Ridicate în Munţii Codru Moma, la graniţa Bihorului cu Aradul, de-o parte şi de alta a Dâmbului Măgura – cum e impropriu denumit un versant înalt de 900 metri şi acoperit de o pădure uriaşă de foioase – celor două conace le-a mers vestea în toată ţara Beiuşului.

„La dom’ primar, acolo sus, a fost până şi Dragnea, cu elicopterul, or făcut chef pe vremuri. Are numa’ marmură înăuntru”, au povestit BIHOREANULUI localnici din Tărcaia despre domeniul ascuns al edilului PSD Aurel Ille. Fotografii nu avea niciunul, la fel cum nu aveau nici cu conacul protejatului acestuia, cel mai prosper om de afaceri din comună, Viorel Ile, patron de firmă de construcţii şi balastiere, ridicat tot pe vârful Măgurii. „Nu poţi ajunge la ele decât dacă te duc ei, că şi-or pus bariere şi au şi camere de supraveghere”, zic sătenii.

Reporterii BIHOREANULUI au reuşit, totuşi, să le găsească şi să le imortalizeze cu ajutorul unei drone, descoperind – deloc de mirare – că ambele conace au fost construite ilegal, într-o arie naturală protejată, de interes naţional…

Conace pe pisc

De la şosea până la cele două „bârloguri” de lux din vârful muntelui, drumurile sunt accesibile doar cu maşini de teren, urcând abrupt pe stânci, şerpuind prin păduri unde roiesc tăietori de lemne cu TAF-uri şi camioane cu buşteni, fără să se sinchisească vreunul de indicatorul ce anunţă intrarea în zona protejată.

Căile de acces sunt blocate cu bariere pe care sunt montate, aşa cum spuneau şi sătenii, camere de supraveghere. Celelalte, folosite de ciobani şi de sătenii care deţin păşuni alpine, sunt aproape impracticabile.

De pe culme, conacul primarului din Tărcaia (foto jos) sare imediat în ochi. E întins pe 1,6 hectare, format din două căsoaie cu etaj şi mai multe acareturi, inclusiv un bazin uriaş săpat în stâncă, plus încă o fundaţie, semn că şantierul nu e terminat. Proprietatea are panouri fotovoltaice, antenă GSM, ba chiar şi un observator pentru vânătoare, pe care a fost montată o oglindă al cărei rost îl ştiu doar vânătorii experimentaţi: să orbească vânatul…

Vecin de munte

Ceva mai mare, pe cealaltă parte a vârfului, este conacul omului de afaceri Viorel Ile (foto jos). Întins pe 1,8 hectare, domeniul e mai cochet. Două case elegante, ambele fără etaj, dar cu terase acoperite, asemenea ranch-urilor americane, mărginesc o livadă în care, separată cu garduri, se află şi o grădină cu legume.

Ambele proprietăţi sunt înconjurate de copaci seculari, care le ascund privirilor, şi sunt îngrădite doar pe laturile dinspre drum. Costurile unor astfel de amenajări făcute în vârf de munte sunt uriaşe, după cum spun specialiştii, din cauza distanţelor mari pe care trebuie transportate materialele de construcţii şi, mai ales, a terenului accidentat. Dar pentru proprietari n-a contat. Culmea aroganţei, aceştia şi-au pavat şi aleile de acces, pe sute de metri, cu dale din beton.

Fără autorizaţii

Cele două conace se află în extravilanul comunei Tărcaia, într-o arie naturală protejată de interes naţional, după cum a constatat BIHOREANUL, verificând coordonatele geografice ale acestora şi harta sitului Natura 2000 – Codru Moma.

Pentru a putea construi aici, proprietarii ar trebui să fie autorizaţi de Primărie în baza unor aprobări din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) şi a celei pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

Nici primarul şi nici omul de afaceri, însă, nu a solicitat vreodată un aviz din partea celor două instituţii, după cum atestă şeful ANANP, Adi Croitoru, şi purtătorul de cuvânt al APM Bihor, Dorina Radoveţ, cărora BIHOREANUL le-a solicitat să comunice dacă vilele au fost ridicate cu respectarea reglementărilor în vigoare.

„Confirmăm localizarea celor două imobile pe suprafaţa sitului Natura 2000 – Codru Moma. În baza de date a APM Bihor nu au fost identificate solicitări de emitere a actelor de reglementare pentru imobilele de pe aceste amplasamente. În consecinţă, APM Bihor nu a emis aviz sau acord pentru aceste locaţii”, se arată în răspunsul transmis redacţiei de APM Bihor.

Solicitări similare au fost înaintate şi Gărzii de Mediu Bihor, respectiv Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (citește răspunsurile instituțiilor mai jos). Urmarea? Pe 19 iulie, o echipă comună de inspectori ANANP şi comisari conduşi chiar de şeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu, le-a făcut o vizită „mogulilor” din Tărcaia, chiar în vârful muntelui.

„Asemenea dihănii de case în vârf de munte, mai rar. Le-am numit, mai în glumă, mai în serios, Machu Picchu de Tărcaia”, a spus Şerbănescu, cu trimitere la ruinele incaşe găsite în vârful munţilor din Peru.

Deşi printre tărcăieni este de notorietate că atât primarul Aurel Ille, cât şi omul de afaceri Viorel Ile s-au ocupat de şantierele celor două conace şi tot ei le folosesc ca adevăraţi stăpâni, în faţa echipei de control ambii s-au eschivat, ascunzându-se în spatele unor bătrâni.

Viorel Ile a susţinut că terenul şi construcţiile au fost ridicate în 2011 şi îi aparţin socrului său, Ioan Şarba. Atâta doar că acesta are menţionat în actul de proprietate 1,4 hectare, iar domeniul împrejmuit cuprinde încă 0,4 hectare din pădurea statului. Şi, mult mai important, în document nu sunt trecute casele, ci doar o şură din lemn de 25 metri pătraţi construită în 1961.

În cazul conacelor de pe Măgura, comisarii de mediu au consemnat în notele de control că proprietarii „nu deţin avizul administratorului ariei naturale protejate şi nici acord de mediu pentru realizarea construcţiilor”, motiv pentru care au sesizat Parchetul Beiuş, solicitând tragerea la răspundere penală a vinovaţilor.

Cele două dosare penale nu sunt primele pe numele edilului şi cel al afaceristului. Firma lui Viorel Ile e cunoscută în zona Beiuşului ca apropiată PSD, înflorind în timpul guvernării acestui partid. Localnicii din Tărcaia acuzau încă din 2014 că patronul se bucura de protecţia Gărzii de Mediu şi a ABA Crişuri din vremea când instituţiile erau conduse tot de PSD-işti, dar şi de cea a primarului Aurel Ille, care i-a autorizat ilegal balastiera ce funcţionează la câţiva metri de casele sătenilor, contrar legii ce prevede să fie la cel puţin 500 metri de marginea localităţii.

Mai grav, după cum a dezvăluit BIHOREANUL, statul va plăti 2,5 milioane de lei ca să salveze podul de pe DN 76 din Drăgăneşti, distrus de săpăturile ilegale practicate de angajaţii balastierei, care, în ciuda anchetei penale pornite tocmai din acest motiv, şi-au continuat manoperele ilegale, fiind prinşi în flagrant pe 26 iunie a.c. în timp ce săpau cu utilajele la câţiva metri de un alt pod, de astă dată în Tărcaia, astfel că firma s-a ales cu un nou dosar penal.

Margit Novak, mama ministrului Tineretului și Sportului Eduard Novak, a distribuit mai multe postări, pe Facebook, prin care susține alipirea Transilvaniei la Ungaria. Margit Novak a distribuit și o postare-atac la adresa președintelui României, Klaus Iohannis, al cărei text a fost regăsit în cadrul unei petiții pentru Ținutul Secuiesc, semnată de mai mulți maghiari, informează Evenimentul Zilei.

În cadrul unei postări distribuite pe data de 30 aprilie 2020, Margit Novak susține că șeful statului poate trăi în România, în prezent, pentru că regele András al Ungariei a oferit autonomie strămoșilor nemți aflați în Transilvania. „Bună ziua, domnule Klaus Werner! Trăiești în România, astăzi, pentru că în 1224, regele András al Ungariei a dat autonomie strămoșilor săi germani din Transilvania!”, arată textul redactat de un anume Gere László, postare care a fost preluată de Margit Novak, mama ministrului Eduard Novak, pe contul ei de Facebook.

Textul continuă cu atacuri la adresa șefului statului și invită maghiarii să semneze o petiție pe site-ul Irdala.hu (în română, semnează.hu – n.r.), prin care să sprijine necondiționat autonomia Ținutului Secuiesc și inițiativele secesioniste maghiare privind teritorii din România.