, lungimea autostrăzilor a crescut cu 9,4%, respectiv 64 kilometri.

Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2015, drumurile publice totalizau 86.080 kilometri, din care 17.606 km (20,5%) drumuri naționale, 35.316 km (41%) drumuri județene și 33.158 km (38,5%), drumuri comunale.

Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura rețelei de drumuri publice s-au înregistrat: 32.641 km (37,9%) drumuri modernizate (în proporție de 91,3% drumuri modernizate cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu), 21.136 km (24,6%) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere și 32.303 km (37,5%) drumuri pietruite și de pământ.

În ceea ce privește starea tehnică a drumurilor publice, 41,5% din lungimea drumurilor modernizate și 51,2% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită.

De asemenea, din totalul drumurilor naționale, 35,2% (6.193 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostrăzi, 1,6% (281 km) drumuri cu 3 benzi de circulație, 10,3% (1.807 km) drumuri cu 4 benzi de circulație și 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi de circulație. În plus, drumurile județene erau, în proporție de 39,9%, drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere, iar drumurile comunale, erau în proporție de 44,4% drumuri pietruite.

La capitolul liniilor de cale ferată de folosință publică, datele INS relevă că, în 2015, erau în exploatare 10.770 km, din care 10.632 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 4 km linii cu ecartament îngust și 134 km linii cu ecartament larg. Densitatea liniilor la 1.000 kmp teritoriu a fost de 45,2?. Densitățile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea București-Ilfov (153,2%), regiunea Vest (58,9%), regiunea Sud Est și regiunea Nord Vest (48,8%).

Nu în ultimul rând, la sfârșitul anului trecut, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.030 km reprezentând 37,4% din rețeaua de cale ferată în exploatare.

Sursa: agerpres.ro

Read more
STUDIU: CAUTAREA VIETII PE MARTE TREBUIE SA SE CONCENTREZE ASUPRA CELOR MAI ARIDE ZONE

Dacă pe Marte a existat vreodată viață, iar oamenii de știință sunt din ce în ce mai încrezători că așa au stat lucrurile, atunci ultimele insule ale unui biotop marțian ar fi putut exista în medii foarte sărate, conform unui nou studiu ale cărui concluzii pot fi folosite pentru a stabili noi destinații de asolizare pentru viitoarele rovere autonome trimise pe Planeta Roșie, informează SPACE.com.

Ipoteza că pe Marte a existat cândva viață este susținută de numeroase dovezi indirecte. Conform oamenilor de știință, în urmă cu miliarde de ani Planeta Roșie era bogată în apă, având suprafața brăzdată de râuri și fluvii care se vărsau în mări și lacuri. Pornind de la premisa că pe Pământ există viață oriunde există și apă în stare lichidă, unii oameni de știință sunt de părere că viața a apărut pe Marte atunci când exista apă și este posibil ca forme de viață simple să fi rezistat pe Marte până în prezent.

Deocamdată căutarea urmelor de viață pe Marte a fost concentrată în regiunile care în trecut ar fi fost acoperite de apă — platouri marine sau albii de râuri. Sunt însă și cercetători care susțin că viitoarele misiuni marțiene ar trebui să se concentreze asupra unor regiuni mai aride. Deși Marte ar fi putut dispune de foarte multă apă în trecutul său îndepărtat, această planetă și-a pierdut umiditatea treptat, ajungând în prezent să fie extrem de aridă. În noul studiu oamenii de știință susțin că microbii marțieni ar fi putut coloniza uscatul la fel cum au făcut și microbii tereștri și apoi s-ar fi adaptat la ariditatea din ce în ce mai crescută a Planetei Roșii, iar urmașii acestor microbi, care ar dispune de instrumentele adaptative care să poată face posibilă viața în astfel de condiții, ar putea trăi și azi.

Pentru a reconstitui modul în care viața ar fi putut evolua în trecutul îndepărtat al lui Marte pentru a supraviețui într-un mediu din ce în ce mai uscat, oamenii de știință au studiat exemplele de organisme extremofile adaptate la viața în medii aride de pe Pământ, observând că există o serie de pași predictibili prin care organismele se adaptează la un astfel de mediu, conform coautorului acestui studiu, Dirk Schulze-Makuch, astrobiolog la Washington State University din Pullman.

În multe dintre regiunile aride ale Pământului trăiesc organisme care își suspendă funcțiile metabolice fără a muri și apoi revin la viață imediat ce dispun de umezeală, uneori chiar și după mai mulți ani fără apă. Cruste biologice de sol formate din colectivități relativ complexe de microbi pot acoperi și până la 70% din suprafața unor deșerturi. Există însă o schimbare dramatică atunci când microclimatul unei regiuni trece de la arid la hiperarid. În astfel de cazuri crustele biologice de sol devin foarte fragmentate, înregistrându-se un declin major în abundența și diversitatea microbiană de la suprafața solului. Microbii din zonele hiperaride sunt de obicei organisme litobiotice care colonizează suprafața rocilor sau interiorul acestora (organisme endolitice).

În cele mai aride regiuni ale Pământului trăiesc colonii relativ complexe și abundente de microbi în interiorul crustelor poroase de sare. Astfel de cruste din sare sunt higroscopice — cu alte cuvinte au calitatea de a absorbi umiditatea direct din aer, conform cercetătorilor care sugerează că, pe măsură ce Marte s-a deșertificat, microbii ar fi putut evolua pentru a subzista doar pe baza umezelii reduse rămase în atmosferă. Saramuri în interiorul unor cruste de sare ar fi putut fi ultimele habitate pentru viața la suprafața lui Marte, conform lui Schulze-Makuch.

„Astfel, ultimele forme de viață marțiene de suprafață au fost probabil asociate cu sarea”, iar următoarele misiuni pe Marte trebuie să țină cont de acest lucru, a declarat Schulze-Makuch pentru SPACE.com.

Oamenii de știință susțin că aceste ultime „refugii” pentru eventualele forme de viață marțiene ar putea să continue să existe pe Marte sau ar fi putut dispărea relativ recent, existând șanse de a descoperi urmele lăsate de coloniile de organisme extremofile care le-au populat. Din acest motiv viitoarele misiuni pe Marte ar trebui să analizeze astfel de roci sărate.

Dirk Schulze-Makuch și colegul său Alfonso Davila din cadrul Institutului SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) din Mountain View, California, și-au prezentat concluziile în ultimul număr al revistei Astrobiology.

Sursa: agerpres.ro

Read more
BANCA MONDIALA A ANUNTAT CA SUB 10%DIN POPULATIA MONDIALA ESTE AFECTATA DE SARACIE

În acest an, sărăcia afectează sub 10% din populația lumii, însă Africa subsahariană rămâne în continuare o zonă îngrijorătoare, conform unui raport al Băncii Mondiale, transmiteAgerpres.

În raportul întregii populații, 702 milioane de persoane, într-un procent de 9,6% trăiesc în pragul sărăciei.

Ultima statistică referitoare la gradul de sărăcia a fost realizată în 2012, atuni când s-a constatat că 902 milioane de oameni, adică 13% din populația lumii trăiește de pe o zi pe alta. În 1999, lucrurile stăteau și mai rău, atunci 29% dintre oameni erau în criza neajunsurilor.

„Aceste previziuni ne arată că am putea fi prima generație din istorie care pune capăt sărăciei extreme”, a declarat președintele Băncii Mondiale, Jim Yong-kim.

Documentul transmis de Banca Mondială a precizat că nu se cunsosc încă date relevante în ceea ce privește sărăcia din Orientul Mijlociu și Maghreb, din cauza războaielor din cele mai importante țări din regiune.

Sursa: b1.ro

Read more
FMI CONFIRMA. GUVERNUL ROMANIEI A ACHITAT INTEGRAL IMPRUMUTUL

Guvernul României a achitat integral împrumutul contractat de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar Banca Naţională a României (BNR) mai are de plătit trei rate, ultima fiind programată în ianuarie, potrivit reprezentantului rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, informează Mediafax.

Întrebat joi dacă datoriile României au fost plătite către FMI, aşa cum a anunţat miercuri premierul Victor Ponta, Tolosa a menţionat că România are datorii la FMI care diferă, o parte fiind plătite de către Guvern, altele de către BNR.

„Guvernul a plătit integral datoria, BNR mai are încă trei rate de achitat, ultima va fi în ianuarie anul viitor”, a explicat Tolosa.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, în şedinţa de guvern, că România şi-a achitat datoria faţă de FMI şi că nu mai are nevoie de niciun ban de la instituţiile financiare internaţionale, însă consideră că un nou acord cu FMI şi Comisia Europeană ar fi un lucru bun „într-o perioadă frământată pentru regiune şi Europa”.

„Anul acesta terminăm şi nu mai avem absolut niciun dolar datorie la Fondul Monetar Internaţional, am plătit cu greu ceea ce s-a împrumutat şi s-a cheltuit bine, prost, mai degrabă prost, în 2010-2011 şi Guvernul împreună cu liderii politici vom discuta despre oportunitatea şi condiţiile încheierii unui nou acord cu instituţile financiare internaţionale, România nu are nevoie de niciun dolar şi niciun euro împrumut de la FMI sau Comisia Europeană, dar acordul cu instituţiile internaţionale, într-o perioadă frământată pentru regiune şi pentru Europa, eu personal cred că e un lucru bun, însă decizia va fi luată la nivel politic”, a spus Victor Ponta.

Actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale, în valoare de 4 miliarde euro, are un caracter preventiv şi expiră la finalul lunii septembrie, fără succes, întrucât Guvernul nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate.

Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat în 2013, a avut caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

La primul acord de finanţare (2009 – 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale.

Sursa: antena3.ro

Read more