News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

ue
ROMANIA, PRINTRE STATELE DIN UE IN CARE PRODUCTIA INDUSTRIALA A CRESCUT IN OCTOMBRIE

Producția industrială în Uniunea Europeană (UE 28) a crescut cu 2,4% în octombrie, comparativ cu perioada similară din 2014, și a înregistrat un avans de 1,9% în zona euro, în timp ce România s-a situat pe locul 12 în UE la creșterea producției industriale, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cele mai mari creșteri ale producției industriale în octombrie au fost înregistrate în Irlanda (14,6%), Lituania (6,5%), Cehia și Croația (ambele cu 6,4%), Suedia (5,5%), Polonia (4,8%), Spania (4,7%), Portugalia (4,5%), Slovacia (4,2%), Franța (3,6%), Slovenia (3,2%), Italia (2,9%) și România (2,5%).

Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Olanda (minus 2,6%), Estonia (minus 2,1%) și Grecia (minus 1,9%).

Conform Eurostat, avansul producției industriale în UE a fost determinat de majorarea producției de bunuri de folosință îndelungată (4,2%), mijloace de producție (3,5%) și bunuri intermediare (1,5%).

În octombrie, comparativ cu luna precedentă, producția industrială a crescut cu 0,5% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro.

Cele mai mari creșteri ale producției industriale au fost raportate în Lituania (11,3%), Olanda (4,3%), Portugalia (3,9%) și Irlanda (3,4%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Grecia (minus 1,2%), Danemarca și Finlanda (ambele cu minus 0,9%).

România a înregistrat în octombrie un declin de 0,1% al producției industriale, comparativ cu luna precedentă.

Conform Eurostat, avansul producției industriale în UE a fost determinat de majorarea producției de bunuri de folosință îndelungată (1,2%), mijloace de producție (1%), energie (0,8%) și bunuri intermediare (0,1%).

Sursa: agerpres.ro

Foto: agerpres.ro

Read more

România a plătit, în acest an, peste 1,83 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială.

Banii au fost acordaţi din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmiseAGERPRES de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

De asemenea, 2015 a fost şi anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranşă a fost în februarie şi s-a ridicat la 165 milioane euro. Către această instituţie România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.

În acest an, ţara noastră a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital şi restul dobânzi şi comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane euro (dobânzi şi comisioane).

Luna cu cea mai mare sumă rambursată a fost ianuarie, mai exact prima zi a acestei luni, când 1,546 miliarde euro au trebuit să meargă către Uniunea Europeană. Dacă 1,5 miliarde euro a fost rata propriu-zisă, 46,2 milioane euro au fost dobânzi şi comisioane.

Sursa: evz.ro

Read more
INSCOP: 80,2 % DINTRE ROMANI NU SUNT DE ACORD CA REFUGIATII SA SE STABILEASCA IN ROMANIA

Peste 80% dintre români nu sunt de acord ca refugiații/imigranții să se stabilească în România, iar majoritatea consideră, în contextul atacurile teroriste din Paris, că Europa și țara noastră nu ar trebui să mai primească aceste persoane care vin din Orientul Mijlociu, relevă un sondaj INSCOP transmis vineri AGERPRES.
Potrivit sondajului, 75,6% dintre români consideră că, după atacurile teroriste din Paris, Europa nu ar mai trebui să primească migranți/refugiați din Orientul Mijlociu, iar 16% din populație apreciază că statele europene ar trebui să primească în continuare. 8,4% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.

În ceea ce privește cauza pentru care refugiații/imigranții au plecat din țările lor, 35% dintre români au indicat războiului din Orientul Mijlociu (față de 41,7% în luna septembrie), 33,1% cred că este vorba de grupuri organizate care vin cu scopul de a destabiliza Europa (față de 23,4% în luna septembrie), 19,1% consideră că este vorba de imigranți care vin spre Europa din cauza sărăciei din zonele lor de origine (față de 23,3% în luna septembrie). 5,4% dintre români sunt de părere că imigranții sunt în primul rând persoane care preferă să trăiască în UE (față de 5,9% în luna septembrie). Nu știu sau nu răspund — 7,5% (față de 5,7% în septembrie).

În contextul în care la nivelul Uniunii Europene s-a pus problema împărțirii refugiaților între statele membre, 75,8% dintre români cred că țara noastră nu ar trebui să primească aceste persoane (față de 56,2% în luna septembrie), în timp ce 19,2% spun că România ar trebui să le primească (față de 35,5% în luna septembrie). 5,1% reprezintă non-răspunsuri (față de 8,3% în luna septembrie).

Procentul românilor care nu sunt de acord ca refugiații/imigranții să se stabilească în țara noastră a crescut de la 65,3% în luna septembrie, la 80,2%. 16,1% sunt de acord ca refugiați să se stabilească în România (față de 26,5% în luna septembrie). 3,7% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 8,2% în luna septembrie).

Peste 80% dintre români — 81,9% — nu sunt de acord ca refugiații să se stabilească în localitatea în care trăiesc (față de 67,1% în luna septembrie), iar 14,2% dintre subiecți ar fi de acord (față de 24,4% în luna septembrie). 3,9% reprezintă non-răspunsuri (față de 8,5% în luna septembrie).
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul, în perioada 26 noiembrie — 2 decembrie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1.071 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.

Sursa: agerpres.ro

Foto: agerpres.ro

Read more
POPULATIA ROMANIEI A SCAZUT LA NIVELUL DIN 1966: RATA MORTALITATII DIN TARA NOASTRA E PESTE MEDIA EUROPEANA, IN TIMP CE RATA NATALITATII E IN SCADERE

Românii fac din ce în ce mai puţini copii în timp ce rata mortalităţii generale, dar şi a celei infantile din ţara noastră este peste media Uniunii Europene. O arată cele mai noi date ale Institutului Naţional de Statistică. Toate acestea în condiţiile în care numărul pensionarilor creşte alarmant. Specialiştii spun că posibilele explicaţii ar fi modelul cultural la nivelul familiei, dar şi factorii economici şi sociali, transmite B1 TV.

În România, se înregistrează 13 decese la mia de locuitori, faţă de media Uniunea Europeană, de 10 morţi raportat la acelaşi număr.

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, a declarat, cu ocazia lansării Anuarului Demografic al României, că în o situaţie asemănătoare se înregistrează la noi în ţara noastră şi în privinţa mortalităţii infantile. Dacă în Uniunea Europeană sunt patru decese în rândul copiilor sub un an la mia de nou-născuţi, România înregistrează nouă decese la mia de bebeluşi născuţi-vii în aceeaşi grupă de vârstă.

Populaţia României a scăzut în 2014 sub 20 de milioane de locuitori, ajungând până la 19,9 milioane de per­soane, nivel apropiat de cel înre­gis­trat în 1966, potrivit lui Tudorel An­drei.

Ce-i drept, la oraş, rate de mortalitate este mai mică decât cea înregistrată în mediul rural.

Potrivit INS, numărul deceselor în România se menţine constant în ultimii 20 de ani, în timp ce numărul de nou născuţilor a scăzut semnificativ. Practic la 170.000 în doar anul trecut.

Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât specialiştii estimează că până în 2060 pensionarii vor reprezenta aproape o treime din populaţia totală a României.

Există totuşi și o veste bună. Trăim ceva mai mult. În ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere, aceasta a înregistrat o creştere constantă şi a ajuns în jurul valorii de 75 de ani în perioada 2012-2014.

Sursa: b1.ro

Read more
INALTI OFICIALI AI NATO, UE SI ONU, PRECUM SI COMANDANTII STRUCTURILOR DE JANDARMERIE SI POLITIE CU STATUT MILITAR DIN EUROPA PREZENTI LA BUCURESTI

Vineri, 11.12.2015, la Palatul Parlamentului, Ministrul Afacerilor Interne, domnul Petre TOBĂ, a deschis lucrările Reuniunii Comitetului Interministerial de Nivel Înalt al Forţei de Jandarmerie Europene, desfășurate în prezenţa înalţilor reprezentanţi ai ONU, UE şi NATO, precum şi a comandantului Forţei de Jandarmerie Europene (EUROGENDFOR).

Activitatea are loc în contextul în care, România, prin intermediul Jandarmeriei Române, a deţinut în anul 2015 Preşedinţia Forţei de Jandarmerie Europene.

La acest eveniment participă comandanţii structurilor de jandarmerie şi poliţie cu statut militar din Europa, directori generali în Ministerele de Externe, Interne şi Apărare din cele 9 state membre, respectiv Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Olanda, România, Polonia, Lituania şi Turcia.

 

În cadrul reuniunii, România a prezentat cele mai importante direcţii de acţiune şi realizări la finalul mandatului său la conducerea Forţei de Jandarmerie Europene, preşedinţia organizaţiei fiind predată Italiei, care o va deţine pe parcursul anului 2016.

 

Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă, a felicitat Jandarmeria Română pentru poziția onorantă deținută în cadrul Forței de Jandarmerie Europeană și a menționat că “România este un partener serios și un aliat de încredere în cadrul structurilor internaționale de aplicare a legii și de securitate”.

In finalul activităţii, inspectorul general al Jandarmeriei Române, domnul general-maior Mircea OLARU, a ţinut să precizeze următoarele: „Dacă EUROGENDFOR este recunoscută ca un partener profesionist, competent şi generator de securitate, aceasta se datorează efortului susţinut comun al statelor membre, motiv pentru care mulţumesc tuturor celor implicaţi în gestionarea dosarului EUROGENDFOR. Preşedinţia română apreciază deschiderea şi suportul acordat cu generozitate de statele membre pe timpul anului 2015”.

Read more

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2015 comparativ cu precedentele trei luni, conform celei de-a doua estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Datorită unei creșteri economice trimestriale de 1,4%, România este lider în UE, urmată de Croația (1,3%), Malta (1,1%), Letonia (1%), Polonia și Slovacia (ambele cu o creștere de 0,9%), Suedia și Spania (ambele cu un avans de 0,8%). Singurele scăderi s-au înregistrat în Grecia (minus 0,9%), Estonia și Finlanda (ambele cu minus 0,5%) și Danemarca (minus 0,1%).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,3% în trimestrul trei din 2015 comparativ cu un avans de 0,4% în precedentele trei luni, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o creștere economică de 0,4%, față de 0,5% în trimestrul doi din 2015.

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul României a înregistrat o expansiune de 3,6%, a cincea mare creștere din Uniunea Europeană după Malta (5,6%), Cehia (4,5%), Suedia (3,9%) și Polonia (3,7%). Singurele scăderi s-au înregistrat în Grecia (minus 1,1%), Finlanda (minus 0,2%).

Creșterea anuală a PIB-ului zonei euro în perioada iulie — septembrie 2015 s-a menținut la 1,6%, similar cu nivelul înregistrat în trimestrul doi, în timp ce economia UE a înregistrat un avans de 1,9%, același cu cel înregistrat în precedentele trei luni.

Datele Eurostat sunt similare cu estimările publicate de Institutul Național Statistică (INS), potrivit cărora Produsul Intern Brut al României a crescut în termeni reali cu 1,4% în trimestrul trei don 2015 comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce față de perioada similară a anului trecut avansul a fost de 3,6% atât pe serie brută cât și pe serie ajustată sezonier.

Comisia Europeană (CE) și-a îmbunătățit recent estimările privind creșterea economică a României în 2015 până la 3,5%, față de avansul de 2,8% pe care îl preconiza în luna mai, conform previziunilor de toamnă publicate de Executivul comunitar. PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 4,1% în 2016 și 3,6% în 2017, datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale.

Sursa: agerpres.ro

Read more
ROMANIA, IN TOPUL TARILOR CU CEA MAI SCUMPA MOTORINA DIN UE. CARE SUNT PRETURILE LA VECINII NOSTRI REGIONALI
România ocupă un loc fruntaș în topul țărilor cu cea mai scumpă motorină din Uniunea Europeană. Motorina din ţara noastră costă, cu toate taxele incluse, 1,14 euro pe litru, mai mult decât în orice ţară UE din regiunea central şi est-europeană, transmite B1 TV.

Vecinii noştri regionali au, fără excepţie, o motorină mai ieftină. Astfel, în Bulgaria combustibilul costă 1,06 euro, în Ungaria 1,10 euro, în Cehia 1,10 euro iar în Polonia 1,02 euro.

Motorină mai scumpă ca în România găsim în Italia, în Olanda, în Anglia şi în ţările scandinave.

Cea mai ieftină motorină din UE se găseşte în Letonia şi Luxemburg, 0,99 euro pe litru.

Sursa: b1.ro
Read more
ROMANIA, CEA MAI MARE CRESTERE A COMERTULUI CU AMANUNTUL DIN UE, IN OCTOMBRIE

Volumul comerțului cu amănuntul în România a crescut cu 12,1% în octombrie, comparativ cu perioada similară din 2014, cel mai semnificativ avans înregistrat în Uniunea Europeană, arată datele prezentate, joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În UE, comerțul cu amănuntul a crescut cu 3,1% în octombrie, iar în zona euro avansul a fost de 2,5%. Vânzările de combustibil auto au înregistrat un avans de 4%, vânzările de produse non-alimentare au urcat cu 4,2%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări s-au majorat cu 1,5%.

Cele mai mari creșteri au fost raportate în România (12,1%), Lituania (6,6%) și Estonia (6,5%), iar scăderi s-au înregistrat în Luxemburg (minus 8,5%), Bulgaria (minus 1,3%), Belgia (minus 0,7%) și Finlanda (minus 0,3%).

În octombrie, comparativ cu luna precedentă, comerțul cu amănuntul s-a menținut stabil în UE și a scăzut cu 0,1% în zona euro. Vânzările de combustibil auto au urcat cu 0,3%, vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 0,2%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări au scăzut cu 0,5%.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Polonia (2,1%), Estonia (2%) și Letonia (1,4%), Portugalia (1%), Danemarca (0,8%), Luxemburg și România (ambele cu 0,7%), iar cel mai semnificativ declin în Slovenia (minus 2,1%), Irlanda, Austria și Marea Britanie (toate cu minus 0,7%).

Sursa: agerpres.ro

Read more
RATA SOMAJULUI IN ZONA EURO A SCAZUT LA 10,7%, CEL MAI REDUS NIVEL DIN  IANUARIE 2012

Rata șomajului în zona euro a scăzut la 10,7% în octombrie, de la 10,8% în septembrie și 11,5% în octombrie 2014, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În Uniunea Europeană, rata șomajului s-a situat în octombrie la 9,3%, fiind stabilă comparativ cu luna precedentă și în scădere de la 10,1% în octombrie 2014.

În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale șomajului se înregistrează în Grecia (24,6% în august 2015) și Spania (21,6%). La polul opus se situează Germania, cu o rată a șomajului de 4,5%, alături de Cehia (4,7%) și Malta (5,1%). România se situează sub media din UE, cu o rată a șomajului de 6,8%.

Eurostat estimează că aproximativ 22,497 milioane de persoane erau în șomaj în UE în cursul lunii octombrie, dintre care 17,240 milioane de șomeri numai în statele membre ale zonei euro.

Comparativ cu octombrie 2014, rata șomajului a scăzut în 24 de state membre ale UE și a crescut în patru țări. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în Spania (de la 23,9% la 21,6%), Slovacia (de la 12,7% la 10,7%), Irlanda (de la 10,7% la 8,9%) și Croația (de la 17,6% la 15,8%). Singurele creșteri au fost înregistrate în Finlanda (de la 9% la 9,5%), Franța (de la 10,5% la 10,8%), Belgia (de la 8,6% la 8,7%) și România (de la 6,7% la 6,8%).

Sursa: agerpres.ro

Read more

Datoria guvernamentală a României se situa, la sfârșitul trimestrului doi din 2015, la 259,48 miliarde lei, sau 38% din PIB, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de nivelul de 259,79 miliarde lei, sau 38,4% din PIB, în primele trei luni din acest an, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu primul trimestru din 2015, zece state membre UE au înregistrat în perioada aprilie — iunie 2015 o creștere a datoriei guvernamentale ca raport din PIB, în timp ce în 18 state membre (inclusiv în România) datoria guvernamentală a coborât.

Cel mai scăzut nivel al datoriei guvernamentale ca raport din PIB în trimestrul doi din 2015 s-a înregistrat în Estonia (9,9%), Luxemburg (21,9%), Bulgaria (28,3%), Letonia (35,3%), Lituania (37,6%) și România (38%) iar cel mai ridicat în Grecia (167,8%), Italia (136%) și Portugalia (128,7%).

În Uniunea Europeană, nivelul datoriei guvernamentale a scăzut de la 88,1% din PIB în primele trei luni din acest an până la 87,8% din PIB în trimestrul doi din 2015.

În cazul zonei euro, datoria guvernamentală a scăzut în perioada aprilie — iunie 2015 la 92,2% din PIB, de la 92,7% din PIB în primul trimestru 2015.

Sursa: agerpres.ro

Read more