Zilele trecute, Ioan Marin CRIŞAN, preşedintele Filialei Judeţene Arad a Confedreaţie Patronatul Român a participat împreună cu preşedintele Patronatului Român, domnul Gheorghe NAGHIU, la o întâlnire de lucru la Ministerul Finantelor Publice. Acesta a fost reprezentat de domnii Gheorghe PECINGINĂ – Secretar de Stat, Iulian ARDELEANU – Director General şi domnul Liviu Gabriel CHIOŞEA – consilier relaţii cu publicul.
Preşedintele Patronatului Român, Gheorghe NAGHIU a prezentat pe scurt activitatea organizaţiei patonale, evidenţiind problemele finaniare cu are se confruntă firmele româneşti, precum şi nevoia acestora de a obţine finanţări cu dobânzi mai mici. Acest lucru este necesar, în contextual actual al crizei generate de SARS COV 2, datorită căreia firmele româneşti au avut de suferit din cauza întreruperii activităţilor, iar politica bancară de la noi, este una a dobanzilor mari.
Cu toate că a fost lansat în luna mai 2020, „Programul de finantare IMM INVEST” aprobat de Guvernul României acesta se blochează la băncile comerciale care prelungesc foarte mult acordarea creditelor.
Secretarul de Stat Gheorghe PECINGINĂ, coordonatorul acestui program, a propus o nouă întalnire în luna august 2020, în care să discutăm cazuri concrete privind finanţarea firmelor româneşti, promiţând totodată că se va implica direct în rezolvarea acestor probleme, urmând să aibă o discuţie cu băncile care vor finanţa acest program.
A fost discutată necesitatea găsirii unor surse de finanţare care să asigure mărirea indemnizaţiilor pentru copii precum şi mărirea punctului de pensie. Acest luru va fi posibil doar cu eradicarea neregulior financiare, deoarece conform celor prezentate de preşedintele patronatului arădean, Ioan Marin CRIŞAN, în acest moment economia subterană a României atins un nivel ridicat, ajungând la circa 35% din PIB, ceea ce duce la o scădere a colectării la buget a taxelor si impozitelor.
„Este obligatoriu ca ANAF-ul să verifice marile companii străine din România, care în ultimii ani au fost ocolite de controalele fiscului. Au fost verificate doar firmele româneşti care au primit amenzi usturătoare. Am reuşit să avem legea prevenţiei şi să nu mai aibă firmele mici de suferit, dar nici nu putem sta indiferenţi la abuzurile firmelor cu capital străin care fac legea la noi în ţară. Un caz concret este cel al reparaţiilor auto unde lucreaza multe service-uri neautorizate care nu platesc taxe si impozite aferente veniturilor incasate. Evaziunea în acest domeniu, la nivel de ţară, a ajuns la circa 500 milioane Euro pe an şi cu toate că încă din anul 2015 au fost sesizate guvernele Boc şi Ponta, nu a fost luată până în prezent nici o măsură de stopare a acestui fenomen. O altă problemă cu care se confruntă firmele cu capital românesc, şi care îngreunează activitatea acestora este impozitarea excesiva a muncii. Toate aceste lucruri trebuiesc rezolvate în cel mai scurt timp, altfel se va intra într-un blocaj financiar din care se va iesi foarte greu, şi multe firme îşi vor închide porţile şi acest lucru va duce la şomaj şi implicit la sufocarea bugetului de stat. Suntem dispuşi, împreună cu preşedintele Gheorghe NAGHIU să susţinem proiecte comune Partonat- Guvern, în vederea elaborării unui program de ieşire din criză care să permită deblocarea activităţii agenţilor economici”, a declarat Ioan Marin CRIŞAN după întâlnirea de la Bucureşti.
Read moreFiecare consumator român de energie a stat în beznă, în medie, 350 de minute anul trecut, durata penelor de curent în România fiind de două ori mai mare decât în ţările europene avansate, potrivit Raportului privind realizarea indicatorilor de performanţă a operatorilor de distribuţie a energiei pentru 2019, publicat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).
Astfel, durata întreruperilor planificate a fost anul trecut, în medie, de 171 de minute pentru fiecare consumator, iar întreruperile neplanificate au durat 179 de minute/consumator, totalul fiind de 350 de minute/consumator.
Indicatorul SAIDI (System Average Interruption Duration Index) măsoară durata medie a întreruperilor în reţea pentru un utilizator şi se calculează împărţind durata cumulată a întreruperilor lungi (mai mari de trei minute) la numărul total de utilizatori.
Raportul ANRE evidenţiază faptul că valorile agregate de ansamblu pentru SAIDI, întreruperi planificate, variază mult de la un operator de distribuţie la altul. Astfel, valoarea minimă este de 55,34 minute/an pentru E-Distribuţie Muntenia, iar valoarea maximă este de 287,86 minute/an pentru Delgaz Grid, cu o valoare medie pe ţară de 171,09 minute/an, peste intervalul de valori de circa 40 – 150 minute/an înregistrate în ţările europene avansate.
Situaţia este similară şi în cazul întreruperilor neplanificate.
„Valorile agregate de ansamblu pentru SAIDI, întreruperi neplanificate, au valori cuprinse între 142,8 min/an pentru E-Distribuţie Muntenia şi 227,4 min/an pentru E-Distributie Banat, respectiv valoarea medie pe ţară este de 178,91 min/an, valori mai mari decât intervalul de valori de circa 20 – 100 min/an înregistrate în ţările europene avansate”, se arată în raport.
Principalul indicator de performanţă pentru continuitatea în alimentare a utilizatorilor este SAIDI pentru întreruperi neplanificate, adică penele de curent.
Dintre cei opt operatori de distribuţie la nivel naţional, cele mai lungi pene de curent au avut loc în cazul consumatorilor e-Distribuţie Banat, respectiv 227 minute pentru fiecare consumator, în medie.
Urmează Distribuţie Energie Oltenia, cu 204 minute/consumator, Delgaz Grid – 188 minute, SDEE Transilvania Sud – 186 minute, SDEE Muntenia Nord – 179 minute, SDEE Transilvania Nord – 149 minute, e-Distribuţie Dobrogea – 147 minute şi e-Distribuţie Muntenia – 142 minute.
În total, în România există 9,5 milioane de consumatori de energie electrică, din care 5,2 milioane în mediul urban şi 4,3 milioane în mediul rural. AGERPRES
Read moreMinisterul Afacerilor Externe precizează că autorităţile cipriote au revizuit condiţiile de intrare pe teritoriul Republicii Cipru, noile măsuri intrând în vigoare la data de 23 iulie.
Conform informaţiilor comunicate de autorităţile cipriote, arată MAE într-un comunicat de presă, condiţiile aplicabile cetăţenilor care intră pe teritoriul Republicii Cipru sunt stabilite în funcţie de statele de provenienţă, acestea fiind clasificate pe trei categorii, respectiv:
* categoria A – state considerate cu risc redus, pentru care nu se solicită prezentarea unui test negativ pentru infecţia cu COVID-19;
* categoria B – state considerate cu risc mediu, pentru care este obligatorie prezentarea unui test molecular negativ pentru infecţia cu COVID-19;
* categoria C – state din care se poate călători în Republica Cipru numai cu îndeplinirea anumitor condiţii, respectiv deţinerea unei autorizaţii de călătorie, a unui test molecular negativ pentru infecţia cu COVID-19 şi, în anumite cazuri, a unui permis special eliberat de Ministerul de Interne cipriot.
MAE precizează că România a fost inclusă pe lista statelor din categoria C, alături de Luxemburg, Muntenegru, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Serbia şi Suedia.
stfel, arată MAE, cetăţenii care doresc să călătorească în Republica Cipru din România şi care nu fac parte din categoria cetăţenilor ciprioţi sau a cetăţenilor străini cu drept de rezidenţă în Cipru trebuie să prezinte la intrarea pe teritoriul Republicii Cipru următoarele:
– autorizaţia de călătorie, obţinută prin intermediul portalului www.cyprusflightpass.gov.cy. Înregistrarea călătoriei trebuie efectuată cu 24 de ore înaintea deplasării. Autorizaţia presupune completarea electronică a unui chestionar COVID-19 şi introducerea datelor de zbor;
– un test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu COVID-19, efectuat cu maximum 72 de ore anterior momentului intrării pe teritoriul Republicii Cipru, atestat printr-un certificat în limba engleză;
– permisul special eliberat de Ministerul de Interne pentru persoanele nerezidente.
Totodată, MAE menţionează că, începând cu data de 17 iulie, autorităţile cipriote nu mai permit turiştilor să traverseze în partea de nord a insulei. Cetăţenii români care se află în partea de nord a insulei nu vor primi autorizaţia de trecere decât în cazuri umanitare (deces al unui membru de familie, situaţii medicale de urgenţă), deplasarea urmând a avea loc exclusiv prin punctul de trecere Meteham.
MAE precizează, de asemenea, că lista statelor din care este permisă intrarea în Republica Cipru este actualizată săptămânal de către Ministerul cipriot al Sănătăţii, în funcţie de datele epidemiologice din fiecare ţară.
Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Nicosia: 00357 22495333, 00357 22517333, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al ambasadei: 00357 97812277.
Read moreSimona Halep confirmă prezența la WTA Praga
SportStiri sportive 23 iulie 2020 0
Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul doi mondial, a anunţat, miercuri, că va participa la turneul WTA pe zgură de la Praga, între 10 şi 16 august, potrivit unei înregistrări video postate pe Twitter de organizatori.
”Salut pe toată lumea, aştept cu nerăbdare să particip la turneul din magnificul oraş Praga, să ne întâlnim în luna august”, a declarat Halep, dublă câştigătoare de Mare Şlem, la Roland Garros în 2018 şi Wimbledon în 2019.
@Wimbledon champion and world number 2️⃣ @Simona_Halep is looking forward to Prague Open 2020 and we are so looking forward to her tennis magic. 💛 pic.twitter.com/atkUfvfGz1
— Prague Open 2020 (@tennispragueopn) July 22, 2020
Halep a confirmat la mijlocul lunii participarea la turneul de la Palermo, care va începe pe 3 august, tot pe zgură, care va consemna reluarea circuitului WTA.
Participarea româncei la aceste două turnee întăreşte temerile că ea nu va participa la turneul US Open, de la finalul lunii august, care se joacă pe hard.
Simona Halep s-a arătat reticentă în privinţa ideii de a participa la turneul de Mare Şlem de la Flushing Meadows (New York), din cauza restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus.
WTA, circuit suspendat pe 8 martie, a adăugat două noi evenimente în calendar, turneul de la Praga şi cel de la Lexington (Kentucky), care va avea loc între 10 şi 17 august.
La turneul de la Praga va evolua şi jucătoarea canadiană Eugenie Bouchard, finalistă în 2014 la Wimbledon, care a primit un wildcard.
AGERPRES
Flavius Chereji va fi candidatul PNL pentru Primăria Chișineu Criș!
PoliticaUltimele stiri 22 iulie 2020 0
A fost stabilit candidatul Partidului Național Liberal pentru Primăria Chișineu Criș. Acesta este Flavius Chereji (38 de ani), inginer energetic, șef de formație la E-Distribuție Chișineu Criș. A fost stabilită și persoana viceprimarului care va susține cu experiența și viziunea sa activitatea primarului. Este vorba despre președintele organizației PNL Chișineu Criș, Torsan Teodor (46 de ani). Cei doi vor fi liderii echipei care va aduce în administrația orașului Chișineu Criș acel suflu nou pe care localnicii îl așteaptă de mai mulți ani. Ei vor face echipă cu președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, pentru a da orașului Chișineu Criș o nouă perspectivă de dezvoltare. De asemenea, echipa aceasta este sprijinită și de europarlamentarul Gheorghe Falcă, președintele PNL Arad.
„Candidatul PNL pentru primăria orașului se bucură de întreaga mea susținerea și de susținerea organizației noastre – a declarat Teodor Torsan, președintele organizației locale PNL. Împreună, vom câștiga alegerile locale, vom schimba în bine administrația orașului, întinerim acest oraș care are mare nevoie de vitalitate. Este foarte important nu doar să avem primar la Chișineu Criș, ci și o majoritate în Consiliul Local, să putem garanta realizarea proiectelor pe care le propunem pentru locuitorii orașului și cei din Nădab”.
La rândul său, candidatul PNL la primăria orașului Chișineu Criș, Flavius Chereji, a declarat: „Candidez pentru că vreau o schimbare la Chișineu Criș. Schimarea și întinerirea administrației publice și le dorește toată lumea, pentru că actuala administrație este mult prea îmbătrânită și nu mai poate să facă ceea ce ar trebui pentru cetățenii orașului. Am un proiect clar, știu ce îmi doresc, și am colegi, la Chișineu Criș, la Arad, la București, care mă vor sprijini. Sunt în cea mai puternică echipă, iar orașul nostru are în sfârșit șansa să crească ritmul dezvoltării, să fie mai bine și mai eficient gospodărit”.
La rândul său, Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, care candidează pentru un nou mandat, a precizat: „Susțin echipa PNL de la Chișineu Criș. PNL are candidați foarte buni și pentru primărie și pentru Consiliul Local. Împreună putem crea proiecte noi și importante pentru locuitorii din zonă. Îmi amintesc că PSD a votat în Parlamentul României împotriva finanțării șoselei de centură a orașului Chișineu Criș, pe care noi ne-o dorim foarte mult. O vom construi, evident fără PSD. Îmi doresc să am la Chișineu Criș parteneri cu care să pot colabora, ca președinte al Consiliului Județean, un primar și un viceprimar care să înțeleagă cât sunt de importante proiectele europene și cum pot ele schimba viața comunității. Am încredere că vom câștiga, pentru că avem proiectul cel mai bun și gândim pentru viitorul comunității, nu trăim din ceea ce s-a întâmplat în trecut”.
Read more