News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

ue
AI DEPOZITE IN LEI? CE SE INTAMPLA CU BANII TAI DUPA BREXIT

Leul s-a depreciat imediat după anunțul că Marea Britanie a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană, euro atingând nivelul de 4,56 lei pe piața interbancară, potrivit analiștilor ING Bank România.

Previziunile analiștilor pentru ceea ce va urma sunt diverse. Astfel, Unicredit anticipează că leul s-ar putea deprecia cu 5% pe fondul Brexitului, ceea ce înseamnă că euro trebuia sa ajunga la un nivel de circa 4,75 lei, nemaiatins vreodată de moneda națională.

Sursa: evz.ro

Read more
ROMANIA, LIDER IN UE LA CRESTEREA COSTURILOR CU FORTA DE MUNCA IN PRIMUL TRIMESTRU DIN 2016

Costul total al forței de muncă în România a înregistrat cea mare creștere din rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în primul trimestru din 2016 comparativ cu perioada similară din 2015, conform datelor publicate vineri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

Costul orar al forței de muncă a înregistrat în perioada ianuarie — martie 2016 o creștere de 1,7% în Uniunea Europeană și în zona euro.

Cele mai mari creșteri au fost raportate în România (10,4%), Bulgaria (7,7%), Estonia (6,9% și Lituania (6,1%). Singurele state UE în care costul orar al forței de muncă a scăzut în primele trei luni din acest an au fost Italia (minus 1,5%) și Cipru (minus 0,3%).

Avansul costurilor cu forța de muncă în România se datorează în principal creșterii cu 19,4% a costului orar al forței de muncă în sectorul de non-business. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forța de muncă a crescut cu 10,3% în sectorul serviciilor, cu 9% în construcții și cu 5,7% în industrie.

Sursa: agerpres.ro

Read more
ROMANIA ARE CELE MAI MICI PRETURI LA PAINE DIN UNIUNEA EUROPEANA SI EUROPA

Prețurile la pâine și cereale în România sunt la jumătate (53%) din media înregistrată în Uniunea Europeană, fiind chiar cele mai mici prețuri consemnate în rândul celor 38 de state europene incluse într-un studiu derulat în 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Chiar și în țări precum Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia Herțegovina și Kosovo prețurile la pâine sunt mai mari decât în România, raportat la media din UE.

Pe ansamblu, prețurile la alimente în UE variau, în 2015, între 63% din media din UE în Polonia și 145% în Danemarca.

Cele mai mari prețuri se înregistrau în Danemarca (145% din media din UE), Suedia (124%), Austria (120%), Irlanda și Finlanda (ambele cu 119% din media din UE). La polul opus, cele mai scăzute prețuri la alimente se înregistrau în Polonia (63% din media din UE), România (64%) și Bulgaria (70%).

Printre produsele analizate de Eurostat se numără pâinea, carnea, laptele, brânza și ouăle, băuturile non-alcoolice și țigările. La toate aceste produse, prețurile din România sunt sub media din UE, fiind cele mai mici la pâine (53%), pe locul al treilea, după Polonia și Bulgaria, la carne (60% din media din UE față de 54% în Polonia și 55% în Bulgaria) și relativ apropiate de media din UE (92%) în cazul laptelui, brânzei și ouălor.

În ceea ce privește băuturile alcoolice și non-alcoolice, prețurile din România sunt la 72% din media din UE, prețuri mai mici fiind înregistrate doar în Bulgaria (64%).

Aceste date au la bază un studiu derulat de Eurostat în 2015 în 38 de state europene, care a acoperit aproximativ 440 de produse comparabile.

Sursa: agerpres.ro

Read more
ROMANIA A AVUT CEA MAI MARE CRESTERE ECONOMICA DIN UE IN T1 2016 COMPARATIV CU T4 2015

Cu o creștere a PIB de 1,6% în primul trimestru al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,6% în primele trei luni din 2016, după un avans de 0,4% în precedentele trei luni, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o expansiune de 0,5%, similară cu avansul înregistrat în precedentele trei luni.

Cele mai mari creșteri din UE în perioada ianuarie — martie 2016 s-au înregistrat în România (1,6%), Cipru (0,9%), Spania, Lituania, Austria și Slovacia (toate cu 0,8%), Bulgaria și Germania (ambele cu 0,7%). Singurele scăderi au fost raportate în Ungaria (minus 0,8%), Grecia (minus 0,5%) și Polonia (minus 0,1%) în timp ce o creștere zero a fost înregistrată în Estonia.

De asemenea, în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2015, România și Suedia au înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, de 4,2%, urmate de Slovacia (3,7%) și Spania (3,4%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 1,4%).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,7% în primele trei luni din 2016, în timp ce Uniunea Europeană a consemnat un avans de 1,8%.

Sursa: agerpres.ro

Read more
DOAR 32% DIN ZONELE DE SCALDAT DIN ROMANIA AU O CALITATE EXCELENTA A APEI, MEDIA IN UE ESTE DE 84%

România a avut în anul 2015 un număr de 50 de zone pentru scăldat costiere și continentale, însă doar 16 din acestea (32%) au o calitate excelentă a apei, 23 de zone (46%) au o calitate bună, 10 zone (20%) au calitate suficientă și doar o singură zonă este considerată ca având o calitate nesatisfăcătoare a apei, potrivit raportului anual privind apa pentru scăldat publicat miercuri de Comisia Europeană.

Calitatea apei pentru scăldat în 2015 pentru cele 28 de state membre ale UE, plus Albania și Elveția, arată că România la egalitate cu Albania se situează pe ultimele locuri când vine vorba de procentul zonelor de scăldat cu o calitate excelentă a apei (32%), în timp ce în opt state membre peste 90% din zonele pentru scăldat prezentau o calitate excelenta a apei în 2015: Luxemburg (toate cele 11 zone pentru scăldat raportate), Cipru (99,1%), Malta (97,7%), Grecia (97,2%), Croația (94,2%), Italia (90,6%), Germania (90,3%) și Austria (90,2%). Media la nivelul UE este de 84%.

În întreaga Europa, doar 385 de zone pentru scăldat au fost evaluate în 2015 ca având o calitate nesatisfăcătoare a apei. Procentul zonelor pentru scăldat considerate a fi de calitate ‘nesatisfăcătoare’ a scăzut de la 1,9% în 2014 la 1,6% în 2015. Cel mai mare număr de zone pentru scăldat cu o calitate nesatisfăcătoare a apei a fost constatat în Italia (95 de zone pentru scăldat, 1,7%), Franța (95 de zone pentru scăldat, 2,8%) și Spania (58 de zone pentru scăldat, 2,6%).

„96 % din zonele pentru scăldat din Europa se situează la un nivel acceptabil de calitate a apei, iar 84% dintre acestea la un nivel excelent. Acesta este rezultatul a 40 de ani de investiții în infrastructura de alimentare cu apă și de tratare a apelor reziduale. Este un semn al faptului că legislația UE funcționează bine”, a declarat comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit, Karmenu Vella.

În sezonul de scăldat 2015, pentru prima data, toate statele membre ale UE au monitorizat zonele pentru scăldat de pe teritoriul lor în conformitate cu dispozițiile directivei europene revizuite privind apa pentru scăldat (2006/7/CE). Directiva prevede condițiile în care calitatea apei pentru scăldat poate fi clasificată ca fiind ‘excelentă’, ‘bună’, ‘satisfăcătoare’ sau ‘nesatisfăcătoare’ în funcție de nivelurile de bacterii fecale detectate.

Sursa: agerpres.ro

Read more
EUROSTAT: EXCEDENTUL DE CONT CURENT AL UNIUNII EUROPENE A AJUNS LA 17,6 MILIARDE DE EURO, IN MARTIE

Excedentul de cont curent al celor 28 de state membre ale Uniunii Europene a ajuns în martie la 17,6 miliarde de euro, comparativ cu un plus de 7,7 miliarde de euro înregistrat în perioada similară din 2015, potrivit datelor publicate vineri de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat).

România a înregistrat în martie un deficit de cont curent de 0,27 miliarde de euro, față de un excedent de 0,56 miliarde de euro în martie 2015.

În zona euro, excedentul de cont curent a fost de 27,3 miliarde de euro în martie, față de un plus de 25,7 miliarde de euro în perioada similară din 2015.

În martie, excedentul în comerțul cu mărfuri în UE28 a urcat la 15 miliarde de euro, comparativ cu un plus de 2,5 miliarde de euro în perioada similară din 2015.

În comerțul cu servicii, s-a înregistrat un excedent de 13,2 miliarde de euro, față de un plus de 11,5 miliarde de euro, în martie 2015.

Sursa: agerpres.ro

Read more
VESTE INGRIJORATOARE PENTRU MILIOANE DE SOFERI. TIMBRUL DE MEDIU DEVINE TAXA PE BENZINA

Banii pe care îi plătesc românii la înmatricularea mașinii, pentru poluare, ar putea deveni o cotă din impozitul anual sau o parte din prețul carburanților.

După ce a fost pus la plata a sute de milioane de euro în contul taxelor de primă înmatriculare a mașinii, statul se pregătește să schimbe timbrul de mediu în vigoare. Președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), István Jakab, a explicat care sunt variantele de lucru în Parlament. Una e ca timbrul să devină rovinietă. Sau, în funcție de gradul de poluare, proprietarii de mașini ar putea achita contravaloarea poluării sub forma unui impozit anual. În fine, o a treia variantă ar fi ca în fiecare litru de carburant șoferii să plătească și o sumă de bani pentru poluare, a declarat István Jakab, citat de Agerpres.

Timbrul e pe ducă

La implementarea în 2013 a taxei în vigoare, timbrul de mediu, a patra de acest tip pe care a avut-o România de când s-a integrat în Uniunea Europeană, ministrul de atunci al Mediului, Rovana Plumb asigura că se găsise o formula „fericită”. Taxa îngloba 100% emisiile de dioxid de carbon și nu doar 30%, cum se întâmpla cu varianta anterioară. Până acum, timbrul de mediu nu a fost încă declarat neconform cu legislația cu Uniunii Europene, precum celelalte taxe. Președintele AFM spune însă că nu va trece mult timp până când va fi „desființat complet”.

 

Sursa: evz.ro

Read more
CE SEMNIFICATIE ARE CULOAREA PASAPORTULUI

V-aţi gândit vreodată de ce paşaportul are o anumită culoare?

Ştirile despre paşapoarte se referă, de obicei, la schimbarea regulilor, la înregistrările şi reglementările privind documentul oficial. Dar concentrându-ne pe utilitatea paşaportului, mai degrabă decât pe estetica acestuia, ne scapă un element-cheie al poveştii despre originea actului: De ce paşapoartele noastre arată aşa cum arată? Culoarea paşaportului se pare că este cel mai adesea legată de geografie şi politică. Cu toate că Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (ICAO) emite orientări cu privire la dimensiunea şi formatul dorite, guvernele pot alege forma şi culoarea documentului lor naţional, cu una dintre cele patru culori admise: roşu, verde, albastru sau negru

Verde: Pentru unele ţări, alegerea culorii se referă la o religie predominantă. Ţările musulmane, incluzând Marocul, Pakistanul şi Arabia Saudită, au paşapoarte verzi, culoare având legătură cu Islamul: verdele este considerată culoarea preferată a Profetului Mohamed, care se spune că purta mantie şi turban în nuanţe de verde. Verdele apare, de asemenea, pe drapelele naţionale ale Republicii Islamice Iran, Mauritaniei, Pakistanului şi Afganistanului. Multe naţiuni africane (Burkina Faso, Coasta de Fildeş, Niger, Nigeria, Senegal, etc.) au, de asemenea, paşapoarte în nuanţe de verde, în mare parte datorită distincţiei lor în calitate de membri ai Comunităţii Economice a Statelor Vest-Africane (ECOWAS).

Roşu: Hrant Boghossian, vice-preşedintele Arton Group, care conduce baza de date interactivă Passport Index, a declarat pentru The Telegraph că paşapoartele roşii ar putea face aluzie la un trecut comunist: Slovenia, China, Serbia, Letonia, România, Polonia, Georgia, toate au paşapoarte roşii. Şi multe dintre ţările nordice au paşapoarte roşii, dat fiind faptul că roşul era o culoare populară în epoca vikingilor şi poate fi regăsită pe multe dintre steagurile naţionale. Paşapoartele din unele ţările din Uniunea Europeană au, de asemenea, o nuanţă de vişiniu. În ceea ce The Economist a numit un „exerciţiu de branding”, Turcia, Macedonia şi Albania şi-au schimbat paşapoartele în nuanţe de vişiniu, pentru a se potrivi aspiraţiilor lor legate de UE.

Albastru: Paşapoartele SUA sunt în prezent albastre, dar abia din anul 1976, când au fost schimbate cele verzi, pentru a se potrivi cu nuanţa din steagul american. Statele membre ale Comunităţii Caraibelor (CARICOM) toate au paşapoarte albastre, cel mai probabil datorită locaţiei lor geografice, în mijlocul oceanelor şi în largul coastelor, şi un bloc subregional de ţări sud-americane (Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay şi Venezuela), toate au paşapoarte albastre, pentru a-şi marca afilierea la Mercosur, o uniune vamală.

Negru: Paşapoartele negre sunt cele mai rare. Unele naţiuni africane au, de obicei, paşapoarte negre (Ciad, Republica Democrată Congo, Zambia, Botswana, Burundi, Gabon, Angola, Malawi), la fel ca ţările în care negrul joacă un rol proeminent: paşaportul Noii Zeelande este negru, de exemplu, dată fiind conexiunea cu negru – culoare naţională.

Sursa: descopera.ro

Read more
IPP: 5% DIN DESEURI, VALORIFICATE LA NIVELUL TARII, ROMANIA PE ULTIMUL LOC IN UE

Doar aproximativ 5% din deșeuri sunt valorificate la nivelul țării, fapt care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, arată Institutul pentru Politici Publice într-un comunicat transmis luni AGERPRES.

„România și-a stabilit, în Strategia Națională de Dezvoltare a Deșeurilor 2014 — 2020, o țintă ambițioasă privind valorificarea prin reciclare a deșeurilor de ambalaje — 55% cotă de reciclare pe cele patru fracții (hârtie, sticlă, plastic și metal). Cu toate acestea, în prezent, la nivelul țării noastre sunt valorificate aproximativ 5% din deșeuri, conform datelor comunicate de autorități, cotă ce ne plasează pe ultimul loc în UE în materie de reciclare”, precizează sursa citată.

Potrivit IPP, pentru a atinge ținta stabilită, administrația locală împreună cu operatorul de salubritate ar trebui să implementeze, la nivelul fiecărei localități, o soluție de colectare selectivă, prin care cetățenii să fie încurajați să își sorteze deșeurile în cel puțin două recipiente, astfel încât gunoiul reciclabil să nu se mai amestece cu reziduurile organice.

„Acest proces este foarte în urmă, astfel că IPP, în parteneriat cu Fundația Terra Mileniul III și Liga Asociațiile de Proprietari Habitat, a implementat proiectul ‘Dezvoltarea durabilă a comunităților locale prin colectarea selectivă eficientă a deșeurilor’, cu scopul de a evalua toate soluțiile de implicare a cetățenilor în demersul de colectare selectivă. Obiectivul principal al proiectului vizează sprijinirea dezvoltării durabile, prin creșterea participării publice la procesul decizional privind designul sistemelor de colectare selectivă/ valorificare a deșeurilor din mediul urban și implicit creșterea gradului de colectare selectivă a deșeurilor. Proiectul este axat, în general, pe municipii, și în special pe zonele cu locuințe multiple (blocuri) unde colectarea și depozitarea separată a gunoiului reprezintă o problemă reală”, precizează comunicatul.

Pe platforma proiectului (http://www.ipp.ro/deseuri/), cetățenii pot afla situația curentă a reciclării deșeurilor în localitatea de domiciliu, precum și obligațiile pe care le au în gestionarea deșeurilor, conform legilor în vigoare. „Totodată, cetățenii pot alege, pentru municipiul în care locuiesc, una dintre cele trei variante propuse de colectare selectivă a deșeurilor. Metoda preferată de colectare separată a deșeurilor poate fi votată de cetățeni accesândhttp://www.ipp.ro/deseuri/4-0-vot-fara-selectie„, informează IPP.

„Valorificarea deșeurilor are implicații relevante asupra bunului mers al unei societăți, determinând fenomene majore, precum crearea de locuri de muncă, sporirea prosperității acelei societăți, sporirea veniturilor la bugetul de stat și nu în ultimul rând — cel mai important — protejarea mediului înconjurător. Principiul dezvoltării durabile pune un accent fundamental asupra protejării mediului, respectiv reciclării produselor”, se mai arată în comunicat.

Sursa: agerpres.ro

Read more
NOI CONDITII PENTRU FERMIERI: ACCES CONTRA COST LA IRIGATII SI SUBVENTII MAI USOR DE OBTINUT

Statul va introduce un abonament anual pentru irigații, care va intra în vigoare de anul viitor, potrivit noii legi a irigațiilor.

Valoarea acestuia va fi de 25 de lei pentru fiecare hectar cultivat, udat de rețeaua de irigații a statului, conform Digi24. Banii colectați astfel de stat vor fi folosiți pentru modernizarea sistemului de irigații, care are acum peste 40 de ani. Dacă fondurile strânse vor depăși sumele necesare pentru reabilitare, rețeaua de irigații ar putea fi extinsă. „Fermierii nu vor mai achita nicio altă prestaţie decât energia pentru livrarea apei şi apa pentru irigaţii. Toate reparaţiile şi costurile intră în atribuţiile ANIF-ului şi vor fi completate cu sume de la bugetul de stat”, a declarat Florin Ionuţ Barbu, director Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

Bani mai ușor de accesat

O altă noutate pentru fermieri este că vor putea obține adeverința pentru subvenții, de la primării,chiar dacă există datorii la bugetul local. Federația Agrostar a cerut și a obținut această schimbare din partea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, Ordinul emis de Minister în acest sens a fost completat cu prevederea: „eliberarea adeverinței nu poate fi condiționată de existența datoriilor la bugetul local”. „În anii trecuți, au fost nenumărate cazuri în care fermierii nu au putut obține aceste adeverințe de la primării, deoarece înregistrau debite la bugetele locale. Or, conform regulamentelor UE, obținerea subvențiilor nu poate fi condiționată de existența datoriilor și/sau de plata acestora”, susține secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu.

Sursa: evz.ro

Read more