Consiliul Judeţean Arad, cu sediul în Arad, str. Corneliul Coposu, nr. 22, a derulat, începând cu data de 11.01.2010, proiectul “Creşterea interoperabilităţii sistemelor informatice între unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Arad “, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice-Axa III – Tehnologia informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public, Domeniul Major de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”, Operaţiunea 3.2.2 „ Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”.
Valoarea totală a proiectului este de 1.993.781,72 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă reprezintă 1.575.928,30 lei.
Proiectul s-a implementat în judeţul Arad, localităţile Arad, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana, Sebiş, Almaş, Apateu, Brâsa, Bârzava, Buteni, Cărand, Cermei, Chisindia, Covăsânţ, Craiva, Dezna, Dorobanţi, Fântânele, Frumuşeni, Ghioroc, Gurahonţ, Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Macea, Moneasa, Păuliş, Pilu, Săvârşin, Secusigiu, Semlac, Sintea Mare, Socodor, Şagu, Şeitin, Şepreuş, Şilindia, Şimand, Şiria, Şofronea, Tauţ, Vărădia de Mureş, Vinga, Zăbrani, Zerind, pe o durată de 19 luni.
Obiectivul proiectului a constat în realizarea unei comunicări mai eficiente între unităţile administraţiei publice locale, schimb de informaţii si de documente electronice într-un mediu securizat, transmiterea operativă a informaţiilor şi printr-un sistem de videoconferinţă.
Rezultatele proiectului:
Serviciu de poştă electronică non-repudiabilă
Acest serviciu transpune în mediul electronic un serviciu de corespondenţa securizată cu confirmare de trimitere/primire.
Sistem de Videoconferinţă
Sistemul de videoconferinta este destinat realizării unui sistem de comunicaţii unificat care permite, fără o infrastructură costisitoare şi fără upgrade-uri ale reţelei, să se obţină un sistem de comunicaţii optimizat şi securizat, inclusiv conferinţe Web, păstrând controlul operaţional necesar.
Harta electronică a judeţului Arad
Harta electronică este un instrument de management al proiectelor derulate de către Consiliul Judeţean Arad, instituţiile subordonate acestuia, precum şi de către unităţile administrativ teritoriale din judeţ, aflat la dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean, pentru o mai bună cunoaştere a situaţiei operative a activităţilor ce se desfăşoară în aria de competenţă.
Sistem de Document management
Datorită specificului activităţii şi a dezvoltării ei continue, numărul de documente de lucru şi administrative este mare şi în continuă creştere ceea ce determină creşterea spaţiilor de arhivare şi necesitatea de a aloca mai multe resurse pentru managementul şi menţinerea sub control manual a proceselor de circulaţie pe fluxurile de decizie, arhivare, regăsire şi revizuire sau modificare.
Supermodelul german Heidi Klum este in aceste zile in vacanta. Daca zilele trecute paparazzi au surprins-o topless in Ibiza, ieri nevasta cantaretului Seal isi petrecea vacanta in sudul Corsicai unde in ciuda celor 37 de ani isi expunea splendidul corp la soare.
La data de 30.06.2011, 64% din locuințele din Municipiul București erau asigurate, fie prin asigurări facultative, fie prin polițe obligatorii de asigurare emise în temeiul Legii nr.260/2008.
Pe următoarele două locuri se situează județul Constanța, cu 53,1% dintre locuințe asigurate, și județul Timiș, cu un grad de cuprindere în asigurare de 51,4%.
Cele mai scăzute grade de cuprindere în asigurare a locuințelor se înregistrează în județele Vaslui (21%), Gorj și Maramureș (fiecare cu 29,3%), precum și Botoșani (29,5%).
La nivel național, numărul locuințelor asigurate era de 3.377.026, din care 2.793.628 prin asigurări facultative și 583.398 prin asigurări obligatorii, ceea ce înseamnă un grad total de cuprindere în asigurare a fondului locativ al României de 40,3%.
Președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela Toncescu, a declarat: „În luna iulie, vânzările de polițe obligatorii emise de PAID au continuat să crească, și chiar într-un ritm considerabil. Cel mai probabil același lucru s-a întâmplat și cu asigurările facultative, drept pentru care estimez că, în prezent, avem un grad total de cuprindere în asigurare în jur de 45%. Procentul este dublu față de cel înregistrat înainte de implementarea Legii nr.260/2008, a cărei necesitate am susținut-o întotdeauna, astfel că este evident faptul că introducerea obligativității asigurării a impulsionat și asigurările facultative. Am convingerea că trendul de creștere va continua, astfel încât tot mai mulți oameni să fie protejați prin asigurare”.
Se remarcă faptul că circa trei sferturi (73,7%) din asigurările facultative valabile la data de 30.06.2011 au fost încheiate pe parcursul primelor 6 luni ale anului curent, restul fiind contracte încheiate/reînnoite în anul anterior.
Primele brute subscrise în semestrul I al anului curent, aferente asigurărilor facultative încheiate pentru locuințe, au fost de 315,39 milioane lei, ceea ce înseamnă o primă medie pe contract de 153 lei (circa 36 euro).
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează cu privire la nerespectarea Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) 5 şi 8, prin care nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.
Referitor la GAEC 5 precizăm că nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, iar obiectivul acestei condiţii este menţinerea materiei organice în sol prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriştilor.
Agricultorul care utilizează teren arabil (inclusiv pajişti temporare) nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare.
Agricultorilor care nu respectă acest GAEC, li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea GAEC.
Conformitatea sau după caz neconformitatea cu GAEC 5 se constată la controlul pe teren, în timpul campaniei de vară, unde se observă dacă miriştea sau resturile vegetale au fost sau nu arse.
Gravitatea nerespectării GAEC 5 se evaluează în funcţie de suprafaţa parcelelor cu mirişti sau resturi vegetale arse, raportată la tolalul suprafeţei arabile determinate din exploataţie.
Referitor la GAEC 8 precizăm că nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente, iar obiectivul acestei condiţii este menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente.
Agricultorul care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă după cositul pajiştilor.
În cazul în care arderea a fost provocată de cauze necunoscute, iar agricultorul prezintă sesizarea înregistrată la poliţie sau la inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă privind acest fapt – GAEC 8 este respectat.
Neconformitatea cu GAEC 8 se constată în timpul campaniei de vară, la faţa locului, de către inspector, care a găsit pe teren parcele de pajişti permanente arse.
Agricultorilor care nu respectă această condiţie li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a reducerilor şi excluderilor pentru nerespectarea GAEC.
Gravitatea nerespectării GAEC 8 se evaluează în funcţie de suprafaţa parcelelor de pajişti permanente arse, raportată la tolalul suprafeţei de pajişti permanente din exploataţie.
Guvernarea portocalie face abstracţie de orice pentru a-şi atinge scopul. De această dată este vorba despre unul de imagine urmarit prin rectificarea bugetară care asigură suplimentări de fonduri pentru mai multe ministere.
Guvernantii au decis majorarea cheltuielilor la bugetul general consolidat cu 2,98 miliarde de lei, sumă ce depăşeşte plafonul de 194,4 miliarde aprobat de Parlament pentru anul 2011.
“Reprezentanţii Puterii, “marionetele” lui Băsescu fac, încă o dată, abstracţie de lege. Gestul guvernanţilor nu mai reprezintă o noutate, ci dovedeste încă o dată că, clasa portocalie nu cunoaşte limite cand în joc sunt interesele lor, indiferent de natura acestora. Apreciez drept inadmisibilă practica de derogare de la legea 69/2010 la care au recurs guvernantii pentru a-şi transpune obiectivul în practică. Parlamentul a adoptat legea amintită tocmai pentru a promova o disciplină în execuţia bugetară, regulă încălcată de actualul Guvern”, apreciază deputatul Ciprian Luca.
Demnitarul arădean apreciază că încălcarea legii printr-un „siretlic legislativ” creează un nou precedent pentru demersurile mizere ale portocaliilor, regasite de altfel în practica lor de nerespectare a legii inregistrată pe parcursul ultimilor ani.
O discuţie, interceptată de SRI în cadrul anchetei din dosarul corupţiei din vămile de la graniţa cu Serbia, dintre deputatul PD-L de Arad Iustin Cionca şi Aurel Mătiuţ, în perioada respectivă şeful Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara cu sprijinul pedeliştilor de pe Mureş, scoate la iveală mecanismele prin care sunt promovaţi oamenii – recomandări şi susţinere de la partid plus împărţirea influenţei între preşedinţii de filială. Celebru pentru declaraţia sa cinică “asta e, unii se mai spânzură”, după ce un poliţist de frontieră s-a sinucis din cauza datoriilor, în discuţia cu colegul său Mătiuţ, deputatul Cionca a sintetizat, acum, modul de împărţire a puterii în interiorul partidului ” în fiecare judeţ e un tătic acolo. Nu ne băgăm noi dintr-un judeţ în alt judeţ”.
În 16 octombrie 2010, la ora 17, 56, Aurel Mătiuţ a sunat pe un telefon mobil, care aparţine Camerei Deputaţilor, şi care este folosit de deputatul PD-L Iustin Cionca. Discuţia s-a axat pe modul în care îl pot ajuta pe un prieten al vameşului să i se găsească o funcţie, dar şi despre intervenţiile pentru o cunoştinţă care vroia o funcţie în vămile din Caraş Severin.
Aurel Mătiuţ: Alo, servus, ce faci?
Iustin Cionca: Servus, uite pe acasă, mă pregătesc să mă duc la Curtici. E zilele oraşului!
A.M.: Bă, pe vremea asta!
I.C. : Pă vremea asta!
A.M. : Auzi, fii atent, de ce te-am sunat! O fost fostul meu coleg, Deme, pe la mine şi mi-a lăsat un CV..! O zis c-ai zis tu să lase CV-ul aci la mine…
I.C.: Da, că el a vrut la mine, că vine din partea ta şi eu am vrut să-l verific cu ocazia asta.(…..) Înţeleg că e urgent, da?
A.M.: Da, săracu, că-i amărât..! Vai de capul lui..!
I.C.: Zic, înţeleg că-i urgent ce vrei cu mine..!
A.M.: Nu numai asta!
I.C.: Pentru asta, pentru CV.
A.M.: Da, da
I.C. : Dă-l la..dă-l la domnu preşedinte.
A.M. Na, bun, hai că i-l dau la..!
I.C.: Dă-i-l că oricum nu mă pot eu mişca fără el.
A.M. Am, înţeles, bun! Unu.
I.C. Deci unu
A.M.: Unu şi doi! Vezi c-o fost femeia aia la mine…Am primit-o
I.C.: No, foarte bine
A.M.: I-am spus că din partea mea nici o piedică. Doar că trebuie să vorbească cu Sorin..!
I.C.: Da, da ce a vrut la tine?
A.M.: Păi da, nu ştiu ca da a mai fost! Şi exact ce i-am spus acum i-am spus şi atunci! Nu depinde de mine, nu eu trebuie să fac hârtiile..! Trebuie să le facă preşedintele…
I.C.: No!
A.M.: Ăsta al meu a fost la Mărgineanu, îi OK. Numai să vorbesc cu preşedintele şi preşedintele să vorbească cu Frunzăverde… să nu schimbă. că din câte am înţeles eu, dar nu sunt sigur şi n-am verificat treaba..! Asta, domnu preşedinte, deci na trebuie s-o verific! Dacă băiatul de acolo, asta, unde vrea asta să plece. Nu-i susţinut de domnul Frunzăverde..!
I.C.: Îţi dai seama că asta aşa se face.
A.M.: Că asta eu nu mă pot baza..!
I.C.: Măi, înc-o dată…! Ei au zis că-şi rezolvă la Bucureşti…! Eu nu am vrut decât…!Hai să-ţi spun şi ţie acuma…! Cineva te mănâncă de f..d în instituţie acolo…! Şi o zis că nu vrei s-o primeşti. Ci, doar în intenţia asta, am sunat eu!
A.M.: O tâmpită
I.C.: Tu ai zis aşa “Băi, dacă are acolo eu nu mă bag!”
A.M.: Da,da, da
I.C.: Nici nu trebuie să faci mai mult decât atât, să fii amabil, da..!
A.M.: Da, bine-nţeles,nu..! Păi, da, nu-s tâmpit!
I.C.: Eu..
A.M.: Nu, nu, eu chiar sînt
I.C.: Eu sunt rezervat în ce-o spus că…! Dar nici nu poţi să excluzi nici o…
A.M.: Da, ea a fost la prefect! La Frunzăverde n-o fost.
I.C.: Na, atunci să meargă unde vrea ea…! I-ai spus! Foarte bine i-ai spus! Până la urmă fiecare judeţ. e un tătic acolo, să se ducă acolo! Nu ne băgăm noi dintr-un judeţ în alt judeţ!
A.M.: Păi.
I.C.: Eu am vrut doar atâta, ca să nu fii ostil tu!
A.M.: Nu, mă, da de unde. Păi o fost la mine, dă-o în f..re!
I.C.: Îhî, bon. CV-ul ăsta la domnul preşedinte.
A.M.: Bine
I.C.: Spune-i tu ce ai de spus despre persoană.
A.M.: Da.
I.C.: Şi atunci eu mă duc la domn’ preşedinte şi discut ce putem face…în orice caz şansele sunt foarte mici.
A.M.: Eu ştiu, eu ştiu.
I.C.: Pentru că în caz de reduceri, de mii de persoane! Şi când reduci oameni, nu mai poţi să mai aduci şi pe alţii!
A.M.: Eu ştiu! Eu ştiu, prieten drag. Dar el a zis.. zice.. Domnu’ vin cu CV-ul să ţi-l aduc! Zic bine
I.C.: Pe mine el m-a abord..Ascultă! pe mine m-a abordat, pe mine la …la Soare municipiu.
A.M.: Îhi, da ştiu
I.C.: O zis că-i colegul tău, că poţi să dai o recomandare. Zic, ştiţi cum facem. Vă rog frumos să lăsaţi CV-ul la el şi-l iau eu. Că eu am vrut să-l… şi să văd. Eu zic. Vine şi se laudă şi cu tine şi tu nici nu ştii cine îi.
A.M.: Da, da, nu, nu. Trei facultăţi are mă.
I.C.: Ascultă, mă, dacă tu garantezi pentru el şi există vreo posibilitate, cu cea mai mare plăcere.
A.M.:Am înţeles
I.C.: Ascultă-mă! Dom’ preşedinte are oportunitatea şi mai mare să-l ajute pentru că la el vin toate funcţiile. Şi eu doar să-i amintesc “Dom’ preşedinte n-ar fi bun ăla acolo”.
A.M.: Îhî, da, bă, bine.
I.C.: Eu chiar nu-l cunosc pe om..! Garantezi pentru..
A.M.: Da, da. A lucrat cu mine! Băiat bun, aşa ascultător!
I.C.: Auzi, dacă ai tu vreo variantă şi ştii tu cum putem să-l..
A.M.: Nu am, că dacă aş fi avut-o o rezolvam f..o dracu!
I.C.: No bine.
A.M.: Nu am.
I.C.: Hai că aşa sunt şi eu! Îţi dai seama că nici eu nu pot, dacă nu există posibilitatea degeaba vreau!
A.M. Ştiu.
I.C. Dar, câteodată, ştii, vin informaţiile la noi şi te miri de unde sare…! Şi tot timpul să ştie, să fii acolo!
La două zile după această discuţie, Aurel Mătiuţ a fost contactat de Cristian Deme care s-a interesat dacă s-au rezolvat lucrurile.
Cristian Deme: No, ai reuşit să te întâlneşti..
Aurel Mătiuţ: A..m-am întâlnit cu el, am vorbit la telefon, da’ a zis că oricum depinde de domnu’ preşedinte, de domnu Seculici şi o fost el la mine acasă şi i-am dat, i l-am dat direct lui.
C.D.: Aha, aha.
A.M.: Da o zis că deocamdată-i greu că nu sunt posturi, pe nicări! Vezi tu? Acum zic să vedem la asta, deci sigur am vorbit şi i-am dat direct lui. El pleacă acuma!
C.D.: Şi trebe…?
A.M.: El pleacă acum la…în America…Stai că a zis că-n seara asta sau mâine! Şi după ce vine. Stă…, stă cam o săptămână.
Deşi l-am sunat pe deputatul Iustin Cionca la numărul de la Camera Deputaţilor pentru a-i cere un punct de vedere, ne-a răspuns şeful de cabinet care a susţinut că parlamentarul este plecat din ţară până în 15 august şi nu ştie alt număr de telefon la care poate fi contactat. De asemenea, Aurel Mătiuţ nu a putut fi contactat pentru a explica cine-s persoanele pe care le susţinea pentru a ocupa funcţii.
SURSA: pressalert.ro
Puţine clipe au mai rămas până la debutul festivalului de şah arădean, care se bucură, în 2011, de un record de participanţi! Dacă la începutul săptămânii se înscriseseră 180 de jucători, cu două zile înaintea startului, numărul acestora a ajuns la 230. Dintre aceştia, 160 de şahişti sunt la Open-ul principal, în vreme ce la copii sunt 70 de competitori. Organizatorii turneului anunţă că sesiunea înscrierilor rămâne deschisă până vineri la Open-ul principal şi până sâmbătă la întrecerile copiilor. Jucătorii nelegitimaţi sunt rugaţi să aducă o copie după buletin, plus două poze tip buletin.
Si surpriză, pe ultima sută de metri!
Pe lângă Imre Balogh, Petar Drenchev, Marius Manolache, Andrei Murariu şi Vlad Jianu, lista marilor maeştri prezenţi la Arad Open 2011 va fi completată cu încă un nume sonor. GM Tamas Banusz a confirmat că va fi la Arad pentru turneu. Şahistul maghiar are cel mai mare Elo dintre toţi jucătorii, 2554.
Arad Open 2011 ia startul vineri, 5 august. La 15,30 e programată şedinţa tehnică, o oră mai târziu urmând să se dispute prima rundă din Open-ul principal.
Programul weekend-ului
Vineri, 5 august
15:30 – ultimele înscrieri şi şedinţa tehnică
16:30 – runda I turneu principal
Sâmbătă, 6 august
09:00 – deschiderea oficială a turneului
09:20 – runda a II-a turneu principal
15:30 – ultimele înscrieri şi şedinţa tehnică turnee copii
16:30 – runda I – turnee copii
18:00 – excursie degustare de vinuri la Păuliş
Duminică, 7 august
9,30 – runda a III-a la turneul principal si runda a II-a la turneul de copii;
15,30 – 16,15 – partidă demonstrativă cu piese gigant între invitaţii zilei, personalităţi ale vieţii publice arădene, în parcul Eminescu; se merge apoi în Palatul Cultural pentru efectuarea simbolică a primei mutari la începutul rundei a IV-a
16:30 – runda a IV-a turneu principal şi runda a III-a turneu copii
18:30 – runda a IV-a turneu copii
Avand in vedere ca dom’primar Gheorghe Falca nu catadicseste sa ne comunice si redactiei noastre vorbele mieroase din concediu, redam doar, replica mai mult efervescentului Florin Galis, membru si chiar presedinte PNL municipiul Arad. Oricum, noi, ca si aradeni adevarati, suntem entuziasmati de problemele ingrijoratoare pe care edilul acestei urbe le monitorizeaza, avand in vedere zilele de concediu pe care, indreptatit fiind, le petrece, si ii uram „Concediu placut”.
- Suspendarea domnului Gavril Popescu din PNL pe durata a unui an
După cum am afirmat şi în cadrul conferinţei de presă de marţi, cât timp voi fi la conducerea organizaţiei municipale a PNL, nu voi accepta ca vreun membru că încalce regulamentul şi cuvântul dat colegilor, indiferent cine este persoana respectivă. De când echipa noastră conduce organizaţia PNL Arad, numărul membrilor a crescut şi la fel a crescut şi disciplina, astfel incat organizația noastră să nu se manifeste ca un club în care fiecare face ce dorește. Am obţinut rezultate foarte bune în alegerile prezidenţiale din anul 2009 şi avem potenţialul de a sparge cu adevărat monopolul politic al PDL din municipiul Arad. Fiecare om, membru de partid, politician, este liber să îşi urmeze propriul destin politic, însă atât timp cât are calitate de membru al unei organizaţii, se supune rigorilor convenite în comun din cadrul respectivei structuri. Suspendarea lui Gavril Popescu nu este o „mazilire”, o „reglare de conturi”, o „ceartă în interiorul USL”, ci este pur şi simplu o măsură organizatorică normală faţă de un membru care a încălcat regulamentul organizaţiei şi principiile unei echipe puternice. Noi ne vom menţine în continuare aceeaşi linie fermă şi corectă faţă de toţi colegii noştri. Este angajamentul meu luat faţă de colegii mei din PNL Arad.
- Replica primarului Gheorghe Falcă
Cred că nu primarul Falcă este cel care a declarat respectivele lucruri, probabil că domnia sa are consilieri mult mai puţin aplecaţi spre acel limbaj suburban de care amintea. Asistăm la o clasică tentativă de manipulare deoarece primarul Aradului nu se fereşte să dezinformeze public încă o dată. Dacă primarul Falcă spune că arată respect faţă de toţi arădenii, indiferent de partidele politice, de ce a declinat invitaţia noastră la dialog? La fel ca orice partid reprezentat în Consiliul Local Municipal sau Parlament, PNL are în spate un anumit număr de alegători pe care primarul Falcă îi desconsideră pentru simplul fapt că liderii PNL nu se înscriu în turma sa de lăudători sau în portbagajul cu săculeţi de cartofi. Să nu uităm nici de episoadele când primarul participa la acele întâlniri în cartiere unde vorbeau numai oamenii care aveau ceva de lăudat, iar când unul se punea să mai şi ceară ceva era expediat sau repezit – în funcţie de dispoziţia de moment a domnului Falcă. Cât despre limbajul suburban, constatăm un semn de amnezie. Intr-un interviu publicat recent, Falcă statua că USL ar fi o construcţie politică „lipsită de orice principiu moral”, iar liderii USL nu ar face altceva decât „să păcălească” pe toată lumea. Tot acolo eram făcuţi şi proşti pentru că nu am şti „să citim un sondaj”. Doresc să îi transmit primarului Gheorghe Falcă faptul că el chiar are o problemă cu cei care îl critică: nu îi suportă. Din această cauză s-a înconjurat numai de yes-mani şi nu suportă alte opinii, chiar dacă ele sunt venite din partea unor oameni care „nu vor să apară pe prima pagină a ziarelor”. Cât despre dorinţa şi căile de a apărea în presă, …primarul nostru şi colegii săi de partid se dovedesc de multe ori adevăraţi redactori şefi.
Preşedintele CJA, Nicolae Ioţcu, este un om bogat. Deşi a lucrat în ultimii ani aproape exclusiv la stat, ca angajat la Consiliul Judeţean, senator, preşedinte de Consiliul Judeţean, domnul Ioţcu a reuşit să adune o avere de 734.000 de euro! Această “performanţă” îl clasează pe locul 5 într-un top al bogăţiei preşedinţilor de consilii judeţene, realizat de o televiziune centrală.
PSD Arad se întreabă cum a reuşit Nicolae Ioţcu să dobândească o asemenea avere? „Domnul Ioţcu nu este cunoscut ca un om de afaceri, de aceea pentru noi este surprinzătoare averea pe care a reuşit să o strângă atât de repede. În anul 2004, când era consilier județean, nu ne amintim ca domnul Ioțcu să fi avut mari sume de bani în cont. Constatăm acum că i-au priit funcțiile publice, care i-au adus foarte mulți bani. Nicolae Ioțcu s-a îmbogățit în ultimii ani, când traversăm o perioadă de criză, în care în general oamenii mai mult pierd decât câştigă. Dacă acești bani sunt la vedere, ne întrebăm câți bani mai are domnul Ioțcu prin conturi ascunse? Îi cerem lui Nicolae Ioţcu să le dezvăluie zecilor de mii de arădeni care lucrează la stat, ca şi dânsul, reţeta îmbogăţirii peste noapte. Nu ar fi rău să afle profesorii, funcţionarii ce pot face să le meargă aşa de bine, să adune sute de mii de euro” a spus Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad. Acesta a apreciat că drama României în ultimii ani este că în funcţii importante au fost promovaţi oameni care nu au nici un parcurs profesional semnificativ, nici nu au dovedit în mediul economic privat spirit antreprenorial. În schimb, după ce au ocupat funcţii publice, s-au îmbogăţit peste măsură.
„După ce a adunat atât de mulţi bani, la fel ca şi idolii săi din PDL care s-au îmbogățit în același stil, lui Nicolae Ioţcu îi este uşor să apară la televizor şi să vorbească despre austeritate, să le ceară românilor să accepte salarii mai mici şi să plătească impozite şi cheltuieli mai mari. Din declaraţiile de avere ale lui Nicolae Ioţcu înţelegem că a câştigat foarte uşor aceşti bani şi de aceea nu înţelege problemele cu care se confruntă oamenii obişnuiţi”, a încheiat Dorel Căprar.
Autorităţile nu au înfiinţat niciun cămin de bătrâni în judeţul Arad, în urma desfiinţării a trei spitale, în cadrul procesului de reorganizare a sistemului sanitar, în timp ce două dintre fostele unităţi medicale au devenit secţii ale Spitalului Judeţean. Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Arad a declarat că spitalele din Sântana şi Gurahonţ au devenit secţii externe ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, în timp ce unitatea din oraşul Chişineu-Criş a fost desfiinţată, fără a se reorganiza în cămin de bătrâni.
Nici autorităţile locale din Sântana şi Gurahonţ nu au dorit să înfiinţeze cămine de bătrâni în locul spitalelor, acestea fiind desfiinţate şi transformate într-o unitate de primire a urgenţelor şi într-o secţie de pneumologie. La Gurahonţ, unde exista un spital cu aproximativ 100 de paturi, funcţionează acum o secţie de pneumologie a Spitalului Judeţean, care are 30 de paturi.
