Ziua Naţională fără Tutun este marcată în fiecare an, în a 3-a zi de joi a lunii noiembrie, cu scopul de a atrage atenţia tuturor asupra riscurilor expunerii la fumul de ţigară, atât a fumătorilor cât şi a celor din jurul lor, a dreptului fiecăruia dintre noi de a trăi sănătos, precum şi asupra practicilor companiilor producătoare de tutun.

Se estimează că în prezent fumează circa 1.3 mld  din populaţia globală de 7 mld locuitori, adică 18.6%. Fumatul produce în prezent circa 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori şi ex-utilizatori iar mai mult de 600 000 sunt nefumători expuşi fumatului pasiv (dintre care 28% copii), astfel că fără aplicarea unor măsuri urgente, numărul deceselor ar putea creşte anual la peste opt milioane până în 2030.

În Europa, bolile legate de fumat fac anual 650 000 victime; 80 000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv. Conform Special Eurobarometer 385 prevalența fumatului în populația generală peste 15 ani a UE este în 2012 de 28%.

Ministerul Sănătății a lansat în 2011 primul studiu Global Adult Tobacco Survey (GATS) prin care au fost urmărite tendințele consumului de tutun din România.  Conform GATS 2011 – în România fumatul ucide peste 33.000 de persoane anual, 70% dintre acestea având vârste cuprinse între 35 şi 69 de ani. Unul din patru decese are loc înaintea vârstei de 35 ani şi este cauzat de boli în legătură cu fumatul. În medie, fumătorii decedaţi prematur ar fi trăit cu 21 de ani mai mult în absenţa acestui viciu.

Prevalenţa curentă a fumatului în România este 26,7% (4.85 milioane locuitori). Prevalenţa este mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor: 37,4% faţă de 16,7%. 24,3% fumează zilnic (34,9% din bărbaţi şi 14,5% din femei), iar 2,4% sunt fumători ocazionali (2,5% din bărbaţi şi 2,2% dintre femei).

Prevalenţa maximă pe vârste se înregistrează în rândul persoanelor de 25-44 ani (36,3%), iar cea minimă la cei cu vârsta ≥ 65 de ani (7,6%).

În rândul bărbaţilor, cea mai scăzută prevalenţă este declarată de cei cu studii superioare (36,4%), în timp ce în rândul femeilor prevalenţa a fost mai mare în rândul celor cu studii medii sau superioare (19,6%, respectiv 20,0%) şi minimă în rândul femeilor cu studii elementare (14,7%).

Principalul tip de produs din tutun utilizat este reprezentat de ţigarete, consumate de 26,5% din populaţie (bărbaţi: 37,1%, femei: 16,7%), iar numărul mediu de ţigări fumate pe zi este de 16,6: 17,7 pentru bărbaţi şi 14,1 pentru femei.

În medie, un fumător cheltuie lunar pe ţigarete 273 lei.

Majoritatea celor chestionaţi (83,6%) au primit informaţii împotriva fumatului prin intermediul mass-media sau afişaje în locuri publice: la televizor de către 76,7%, pe panourile publicitare – 25,8% şi, mai puţin frecvent, la radio – 25,3%.

În privinţa renunţării la fumat, dintre fumătorii actuali şi ex-fumători 35,5% au făcut o încercare de a renunţa în ultimele 12 luni. Printre fumătorii care au vizitat un medic în cursul ultimelor 12 luni, 82,1% au fost întrebaţi de acesta despre istoria lor privind fumatul iar 81,9% au primit sfaturi să renunţe la fumat. Cei mai mulţi dintre cei care au încercat să renunţe (80,8%) au dorit să facă acest lucru fără ajutor. Doar 8,2% au utilizat terapia de substituţie, 1,4% folosind un alt medicament prescris; 1,7% prin consiliere şi consultanţă; 6,8% au folosit pentru renunţare produse naturale din plante, acupunctură, sau alte metode.

Printre nefumători, prevalenţa expunerii la fumatul pasiv la domiciliu a fost de 24,4% (aproximativ 3.2 milioane nefumători).

România este a cincea ţară din regiune inclusă în studiile GATS. GATS România 2011 a cuprins  un eşantion reprezentativ de 4517 indivizi cu vârsta ≥ 15 ani.

Conform unui studiu publicat de Comisia Europeană în mai 2012 – Special Eurobarometer 385 – prevalența fumatului în populația generală peste 15 ani din România este de 30%, în scădere față de 31% in 2006. Un român fumează în medie 14,4 ţigări pe zi, foarte aproape de media din UE (14,2%). România ocupă prima poziţie în Uniunea Europeană în funcţie de procentul persoanelor expuse la fumul de ţigară în spaţii închise la locul de muncă. Astfel, conform datelor prezentate de  Eurobarometer, numai 38% dintre români nu au fost expuşi deloc sau aproape deloc la fumul de ţigară în spaţii închise la serviciu. Alţi 40% au fost expuşi ocazional, 8% – mai puţin de o oră pe zi, 6% – între o oră şi cinci ore pe zi, iar 8% – peste cinci ore pe zi.