Liderii Organizaţiei Municipale PNL Arad şi-au exprimat marţi îngrijorarea în ceea ce priveşte trecerea spitalelor la administraţiile publice locale, îngrijorare împărtăşită şi de edilii localităţilor care s-au pricopsit pe cap cu unităţile sanitare.
„Trecerea spitalelor de la minister la administraţia locală, neînsoţită de un pachet de măsuri care să ducă la o creşetere a finanţării spitalelor, nu va duce nicăieri. Simpla trecerea a spitalelor nu face decât ca fondurile să nu mai vină direct de la Ministerul Sănătăţii, ci vor trece de la minister prin consiliile locale şi judeţene până să ajungă la spitale”, a spus Vasile Man, secretarul coordonator al PNL Arad. Acesta s-a referit apoi şi la reducerea de paturi operată în unităţile sanitare la nivel judeţean. „Reducerea cu 198 de paturi operată la nivelul judeţului Arad nu va rezolva problema finanţărilor ci va duce la o imposibilitate de a se interna a multor bolnavi şi va scădea valoarea banilor încasaţi pentru fiecare caz rezolvat”, a spus Vasile Man. Acesta şi vicepreşedintele Antoanela Naaji au atras atenţia că în viitorul apropiat va emigra şi ceea ce a mai rămas din elita medicinei, atât la nivel local cât şi la nivel naţional.
{source}
<object width=”560″ height=”340″ id=”lsplayer” classid=”clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000″><param name=”movie” value=”http://cdn.livestream.com/grid/LSPlayer.swf?channel=newsarad&clip=flv_40759e70-fef8-4f0c-bd56-216c2c4a84af&autoPlay=false&mute=false”></param><param name=”allowScriptAccess” value=”always”></param><param name=”allowFullScreen” value=”true”></param><embed name=”lsplayer” wmode=”transparent” src=”http://cdn.livestream.com/grid/LSPlayer.swf?channel=newsarad&clip=flv_40759e70-fef8-4f0c-bd56-216c2c4a84af&autoPlay=false&mute=false” width=”560″ height=”340″ allowScriptAccess=”always” allowFullScreen=”true” type=”application/x-shockwave-flash”></embed></object><div style=”font-size: 11px;padding-top:10px;text-align:center;width:560px”>Watch <a href=”http://www.livestream.com/?utm_source=lsplayer&utm_medium=embed&utm_campaign=footerlinks” title=”live streaming video”>live streaming video</a> from <a href=”http://www.livestream.com/newsarad?utm_source=lsplayer&utm_medium=embed&utm_campaign=footerlinks” title=”Watch newsarad at livestream.com”>newsarad</a> at livestream.com</div>
{/source}
Referitor la declaraţiile făcute de cetăţeanul Gavril Popescu, doresc să fac urmatoarele precizări:
Prin decizia data de tribunalul Arad in 2 decembrie 2008 s-a aratat foarte clar ca Ordinul de suspendare a fost ilegal si abuziv si ca urmare am fost repus in pozitia de vicepresedinte pe care sunt si astazi.
Procesul la care face referire cetăţeanul Gavril Popescu, întâmplător fost prefect, este unul personal si a avut ca scop daunele morale şi materiale pe care le-am solicitat. Personal, nu am primit motivarea Curţii şi nu vreau să mă pronunţ asupra deciziei luate, nici asupra eventualelor căi de atac.
Referitor la ironiile cetăţeanului Popescu, poate instanţa a constatat că dumnealui e în criză şi n-a mai vrut să îl pună la cheltuială şi cu despăgubiri morale asa cum tot pe considerente morale cetăţeanul Popescu ar trebui să returneze peste 10.000 de lei, bani primiţi pentru ore suplimentare, pe când era prefect.
Oricum, prin decizia Tribunalului Arad din 2 decembrie 2008 s-a demonstrat că suspendarea mea a fost un abuz.
Diferenţa dintre mine şi cetăţeanul Popescu este că în timp ce dumnealui încerca, cu disperare, să-şi facă imagine politică prin conferinta de presa cu subiecte depasite, eu eram într-o şedinţă administrativă la Consiliul Judeţean pe aceeaşi funcţie de vicepreşedinte.
Cutremur în administraţie: Popescu a câştigat procesul cu vicepreşedintele CJA şi cere demisia prefe
Fostul prefect Gavril Popescu a câştigat bătălia pe care a dus-o în instanţă, timp de aproape doi ani de zile, cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, Adrian Ţolea.
Totul a pornit de la faptul că Gavril Popescu, în calitate de prefect, l-a suspendat în 2008 din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad (CJA) pe Adrian Ţolea, pe motiv că acesta s-a aflat în conflict de interese. Concret, Adrian Ţolea a fost desemnat membru în Adunarea Generală a Acţionarilor SC West Continental, unde este acţionar şi Consiliul Judeţean Arad şi de unde a rezultat şi conflictul de interese în care s-a aflat acesta. La momentul respectiv, Adrian Ţolea l-a acuzat pe Popescu că face propagandă electorală pentru PNL şi că vrea să-i păteze imaginea. Ţolea a atacat în instanţă ordinul prefectului de suspendare din funcţie, cerând şi daune de 1 miliard de lei (vechi).
Într-un târziu, Curtea de Apel din Timişoara i-a dat dreptate fostului prefect Gavril Popescu, stabilind că Ordinul 751 emis în 10 noiembrie 2008 este corect şi întemeiat. Aceeaşi decizia a fost luată iniţial şi de Tribunalul Arad, dar hotărârea a fost atacată la momentul respectiv de Adrian Ţolea la Curtea de Apel Timişoara. „Adrian Ţolea ar trebui să-şi dea încet-încet demisia din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad şi să meargă acasă. El habar nu are de ceea ce se întâmplă în Consiliul Judeţean Arad şi nici de Legea 215 a administraţiei publice”, a declarat Gavril Popescu.
Acesta spune că actualul prefect, Călin Bibarţ, şi subprefectul Radu Stoian au depus la Curtea de Apel Timişoara, după aflarea deciziei Tribunalului Arad, o întâmpinare în numele Instituţiei Prefectului Judeţului Arad, în care susţineau faptul că ordinul emis de Gavril Popescu în 2008 nu are semnătura şefului serviciului juridic şi nici al vreunui subprefect aflat în funcţie la acea vreme. Însă, conform sentinţei civile nr. 850, din 27 mai 2009, a Tribunalului Arad, ordinul cu pricina (prezentat primei instanţe de judecată) avea pe el semnătura unui şef de serviciu din cadrul Prefecturii, dar şi semnătura unuia dintre subprefecţi, lucru care l-a determinat pe Gavril Popescu să ceară demisia prefectului Călin Bibarţ şi, de asemenea, să-i solicite acestuia să-l destituie din funcţie pe subprefectul Radu Stoian. „Prefectul şi subrefectul, după decizia Tribunalului Arad, care mi-a dat câştig de cauză, au depus la Curtea de Apel o întâmpinare cu date false, pe care o semnează amândoi. Îi cer prefectului Călin Bibarţ să-şi prezinte demisia, dar înainte de a face acest lucru îi cer să-l dea afară din funcţie pe subprefectul Radu Stoian. Cei doi nu au cunoştinţe vizavi de legi”, a declarat Gavril Popescu.
De asemenea, Popescu va cere conducerii PNL Arad şi excluderea din partid a avocatului Sever Jurcă, fost preşedinte al PNL Arad şi candidat la viitoarele alegeri pentru şefia filialei. Motivul invocat de Gavril Popescu este legat de faptul că Sever Jurcă l-a reprezentat în instanţă pe Adrian Ţolea şi, mai mult decât atât, a şi votat – în calitatea sa de consilier judeţean – pentru numirea acestuia în Adunare Generală a Acţionarilor SC SC West Continental.(news-ar)
Conducerea penitenciarului Arad are deosebita plăcere să aducă la cunoştinţa comunităţii publice locale că în data de 02.07.2010 între orele 09.00 – 14.00 va avea loc evenimentul “ Ziua Porţilor Deschise ”.
Cei interesaţi vor putea vizita mai multe locaţii din incinta instituţiei şi se vor putea informa de la specialiştii ce-i vor însoţii, cu privire la activităţile şi programele educaţionale în care sunt angrenate persoanele private de libertate.
Acţiunea face parte dintr-un program mai amplu de vizibilitate a instituţiei şi are drept scop conştientizarea opiniei publice cu privire la eforturile depuse şi la rezultatele obţinute de cadrele care îşi desfăşoară activitatea în Penitenciarul Arad.
Accesul în instituţie se va face pe bază de document de identitate valabil ( carte de identitate, buletin de identitate, paşaport ).
Înscrierile pentru acest eveniment se pot face la sediul Penitenciarului Arad, strada 6 Vânători, F.N. sau telefonic la numerele de telefon de mai jos până la data de 01.07.2010, ora15.30.
Read moreCu sprijinul Consiliului Judeţean Arad, o noua unitate de intervenţie a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Vasile Goldiş” a fost inaugurată marţi, 29 iunie 2010, la Birchiş. Garda de Intervenţie Birchiş va reduce timpii de intervenţie în localităţile situate la sud de râul Mureş, fiind din acest motiv un obiectiv foarte important, care va aduce un plus de siguranţă pentru comunitate. Până în acest moment, cea mai apropiata unitate de acest fel se află la Bârzava, la o oră distanţă de cea mai îndepărtată localitate din raionul de competenţă. Unitatea de intervenţie va avea un număr de 54 angajaţi şi va deservi localităţile de pe malul stâng al Mureşului: Ususău, Bata, Birchiş, Dorgoş, Căpâlnaş, unde formaţiune din Bârzava nu poate interveni cu promptitudine.
Investiţia susţinută de către Consiliul Judeţean Arad constă într-un imobil format din trei dormitoare, un oficiu, sală pentru servirea mesei, birouri şi magazii, două garaje, un turn de instrucţie şi o sală de pregătire cu o capacitate de 40 de locuri. „Inaugurarea Staţiei de Intervenţie Birchiş este un pas extrem de important pentru siguranţa cetăţenilor din zonă. Graţie acestei investiţii, timpii de intervenţie se vor reduce semnificativ, iar problemele cauzate de dezastre, calamităţi naturale şi incidente rutiere vor fi mult mai uşor de gestionat. Acest punct de lucru este cu atât mai important cu cât vorbim despre zona Văii Mureşului, o zonă extrem de bogată în evenimente neplăcute, în speţă rutiere, având în vedere că DN7 Deva – Arad este unul din cele mai circulate tronsoane din judeţ”, a afirmat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.
Cota de TVA de 24% a intrat deja în vigoare, odată cu publicarea în Monitor a ordonanţei Guvernului prin care se schimbă Codul Fiscal, de la 1 iulie.
-Cota standard la TVA este de 24%
– Taxa de solidaritate pe clădiri, care prevedea dublarea, respectiv triplarea impozitului local pentru a treia şi a patra proprietate, a fost eliminată
În domeniul impozitului pe venit intervin:
– modificarea cotelor de cheltuiala forfetara acordată la calculul venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală în sensul diminuării acesteia de la 40% la 20% iar în cazul veniturilor de această natură provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală de la 50% la 25%;
– includerea în veniturile salariale a următoarelor sume acordate angajaţilor:
Tichetele cadou acordate potrivit legii
Drepturile de hrană date de angajatori angajaţilor
– până acum nu erau impozabile, dar vor fi:
Tichetele de creşă
Tichetele de vacanţă
Tichetele de masă
Plăţile compensatorii
Persoana care primeşte aceste drepturi va plăti doar impozitul pe venit de 16%. Nu va plăti şi CAS.
– Impozitarea veniturilor obţinute din dobânzi la depozitele la vedere/conturi curente de către persoane fizice rezidenţe cu cota de 16%.
– Impozitarea veniturilor sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în bază legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ cu cotă de 16%.
– Impozitarea veniturilor obţinute din dobânzi pentru depozite la termen, şi/sau instrumente de economisire de către persoane fizice cu cotă de 16%, indiferent de data constituirii raportului juridic.
– Unificarea cotei de impunere a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de valoare altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise la 16%, indiferent de perioadă de deţinere a titlurilor şi reportarea pierderii nete anuale în următorii 7 ani consecutivi şi stabilirea şi efectuarea de către contribuabili, în cursul anului fiscal, a plăţilor anticipate la sfârşitul fiecărui trimestru, în contul impozitului anual datorat.
– Modificarea cotei de impunere anticipata a castigurilor din operatiuni de vanzare cumparare valuta la termen pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen de la 1% la 16% pentru persoane fizice rezidente.
– Unificarea cotei de impunere pentru castigurile din jocuri de noroc la 25%.
– pentru veniturile din activitati profesionale (altele decat cele de natura salariala) se vor plati numai cota angajatului pentru (în total 16%):
-contributii sociale de sanatate
-contributii de asigurari sociale
-contributii la fondul de somaj
Baza de calcul a acestor contributii este limitata la 5 salarii medii pe economie, asa cum este stabilit in bugetul de asigurari sociale. Dar numai în cazul în care nu sunt socotite de Fisc drept activitati dependente, caz în care se transformă în venituri salariale şi se impozitează ca atare.
Read more