Preşedintele Partidului Social Democrat (PSD) şi al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a transmis, luni, un mesaj în care subliniază că „francezii au ales valorile europene” prin realegerea preşedintelui Emmanuel Macron pentru un nou mandat.
„Francezii au ales valorile europene. Felicitări, Emmanuel Macron! Vom continua să lucrăm împreună pentru întărirea Flancului Estic al NATO şi Parteneriatului nostru strategic”, spune Marcel Ciolacu, într-un mesaj transmis luni pe Twitter, în limba franceză.
Emmanuel Macron a fost reales pentru un al doilea mandat de preşedinte al Franţei cu 58,5% din voturi, a anunţat luni dimineaţa ministerul de interne de la Paris, anunţând un rezultat provizoriu după numărarea tuturor buletinelor de vot, a transmis dpa.
Contracandidata sa de extremă dreapta, Marine Le Pen, a obţinut 41,45% din voturi.
În cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial, alegătorii francezi au avut de ales între Emmanuel Macron, politician pro-european şi liberal, şi Marine Le Pen, lidera formaţiunii politice de extremă dreapta Adunarea Naţională.
Read moreRomânia a produs, în primele două luni din 2022, o cantitate de ţiţei de peste 481.600 de tone echivalent petrol (tep), cu 23.100 tep (4,6%) mai mică faţă de cea din perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada menţionată, la 1,272 milioane tep, fiind cu 3.500 tep (0,3%) mai mici faţă de cele din anul precedent.
Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru 2022 la 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%).
Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).
Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect. AGERPRES
Read more„Oratoriul Bizantin de Paşti – Patimile şi Învierea Domnului”, la Filarmonica de Stat Arad
CulturaUltimele stiri 21 aprilie 2022 0
Filarmonica de Stat Arad a programat pentru 21 aprilie 2022, la ora 19.00, concertul „Oratoriul Bizantin de Paşti – Patimile şi Învierea Domnului” – de Paul Constantinescu, la Sala Palatului Cultural.
Absent mai bine de un deceniu din profilul programelor concertistice de la Filarmonica din Arad, genul oratorial se regăseşte acum în calendarul lunii aprilie, odată cu tema spirituală a Săptămânii Mari, prin „Oratoriul Bizantin de Paşti – Patimile şi Învierea Domnului” de Paul Constantinescu, spectacolul fiind dirijat de Matei Pop, iar dirijorul corului fiind Robert Daniel Rădoiaş, conform site-ului https://www.filarmonicaarad.ro/.
„Cu o componentă culturală şi religioasă comparabilă cu aceea a partiturilor de tradiţie apuseană, sublim esenţializată în ópusurile bachiene ale secolului baroc, partitura concentrează toate eforturile ansamblurilor de scenă – corul academic, orchestra simfonică şi corpul de solişti – implicându-le într-un complex dramaturgic lipsit de precedent”, scrie site-ul amintit în prezentarea spectacolului.
Din distribuţia concertului fac parte artiştii David Buzgău, Sorina Silvia Munteanu, Cristian Ardelean, Mirela Cusursuz, Victor Aciocârlănoaiei, Mirela Cusursuz, Denisa Bădăi, Sorina Silvia Munteanu, Lucia Aioanei, Adrian Bughi, Andrei Ormanji.
Într-un interviu din anul 1943, care preceda prima versiune a oratoriului, prezentată în premieră trei ani mai târziu, sub bagheta lui George Enescu, Paul Constantinescu se referea la sursele sale de inspiraţie, un material tematic conceput de preotul I.D. Petrescu, profesor de Istoria muzicii orientale şi de Paleografie bizantină la Facultatea de Teologie din Bucureşti:
„Toate corurile şi ariile acestui oratoriu sunt documente din secolul al XIII-lea, afară de ‘Aleluia’ de la începutul părţii a doua şi de finalul părţii a treia (‘Prohodul’), două documente din secolul al XVII-lea. (…) Ca şi Bach, am început de la ‘Ziua azimilor’ (‘Cina cea de taină’) şi am continuat până la ‘Îngropare’. Am căutat să redau tot hieratismul textului, într-o tehnică destul de modernă, care să nu schimbe caracterul esenţial al documentului. Greutatea a fost găsirea corespondenţelor în muzică ale ethosului evanghelic, astfel ca muzica să aibă în acelaşi timp şi un sens dramatic.”, menţionează site-ul Filarmonicii din Arad.
Finalizată în 1948, a doua versiune adaugă fondului sonor existent teme psaltice din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, Calvarul, Moartea şi Îngroparea fiind urmate de tabloul sonor al Învierii.
„Reculegere, meditaţie, înălţare sufletească, ‘Oratoriul Bizantin de Paşti’ ne aşează în Joia Mare din Săptămâna Patimilor în faţa uneia dintre cele mai solicitante teme de muzică sacră, o partitură unică, de mare preţ, pentru noi şi pentru întreaga spiritualitate românească”, mai scrie site-ul https://www.filarmonicaarad.ro/.
Read more19 aprilie – Ziua poeziei şi a minţii creative, dar şi a usturoiului şi a rufelor întinse la uscat
Curiozitati 19 aprilie 2022 0
Ziua poeziei şi a minţii creative
Ziua poeziei şi a minţii creative (#PoetryAndTheCreativeMindDay) este dedicată acelor minţi care au împins înainte societatea de-a lungul istoriei, prin inovaţie şi artă. Prin poezie şi artă în general, aceste minţi au reprezentat o provocare faţă de ceea ce era considerat posibil sau social acceptabil şi au împins societatea înainte.
Această zi reprezintă o bună oportunitate de a reciti acele poezii care te-au influenţat odinioară sau de a-ţi aşterne la rândul tău gândurile pe hârtie sau în culori, pe şevalet.
Poezia poate lua numeroase forme, de la pentametrul iambic shakespearian, până la structura rigidă a poeziei japoneze Haiku sau la rimele naive ale poeziilor şi cântecelor pentru copii. Din acest motiv, poezia reprezintă o modalitate concretă, foarte puternică, de a-ţi exprima gândurile şi emoţiile şi de a le împărtăşi cu ceilalţi.
Ziua rufelor întinse la uscat
O activitate atât de prozaică cum este întinsul rufelor pe sârmă, la uscat, împarte ziua de 19 aprilie cu poezia. Însă Ziua rufelor întinse la uscat (#HangingOutDay) se adresează celor care doresc să găsească o modalitate mai comodă şi mai eficientă de a-şi usca rufele, respectând mediul înconjurător. Astfel, prin această zi suntem încurajaţi să întindem rufele la uscat în loc să apelăm la uscătoarele pe bază de gaz sau electricitate.
Ziua usturoiului
Ziua de 19 aprilie a fost aleasă în Statele Unite să reprezinte şi ziua usturoiului (#GarlicDay) – un ingredient care dă gustul pentru numeroase preparate culinare, un antibiotic natural cu proprietăţi de conservare a hranei într-o perioadă în care nu existau frigidere şi în acelaşi timp şi un element al mitologiei şi folclorului din numeroase ţări.
Usturoiul este considerat unul dintre cele mai importante ingrediente naturale folosite în istorie de cele mai diverse societăţi şi culturi. Primele date despre usturoiul sălbatic datează de peste 5000 de ani, din Asia Centrală. Deşi în prezent usturoiul este considerat o parte semnificativă a bucătăriei mediteraneene, vechii romani nu-l foloseau, cu excepţia soldaţilor din legiunile romane care mâncau usturoi pentru a prinde curaj în faţa inamicului, după cum menţionează site-ul daysoftheyear.com. În Grecia Antică însă atleţii care participau la Olimpiadă consumau mult usturoi pentru a-şi îmbunătăţi performanţele sportive.
Cele mai timpurii reţete culinare care folosesc usturoiul apar în Evul Mediu şi în perioada Renaşterii. Era folosit în cantităţi foarte mici pentru că era considerat un aliment ignobil, care creştea în pământ. Abia în secolul XIX calităţile culinare ale usturoiului au fost recunoscute de marii bucătari.
Usturoiul este cunoscut şi pentru proprietăţile sale magice şi medicale. Era folosit pentru a ţine la distanţă vampirii, vârcolacii şi alţi demoni dar şi pentru a reduce tensiunea arterială şi colesterolul.
Capitala mondială a usturoiului este considerat micuţul oraşul californian Gilroy, cu o populaţie de puţin peste 50.000 de locuitori, unde este organizat un festival anual al usturoiului la care au participat peste 3 milioane de persoane în ultimii 30 de ani. În acest oraş se serveşte chiar şi îngheţată cu aromă de usturoi.AGERPRES
Read more