News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Atenție, șoferi! Circulație pe un singur sens pe raza localității Vladimirescu

Vă aducem la cunoștință că pe DN 7, pe raza localității Vladimirescu, se efectuează lucrări la carosabil astăzi și mâine.

Circulația va fi îngreunată și se va desfășura alternativ pe un sens de mers.

Recomandăm conducătorilor auto folosirea rutelor ocolitoare Arad-Fântânele-Zăbrani-Lipova; Arad-Șiria-Ghioroc-Păuliș.

Read more
Adrian Todor: „Guvernul PNL a reușit să îngroape economia în numai trei săptămâni“

Declarațiile prostești despre bugete duble, găuri negre, lipsa resurselor financiare și în special anunțarea oficială a unui deficit bugetar provocat din pix de 4,3% din PIB, mult peste tința de 3%, determină în cascadă efecte negative majore pentru țară și pentru români. 

„Guvernul PNL condus de marioneta Ludovic Orban a reușit să îngroape economia României în numai trei săptămâni. Primul efect este creșterea dobânzilor la împrumuturile luate de România, care deja au depășit 4%! Simultan, guvernarea PNL a angajat credite uriașe – peste 5 miliarde de lei, în ultimele 20 de zile.

Moneda națională se devalorizează și va continua să se devalorizeze. Un euro a ajuns la 4,9 lei pe piața valutară, iar cine are nevoie de euro pentru a-și plăti ratele de împrumut scoate mai mulți bani din buzunar.

În acest context, al creșterii deficitului, al creșterii împrumuturilor, al creșterii dobânzilor și scăderii veniturilor devine iminentă retrogradarea ratingului de țară al României, ceea ce va alimenta creșterea dobânzilor și reducerea investițiilor străine.

Practic, ca urmare a haosului din ultimele săptămâni, guvernului Orban îi va fi ”impus” și va avea un pretext major, ”European”, să nu aplice legea salarizării unitare și legea pensiilor. Adică nu se vor mai acorda majorările de salarii și pensii, ceea ce înseamnă tot o tăiere dat fiind faptul că erau drepturi patrimoniale câștigate, statuate prin lege.  

Nu există nicio justificare pentru comportamentul iresponsabil al Guvernului PNL de a rambursa TVA de 3,5 miliarde lei, fără verificarea facturilor (de aceea e prevăzut termenul de 45 de zile) și pentru plata în avans a 2 miliarde lei pentru achiziția de rachete, unde plata putea fi făcută fără probleme în anul următor. Acest comportament e cu atât mai bizar cu cât Florin Cîțu se plânge că are o gaură de 18 miliarde lei. Aceste plăți în avans nejustificate arată că Guvernul PNL provoacă în mod deliberat un deficit excesiv pentru a arunca vina pe PSD, urmând să își diminueze presiunea pe buget în anul următor, când PNL pregătește măsuri favorabile corporațiilor, în dauna cetățenilor României“, declară deputatul PSD Arad Adrian Todor.

 

Read more
Ceremonii organizate cu prilejul Zilei Naționale a României în Arad. Programul complet

Ziua Națională a României, 1 Decembrie, va fi marcată în Municipiul Arad printr-o serie de ceremonii militare și religioase ce se vor desfășura în locuri de mare însemnătate pentru istoricul evenimentelor petrecute acum 101 ani, urmând să fie evocate marile personalități arădene care au avut o contribuție extraordinară în realizarea marelui ideal național al unirii tuturor provinciilor românești. Astfel, în organizarea Instituției Prefectului – Județul Arad și a Garnizoanei Arad împreună cu Batalionul 191 de Infanterie „Colonel Radu Golescu”, cu sprijinul Arhiepiscopiei Aradului și structurilor județene ale Ministerului Afacerilor Interne,  duminică, 1 Decembrie, începând cu ora 8.00, va avea loc o ceremonie militar-religioasă la Crucea Martirilor din Parcul Mihai Eminescu. Se va prezenta Onorul persoanei oficiale, se va intona imnul național, iar după oficierea unui ceremonial religios în memoria eroilor care s-au sacrificat pentru idealul unirii, vor fi depuse coroane de flori la monument.

De la ora 9.00 se va desfășura o ceremonie militară în fața Palatului Administrativ care va cuprinde prezentarea Onorului, intonarea imnului național, citirea mesajului Primului Ministru al României cu ocazia Zilei Naționale a României, iar în final defilarea efectivelor și a tehnicii de luptă și intervenție aparținând Sistemului Național de Apărare și Ordine Publică.

Începând cu ora 10.30, corifeii arădeni ai Marii Uniri vor fi comemorați în cadrul unei ceremonii ce se va desfășura în cimitirul Eternitatea. La finalul ceremoniei, după serviciul religios, se vor depune coroane de flori la monumentele celor trei corifei care-și dorm somnul de veci în cimitirul Eternitatea: Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop și dr. Ioan Suciu.

Ceremoniile organizate cu prilejul Zilei Naționale a României se vor încheia la ora 18.00, tot în fața Palatului Administrativ,  prin retragerea cu torțe a militarilor Batalionului 191 de Infanterie „Colonel Radu Golescu” spre Cetatea Aradului pe traseul Bulevardul Revoluției – Piața Avram Iancu – Podul Decebal.

„Instituția Prefectului împreună cu instituțiile partenere asigură și în acest an organizarea ceremoniilor omagiale cu prilejul Zilei Naționale a României, 1 Decembrie, în semn de apreciere a marelui act istoric al unirii tuturor românilor într-o singură țară, dar și al contribuției celor trei corifei arădeni ai unirii în realizarea dezideratului unificator al poporului român. Ne îndeplinim astfel datoria de a evoca marile personalități istorice, faptele lor, precum și sacrificiile săvârșite de eroii care au pierit în luptele pentru îndeplinirea idealului unirii tuturor românilor. Îi invit pe toți arădenii să participe de Ziua Națională a României la aceste ceremonii solemne, care ne aduc aminte de marii noștri înaintași dar și de evenimentele petrecute acum 101 ani chiar aici, la Arad. La mulți ani tuturor românilor, la mulți ani arădeni!”, a declarat Prefectul Județului Arad, doamna Florentina Horgea.

PROGRAMUL COMPLET

Orele 0800– 0840

Ceremonia militară și religioasă la  „Crucea Martirilor Unirii”, Parcul  Mihai Eminescu

  • Primirea oficialităţilor
  • Prezentarea Onorului
  • Salutul Drapelului de Luptă
  • Intonarea Imnului Național al României
  • Oficierea serviciului religios de către Înaltpreasfinția Sa Părintele Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului, împreună cu un sobor de preoți din Arhiepiscopia Ortodoxă Arad și preotul militar al Garnizoanei Arad
  • Depuneri de coroane și jerbe de flori

Orele 0840– 0900    – Deplasare către Platoul Palatului Administrativ Arad

Orele 0900– 1000    – Ceremonia militară în fața Palatului Administrativ Arad

  • Prezentarea Onorului și Salutul Drapelului de Luptă
  • Intonarea Imnului Național al României
  • Alocuțiuni – Mesajul Prim-ministrului României
  • Defilarea efectivelor și a tehnicii de luptă/intervenție aparținând Sistemului Național de Apărare și Ordine Publică

Orele 1000– 1030

Deplasare la mormintele ,, Corifeilor Marii Uniri” ”: Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop  şi Ioan Suciu din Cimitirul Eternitatea

Orele 1030– 1110

Ceremonial militar și religios, depuneri de coroane și jerbe de flori la mormintele „Corifeilor Marii Uniri”: Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop  şi Ioan Suciu din Cimitirul Eternitatea

  • Primire oficialităţi
  • Salutul Drapelului de Luptă
  • Intonarea Imnului Național al României
  • Oficierea serviciului religios de către preotul militar al garnizoanei
  • Depuneri de coroane și jerbe de flori

Orele 1800 – 1900 –   Retragerea cu torțe a militarilor Batalionului 191 Infanterie „Col. Radu Golescu”

Read more
CJA este partener în derularea a trei proiecte ERASMUS+

Consiliul Judeţean Arad este partener al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Arad în derularea a trei proiecte Erasmus+. „Unul din domeniile căruia îi acordăm o deosebită atenţie este cel al învăţământului. Am alocat sumele necesare pentru acoperirea cofinanţării în derularea celor 3 proiecte. Felicităm Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Arad pentru inițiativă şi suntem convinşi că aceste proiecte vor reprezenta oportunități pentru dezvoltarea orizontului educaţional, atât al profesorilor, cât şi al elevilor”, a precizat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Astfel, a fost aprobată majorarea bugetului fondurilor externe nerambursabile cu suma de 211 mii lei, atât la partea de venituri, cât şi la partea de cheltuieli la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Arad, ca urmare a accesării celor trei proiecte ERASMUS+.

Primul proiect, „Policies for Roma Inclusive Dimension in Europe P.R.I.D.E”, este în parteneriat cu Italia, Turcia, Serbia şi Grecia şi are ca obiectiv aducerea unei strategii inovative şi coerente pentru a asigura dimensiunea europeană în educaţia elevilor şi copiilor de etnie rromă. Aici s-a aprobat suma de 31mii lei.

Al doilea proiect, „Social Entrepreneurship to battle Youth Social Excusion”, se derulează în parteneriat cu Grecia, Lituania, Bulgaria, Cipru obiectivul fiind aducerea în prim plan a antreprenoriatului social pentru tinerii din categorii vulnerabile şi oferirea instrumentelor şi motivaţiei necesare pentru a dezvolta afaceri în domeniul social. Pentru acest proiect aleşii judeţeni au aprobat  suma de 132 mii lei.

Cel de-al treilea proiect, „Development of support guidance system for emotional and physical inclusive education for school”, în parteneriat cu Letonia şi Finlanda are ca obiectiv educaţia incluzivă în şcoli prin crearea unui sistem de suport şi consiliere şi a fost cofinanţat cu suma de 48 mii lei.

Read more
Ședință de lucru privind modificările legislative legate de avize și acorduri, la CJA

La Consiliul Județean s-a desfășurat, în cursul zilei de astăzi, o întâlnire cu instituțiile care eliberează avize și autorizații, în contextul în care s-au adus modificări legislative de simplificarea procedurilor.
Astfel, prin modificarea Legii 50/1991, se va reintroduce o Comisie de acord unic, prin care se va simplifica procedura de eliberare a acordurilor și avizelor. Această Comisie va funcționa electronic, iar fiecare instituție implicată va avea câte un reprezentant. „Procedura de eliberare a autorizațiilor și avizelor este, la momentul actual, greoaie, iar o astfel de comisie va flexibiliza relația dintre instituțiile statului și cetățeni. Această Comisie nu obligă beneficiarul să își rezolve avizele electronic, dar este o facilitate importantă”, a subliniat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
În dialogul dintre președinte și reprezentanții instituțiilor și companiilor care emit avize și autorizații s-au semnalat unele probleme care vizează bunul mers al fluxului de eliberare a actelor. În acest context, președintele Iustin Cionca a propus „să centralizăm toate propunerile venite de la dumneavoastră, toate problemele și nevoile, inclusiv cele privind lipsa de personal”.
Un alt punct al discuțiilor l-a reprezentat actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean, care are valabilitate până în 2020. Pentru a urgenta și a simplifica procedura de lucru, se vor crea grupuri de lucru, astfel încât fiecare instituție implicată să aibă câte un reprezentant. „Această actualizare este necesară pentru dezvoltarea județului, dar vom elabora un proiect prin care trasăm unele direcții majore”, a completat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Read more
Pădurarii vor putea fi dotați cu armament de serviciu letal

Camera Deputaților a adoptat, decizional, proiectul de modificare a ordonanței de urgență privind statutul personalului silvic, astfel încât pădurarii cu atribuţii de pază să fie dotați cu armament de serviciu, letal sau neletal, scrie Mediafax.

Proiectul de modificarea şi completarea a OUG 59/2000 privind Statutul personalului silvic a fost adoptat de Camera Deputaților cu 232 de voturi.

Inițiativa are ca obiect de reglementare corelarea actualului statut al personalului silvic cu realitățile derivate din evoluțiile domeniilor de activitate în care funcționează personalul silvic.

„În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic cu atribuții de paza fondului forestier național, a fondului cinegetic național, a fondului piscicol și a ariilor naturale protejate are statut special, este dotat cu armament de serviciu letal sau neletal, după caz, și poate face uz de armă, în condițiile reglementărilor privind regimul armelor și munițiilor”, se arată în modificarea adusă articolului 23 (1) din OUG privind Statutul personalului silvic.

Personalul silvic poate face uz de armă pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în condiţiile legii.

De asemenea, personalul silvic poate face uz de armă pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în condiţiile legii.

O altă modificare prevede că personalul silvic pensionat la vârsta standard beneficiază de o gratificaţie egală cu minimum cinci salarii brute pe ultima lună de activitate, suportată de angajator.

Potrivit ordonanței, „personalul silvic este format din persoanele care au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România și care își exercită efectiv în domeniul silviculturii profesiunea de silvicultor”.

Camera Deputaților a adoptat propunerea legislativă în calitate de for decizional, astfel că aceasta va ajunge la președinte pentru promulgare.

Sursa: stiripesurse.ro

Read more
Ce se va întâmpla cu punctul de amendă din 2020

Premierul Ludovic Orban a propus, miercuri, decuplarea cuantumului amenzilor de salariul minim printr-un proiect de lege, susținând însă că se va găsi o soluție pentru plafonarea punctului de amendă și pentru anul 2020.

„Știu că este înghețat. Asta a fost practica de înghețare, să nu țină cont de salariul minim. Aici, mai degrabă, aș veni cu un proiect de lege în care să nu mai legăm de salariul minim amenzile, pentru că s-a dovedit că dacă a fost necesară prorogarea timp de doi ani de zile a creșterii amenzilor în funcție de salariul minim înseamnă că legarea acestor amenzi de salariul minim nu a funcționat. Vom lua o decizie privitor la această problemă”, a declarat Ludovic Orban

După ce un jurnalist l-a atenționat că dacă nu se ia rapid o decizie la nivel de guvern, punctul de amendă va crește automat de la 1 ianuarie 2020, Orban a spus: „O să găsim o soluție”.

Punctul de amendă are o valoare de 10% din valoarea salariului minim brut pe economie. Plafonarea la 145 de lei a punctului de amendă s-a produs în 2017 și 2018.

Sursa: digi24.ro

Read more
Ziua Bucovinei este sărbătorită în fiecare an, la 28 noiembrie

Ziua Bucovinei este sărbătorită în fiecare an, la 28 noiembrie, începând din 2015.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 250/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie, Ziua Bucovinei, la data de 28 octombrie 2015 şi a fost publicată în Monitorul Oficial la 30 octombrie 2015, potrivit www.cdep.ro.
Plenul Senatului adoptase, la 2 octombrie 2013, propunerea legislativă prin care ziua de 28 noiembrie urma a fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Bucovinei, iar Camera Deputaţilor, forul decizional, a adoptat proiectul de lege la 7 octombrie 2015. Cu prilejul acestei sărbători, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice, pot organiza manifestări cultural-ştiinţifice, fondurile necesare putând fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale ori ale instituţiilor publice.

La 15/28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei adopta moţiunea privind ”Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). Actul unirii Bucovinei cu România a fost consfinţit de regele Ferdinand I prin decretul din 18/31 decembrie 1918, când doi reprezentanţi ai acestei provincii istorice au intrat în Guvernul României. Parlamentul român, întrunit în şedinţă solemnă la 29 decembrie 1919, a confirmat actul Unirii.

Bucovina, anexată de Imperiul Habsburgic în 1775, a avut multe de îndurat, în timpul războiului, ca urmare a repetatelor operaţii militare desfăşurate pe teritoriul său şi a ocupaţiei ruseşti din unele zone. Totodată, mii de tineri români au fost înrolaţi în armata austriacă. Pe de altă parte, numeroşi preoţi români, învăţători şi chiar ţărani simpli au fost ridicaţi de la vetrele lor şi trimişi în lagărele de concentrare. Aflată la întretăierea intereselor austriece, ruseşti, ucrainene, şi mai ales, după izbucnirea Revoluţiei din februarie 1917, au fost trasate numeroase planuri referitoare la viitoarea situaţie a Bucovinei, notează volumul ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).

Împăratul Carol I de Habsburg trimitea la 3/16 octombrie 1918, manifestul intitulat ”Către popoarele mele credincioase” privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state ”independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean), Transilvania rămânea în continuare în componenţa Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei, cu oraşele Cernăuţi, Storojineţ şi Siret, urma să intre în Ucraina, potrivit ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Românii emigraţi din Austro-Ungaria, reuniţi la Iaşi, la 6/19 octombrie 1918, au răspuns acestei manevre, în numele lor şi ”al fraţilor subjugaţi de acasă”, adoptând o Declaraţie prin care nu se recunoştea monarhiei austro-ungare dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Ardeal şi Bucovina. Românii ardeleni şi bucovineni îşi exprimau hotărârea să lupte ”prin toate mijloacele şi pe toate căile, ca întreg neamul românesc să fie constituit într-un singur stat naţional şi liber, sub domnia Dinastiei române” notează volumul ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Ed. Enciclopedică, 2003).

Luând în considerare actul împăratului din 3/16 octombrie, Consiliul Naţional Ucrainean a convocat, la Lvov, Adunarea Naţională Constituantă, care a proclamat la 6/19 octombrie, ”independenţa” teritoriului ucrainean în cadrul Austro-Ungariei, urmând ca acesta să înglobeze Galiţia orientală, Bucovina nord-vestică şi Rusia subcarpatică din nordul Ungariei. Proclamaţia de la Lvov a produs o mare îngrijorare în rândul românilor din Bucovina.

A doua zi, la 4/17 octombrie, deputaţii români din Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul Naţional Român din Austria, iar la 16/29 octombrie 1918, venea declaraţia de răspuns a ”Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni” la manifestul amintit mai sus, în care, exprimându-se voinţa românilor, se proclama dezlipirea provinciilor româneşti Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Bucovina de la Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România.

De cealaltă parte, o serie de acţiuni au fost întreprinse de fruntaşii mişcării naţionale a românilor din Bucovina. Sextil Puşcariu, care avea legături strânse cu refugiaţii bucovineni, dar şi cu factorii politici de la Iaşi, a hotărât, împreună cu un însemnat grup de colaboratori, să înfiinţeze publicaţia ”Glasul Bucovinei”, în care a fost publicat, în primul număr (9/22 octombrie), programul unioniştilor bucovineni, intitulat ”Ce vrem”. În cadrul programului scris de Sextil Puşcariu şi adoptat la 11 octombrie 1918, se preciza: ”Vrem: să rămânem români pe pământul nostru strămoşesc şi să ne cârmuim singuri, precum o cer interesele noastre româneşti” potrivit lucrărilor ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003) şi ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (vol II, Ioan Scurtu).

La 14/27 octombrie 1918, la iniţiativa fruntaşilor Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, în strânsă legătură cu evoluţia evenimentelor din Imperiu, cu acţiunile întreprinse de români în Transilvania şi faţă de ameninţarea politică şi militară a ucrainenilor, a fost organizată la Cernăuţi, o importantă adunare naţională, la care au participat deputaţii din Parlamentul de la Viena, foştii deputaţi din ultima Dietă bucovineană, dar şi alţi reprezentanţi ai populaţiei româneşti. Adunarea Naţională Constituantă a Bucovinei a decis: ”Reprezentanţii poporului din Bucovina întruniţi astăzi, în ziua de 27 octombrie 1918, în capitala Bucovinei, se declară în puterea suveranităţii naţionale Constituantă a acestei ţări româneşti; Constituanta hotărăşte unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent şi va purcede spre acest scop în deplină solidaritate cu românii din Transilvania şi Ungaria” conform lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

A fost instituit un Consiliu Naţional, alcătuit din 50 de membri reprezentând diferite pături sociale, al cărui preşedinte era Dionisie Bejan. Consiliul Naţional a format Consiliul Secretarilor de Stat (cu caracter de guvern), compus din 14 membri şi un Comitet Executiv, prezidat de Iancu Flondor şi în componenţa căruia mai intrau Dionisie Bejan, Doru Popovici, Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea şi L. Tomoioagă. Hotărârile Adunării Constituante au avut o importanţă deosebită în desprinderea de Imperiul Austro-Ungar pe baza principiului autodeterminării naţionale, în vederea unirii cu Ţara.

Abdicarea împăratului Carol I a aruncat întregul imperiu într-o stare de anarhie, teritoriul Bucovinei devenind locul de dispută între români şi ucraineni. În faţa acestei situaţii, Consiliul Naţional Român a cerut guvernului de la Iaşi să trimită de urgenţă trupe pentru a împiedica acţiunile ucrainenilor şi extinderea anarhiei bolşevice. Regele Ferdinand a încuviinţat această cerere, iar la 11 noiembrie trupele române comandate de generalul Iacob Zadic au intrat în Cernăuţi. La 12 noiembrie, s-a întrunit Consiliul Naţional care a declarat că în virtutea hotărârii Constituantei din 27 octombrie, îşi impune autoritatea asupra întregii Bucovine.

La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, s-au desfăşurat lucrările Congresului General al Bucovinei, la care au participat 74 de delegaţi ai Consiliului Naţional, 13 delegaţi ai ucrainenilor, 7 ai germanilor, 6 ai polonezilor. S-au aflat la Cernăuţi, câteva mii de locuitori veniţi din diferite colţuri ale Bucovinei.

Moţiunea prezentată de preşedintele Congresului, Iancu Flondor, s-a constituit într-o hotărâtă declaraţie de unire, subliniind caracterul românesc al Bucovinei şi asuprirea naţională din 144 de ani de stăpânire străină. Astfel, membrii Congresului General al Bucovinei au hotărât: ”Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”. Atât reprezentantul polonezilor, Stanislaus Kwiatkowski cât şi cel al germanilor, Alois Lebouton s-au pronunţat în favoarea unirii. ”Glasul Bucovinei” a salutat hotărârea adoptată: ”Visul nostru de aur s-a împlinit. Părinţii noştri, care au murit de dorul acestui vis, de azi înainte vor găsi odihna cuvenită în pământul liber şi dezrobit”, potrivit lucrării ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Ed. Enciclopedică, 2003).

Unirea Bucovinei cu Ţara a fost urmată şi încununată de actul istoric de la 1 decembrie 1918, când a avut loc Adunarea Naţională de la Alba Iulia care a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. În primăvara aceluiaşi an, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău, întrunit în şedinţă festivă, vota unirea Basarabiei cu România. Rezultatul votului (86 voturi pentru, 3 împotrivă şi 35 abţineri) a fost comunicat preşedintelui Consiliului de Miniştri, Alexandru Marghiloman, care a declarat: ”În numele poporului român şi al regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte şi în veci! Trăiască România Mare!” potrivit volumului ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Sursa: agerpres.ro

Read more
48 cetăţeni străini, descoperiți ascunşi în remorca unui automarfar în vama Nădlac

Poliţiştii de frontieră din cadrul P.T.F. Nădlac I – judeţul Arad au depistat, ascunşi în remorca unui automarfar, 48 de cetăţeni din Irak, Iran, Siria, Afganistan și India, pe care şoferul mijlocului de transport a încercat să îi scoată ilegal din România.

 În data de 26.11.2019, în jurul orei 20.30, la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac I, judeţul Arad, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră pe sensul de ieşire din ţară, un cetăţean român, conducând un ansamblu rutier format din cap tractor şi semiremorca, ambele înmatriculate în România. Şoferul  transporta piese auto pentru o societate din Austria.

În baza analizei de risc specifice, poliţiştii de frontieră au procedat la efectuarea controlului amănunţit al mijlocului de transport, în urma căruia, în semiremorcă, au fost descoperite ascunse 48 de persoane.

În cadrul primelor verificări, polițiștii de frontieră au stabilit că cei în cauză sunt cetăţeni din Irak, Iran, Siria, Afganistan și India, şase minori, trei femei și 39 de bărbați, solicitanţi de azil în ţara noastră.

Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de migranți pentru şoferul automarfarului şi de tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat față de cei 48 de cetăţeni străini, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.

Read more
Arădean prins în trafic cu 1.000 de pastile de ecstasy și peste 18.000 de lei

Polițiștii Municipiului Arad au depistat în trafic un bărbat, care avea asupra lui și în autoturismul pe care îl conducea, aproximativ 1.000 de pastile de ecstasy și peste 18.000 de lei.

La data de 25 noiembrie a.c., polițiștii Biroului de Ordine Publică și ai Biroului Rutier, împreună cu procurorul de caz din cadrul D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Arad, au depistat în trafic un arădean, de 32 de ani, în timp ce conducea un autoturism în municipiu.

În urma controlului corporal al conducătorului auto și asupra autoturismului au fost descoperite 2 pachete cu 974 de pastile de ecstasy, 2 pungi de plastic cu aproximativ 30 de grame cannabis, 18.757 de lei, 210 euro și 4 telefoane mobile.

Bărbatul a fost testat cu aparatul DRUGTEST, rezultatul fiind pozitiv pentru substanța THC-5. Cel în cauză a fost reținut pentru 24 de ore, ulterior magistrații Tribunalului Arad dispunând arestarea acestuia pentru 30 de zile, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și mare risc.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Read more