Cheltuielile medii ale populaţiei au fost, în anul 2017, de 2.874 de lei lunar pe gospodărie (1.094 de lei pe persoană) şi au reprezentat 84,7% din veniturile medii, care au fost de 3.392 de lei (1.291 de lei pe persoană), arată datele comunicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică – INS.

Ponderea de mai puţin de 85% a cheltuielilor în venituri arată o ameliorare – pe medie – a situaţiei bugetelor de familie. În anii de criză, ponderea era de peste 95%. În context european, însă, românii au constrângeri bugetare extrem de mari, în condiţiile în care în majoritatea ţărilor UE ponderea cheltuielilor este mai mică de 60% din venituri.

„Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.)”, arată un comunicat al INS.

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5%), arată datele INS.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în anul 2017, în medie, 34,3% din consumul gospodăriilor.

De cealaltă parte, veniturile băneşti au fost, în medie, 3062 lei lunar pe gospodărie (1.166 lei pe persoană), iar veniturile în natură – 329 de lei lunar pe gospodărie (125 lei pe persoană). Potrivit INS, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (61,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (21,6%), veniturile din agricultură (2,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,3%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (9,7%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,3%), mai arată datele INS.

În terminologia statisticienilor, veniturile totale cuprind „ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură, evaluate în lei”, iar cheltuielile totale cuprind „ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor”.

Sursa: zf.ro