Copy the code.

News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

INS: VENITURILE LUNARE ALE GOSPODARIILOR AU FOST DE 2,969 LEI IN TRIMESTRUL I DIN 2016, VENITUL PE PERSOANA, 1.119 LEI

Veniturile totale ale populației, medii lunare pe o gospodărie au fost, în primul trimestru din 2016, de 2.969 lei, iar cheltuielile totale au fost, în medie de 2.552 lei, respectiv 86% din veniturile totale, reiese din datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

În același timp, veniturile totale medii lunare pe persoană au fost de 1.119 lei.

„Cheltuielile totale ale populației au fost, în trimestrul I 2016, în medie, de 2.552 lei lunar pe gospodărie (962 lei pe persoană) și au reprezentat 86% din nivelul veniturilor totale”, se menționează în comunicat.

Potrivit INS, în perioada menționată, veniturile bănești au fost, în medie, de 2.512 lei lunar pe gospodărie (947 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 456 lei lunar pe gospodărie (172 lei pe persoană).

„Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (55,1% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (22,4%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activități neagricole independente (2,5%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%). O pondere importantă dețin și veniturile în natură (15,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,1%)’, se mai arată în comunicat.

În privința cheltuielilor, principalele destinații ale acestora sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.).

„Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,3%)’, se mai arată în comunicatul INS.

Pe de altă parte, conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul I 2016, în medie, 36,7% din consumul gospodăriilor.

Sursa: agerpres.ro

Read more
SALARIATII DIN PRIMARII SI CONSILII JUDETENE AMENINTA CU GREVA GENERALA DIN 19 IULIE

Sindicaliștii din administrația publică locală au declanșat conflictul colectiv de muncă la nivel național și amenință cu grevă generală pe termen nelimitat începând cu data de 19 iulie 2016, deoarece salariații din primării și consilii județene se simt discriminați după ce Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Calendarul protestelor include grevă generală de o oră în data de 5 iulie, grevă generală de o zi pe 12 iulie și greva generală pe termen nelimitat începând din 19 iulie.

Potrivit unui comunicat al Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA), remis luni AGERPRES, a fost înaintată Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (prin adresa nr. 36/13.06.2016, înregistrată la MMFPSPV, cu nr. 1824/13.06.2016) notificarea privind declanșarea conflictului de muncă la nivelul sectorului de activitate pe care îl reprezintă, ca urmare „a refuzului Guvernului României de a soluționa revendicările salariaților din primăriile și consiliile județene”.

„Prin adoptarea OUG nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, personalul care își desfășoară activitatea în consiliile județene și primăriile de pe întreg teritoriul țării a fost vădit discriminat în raport cu angajații din administrația centrală (care au beneficiat de creșteri salariale de până la 70%). Constatând dezinteresul manifestat de reprezentanții Guvernului României față de problemele majore cu care se confruntă salariații din sectorul nostru de activitate și față de situația disperată în care se afla aceștia ca urmare a faptului că sunt și rămân cea mai slab plătită și discriminată categorie de salariați din sistemul bugetar,” se spune în comunicat.

În acest context, sindicaliștii cer majorarea cu 25% a salariilor de bază ale funcționarilor publici și ale personalului contractual din administrația publică locală.

„Ținând cont de faptul că salariile funcționarilor publici și ale personalului contractual din administrația publică locală sunt mai mici decât cele din administrația publică centrală, majoritatea angajaților din administrația publică locală având venituri salariale brute apropiate ca valoare sau chiar egale cu salariul minim brut pe economie (1.250 lei de la 1 mai 2016), solicităm majorarea salariilor de bază ale funcționarilor publici și ale personalului contractual din administrația publică locală cu 25%”, spun aceștia.

Printre revendicările salariaților din administrația publică locală se mai află acordarea voucherelor de vacanță și acordarea normei de hrană pentru toți salariații din administrația publică locală — acolo unde resursele bugetare permit acest lucru.

„Prin această modificare legislativă se elimină discriminările pentru că din același buget local al unei instituții unii salariați primesc acest drept, iar alții nu”, afirmă FNSA.

De asemenea, se solicită și eliminarea în totalitate a art. 32 (4) din OUG nr. 20/2016.

Guvernul a aprobat pe 8 iunie o Ordonanță de Urgență care modifică și completează OUG 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, în scopul de a îndrepta erorile făcute în ultimii cinci ani în salarizarea sistemului bugetar.

Potrivit sursei citate, sistemul de salarizare pentru personalul bugetar din sănătate și educație va fi restructurat începând cu luna august 2016, iar de aceste modificări vor beneficia aproximativ 650.000 de salariați din cadrul tuturor familiilor ocupaționale.

Sursa: agerpres.ro

Read more
AL DOILEA RETAILER CASH&CARRY VENIT IN ROMANIA SE REBRANDUIESTE. SELGROS PREIA SIGLA TRANSGOURMET

Selgros Cash&Carry România, al doilea retailer pe acest segment intrat în România, în urmă cu 15 ani, se rebranduieşte. Schimbările vizează strategia de business, serviciile oferite și comunicarea

La aniversarea celor 15 ani de prezență în România, Selgros Cash&Carry, al doilea retailer pe acest segment din România după cifra de afaceri, își schimbă identitatea vizuală în urma unui proces complex de rebranding. Schimbările sunt însă majore şi la nivel de business şi au loc ca urmare a achiziției rețelei Selgros de către Transgourmet Holding AG, al doilea cel mai mare grup cash & carry și comerț B2B din Europa. Preluarea a avut loc în 2011.

Compania a preluat sigla și elementele grafice ale Transgourmet. „Am valorificat în ultimii ani experiența Transgourmet și am adaptat-o la specificul pieței. Ceea ce este Selgros astăzi reprezintă rezultatul unui model de business cu beneficii pentru clienți, a reputației construite timp de 15 ani și a curajului de a evolua în permanență. Mulțumim acționarului nostru pentru încrederea și libertatea de a transforma Selgros România într-o companie dinamică și adaptabilă. De asemenea, mulțumim clienților, partenerilor și angajaților noștri pentru că au fost și sunt alături de Selgros”, a declarat Alexandru Vlad, CEO Selgros Cash&Carry România

Strategia de rebranding a companiei s-a concretizat, în special în ultimul an, într-un plan de schimbări majore la nivel de business, servicii și comunicare. Au avut loc modificări ale lay-out-ului de magazin, au fost introduse mini-piețe de pește sau de fructe și legume, inclusiv cu specialități și produse exotice şi a fost lansat  Clubul Profesioniștilor (un program de loializare pentru clienții din hotelărie, restaurație, catering sau revânzători). De asemenea, compania a deschis un Centru de Distribuție în București destinat exclusiv gastronomilor.

Planuri de extindere cu un nou concept

Compania deține în prezent 19 magazine de format mare (10.000 mp suprafață de vânzare) și urmează să inaugureze anul acesta un nou concept de magazin, cu format restrâns, la Târgu Mureș și Alba Iulia. Este vorba despre unităţi de aproximativ 4.000 de metri pătraţi dedicate tot profesioniştilor, cu produse alimentare şi nealimentare.

Selgros Cash&Carry România este unul dintre cei mai importanţi operatori din comerţul românesc. Compania şi-a început activitatea pe piaţa locală în 2001, iar în prezent deţine 19 magazine în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea, Cluj, Ploieşti, Timişoara, Craiova, Bacău, Galaţi, Brăila, Arad, Suceava şi Constanţa.

Compania a raportat în 2015 o cifră de afaceri de 2.9  miliarde de lei, faţă de peste 2,8 milioane de lei în 2014. Principalul competitor este Metro Cash& Carry cu afaceri de 4,48 de milioane de lei în 2014.

Din 2011, compania este parte a Transgourmet Holding AG, a doua cea mai mare reţea cash&carry şi comerţ B2B din Europa, cu operaţiuni în Elveţia, Franţa, Germania, Austria, Polonia, România şi Rusia

http://www.economica.net/al-doilea-retailer-cash-carry-venit-in-romania-se-rebranduieste-selgros-preia-sigla-transgourmet-numarul-doi-din-europa_119806.html#ixzz490OZlmmJ

Sursa:economia.net

Read more
DIN 2016, SCAD AMENZILE PENTRU FIRMELE MICI

Amenzile pentru firmele mici vor scădea, de anul viitor, potrivit noului Cod de procedură fiscală. Astfel, sancţiunile vor fi aceleaşi cu cele aplicate persoanelor fizice. De exemplu, pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiilor fiscale, amenzile pentru societăţile mici vor fi între 500 şi 1.000 lei, în 2016, faţă de 1.000 până la 5.000 lei în prezent.

Codul de procedură fiscală actual diferenţiază amenzile pentru două categorii de contribuabili: persoane fizice şi persoane juridice. De anul viitor, odată cu intrarea în vigoare a legii 207/2015, amenzile vor fi diferite pentru contribuabili mari şi mijlocii, respectiv pentru persoane fizice şi alte persoane juridice care nu se încadrează la contribuabili mari şi mijlocii. Prin urmare, amenzile pentru microîntreprinderi, de exemplu, vor fi la fel cu cele aplicate acum persoanelor fizice.

Exemple de contravenţii şi amenzi în noul Cod de procedură fiscală

Nedepunerea în termenul legal a declaraţiilor de înregistrare fiscală, de radiere a înregistrării fiscale sau de menţiuni va fi sancţionată cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Neîndeplinirea la termen a obligaţiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor şi veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume, precum şi orice informaţii în legătură cu impozitele, taxele, contribuţiile, bunurile şi veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora va fi sancţionată cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Nerespectarea obligaţiei de a pune la dispoziţia organului fiscal registre, evidenţe, documente de afaceri şi orice alte înscrisuri va fi sancţionată cu amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru celelalte persoane juridice.

Nerespectarea obligaţiei de a păstra, precum şi a obligaţiei de a prezenta organului fiscal, a datelor arhivate în format electronic şi a aplicaţiilor informatice cu ajutorul cărora le-a generat va fi sancţionată cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Neîndeplinirea măsurilor dispuse în termenele şi condiţiile stabilite de organul de inspecţie fiscală va fi sancţionată cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Nefurnizarea la termen de către contribuabil/plătitor a informaţiilor periodice solicitate de organul fiscal va fi sancţionată cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Refuzul debitorului supus executării silite de a preda bunurile organului de executare silită spre a fi sechestrate sau de a le pune la dispoziţie acestuia pentru a fi identificate şi evaluate va fi sancţionată cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Refuzul contribuabilului/plătitorului de a prezenta organului fiscal bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale, în vederea stabilirii realităţii declaraţiei fiscale va fi sancţionată cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Nereţinerea, potrivit legii, de către plătitorii obligaţiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă va fi sancţionată cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Reţinerea şi nevărsarea în totalitate, de către plătitorii obligaţiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă va fi sancţionată cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Nerespectarea de către contribuabil/plătitor sau persoana împuternicită de acesta, precum şi nerespectarea de către persoanele cu care contribuabilul/plătitorul are sau a avut raporturi economice sau juridice, a obligaţiei de a furniza organului fiscal informaţiile necesare determinării stării de fapt fiscale va fi sancţionată cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

 

Sursa: capital.ro

Read more