Rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,5% în luna ianuarie 2025, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna decembrie 2024, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică.
Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind 5,8% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,1% în cazul celor de sex feminin.
Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna ianuarie a anului 2025 a fost de 450.900 persoane, în scădere față de luna precedentă (462.700 persoane) și față de aceeași perioadă a anului precedent (455.300 persoane).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna ianuarie 2025 (4,5% în cazul bărbaților și 3,9% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 72% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna ianuarie 2025.
Potrivit INS, reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 26,3%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada octombrie – decembrie 2024, scrie agerpres.ro.

Rata creditelor neperformante era, la finele lunii decembrie 2024, de 2,46%, în coborâre față de nivelul din septembrie 2024, de 2,54%. În decembrie 2023, rata creditelor neperformante a fost de 2,37%, conform datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR).
La sfârșitul anului trecut, în România erau 32 de instituții de credit, din care opt sucursale ale unor bănci străine. Activele totale se ridicau la 881,7 miliarde lei, cu 38,5 miliarde lei mai mari comparativ cu septembrie 2024 și cu 78,4 miliarde lei peste cele de la sfârșitul lui 2023.
Activele instituțiilor cu capital privat reprezentau 85,7% în total active, iar activele instituțiilor cu capital străin 62,5%.
De asemenea, indicatorul de solvabilitate era, în decembrie 2024, de 23,66%, față de 24,95% la finele lunii septembrie 2024 și 23,6% la finele anului anterior, scrie agerpres.ro.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat, luni, Campania de primire a Cererilor de plată în anul 2025, a anunțat instituția, printr-un comunicat.
Fermierii vor putea depune Cererea de plată în perioada 3 martie – 30 mai și fără obligația de a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației geospațiale AGI Online, conform Instrucțiunilor de utilizare disponibile în interfața aplicației, pe site-ul APIA www.apia.org.ro.
În situația în care se accesează și scheme din sectorul zootehnic, fermierii se vor prezenta la Centrele APIA conform programării pe care au stabilit-o în prealabil cu funcționarii APIA, în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea AGI Online. Astfel, funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea programării pentru depunerea Cererilor de plată.
La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile din Cererea de plată pentru Campania 2025.
Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafețe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localități/județe.
‘Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia utilizează terenul situația înscrierii în Registrul agricol a datelor despre terenul agricol și să permită acesteia să transmită la APIA adeverințele privind utilizarea terenului conform înscrierii în Registrul Agricol. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii de plată și să fie valabile la data depunerii acesteia. Adeverințele emise pentru schemele de sprijin cuplat din sectorul zootehnic de către asociația/agenția acreditată pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie județean pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului conform procedurii deja utilizate și în anii anteriori de campanie’, se precizează în comunicat.
De asemenea, fermierii care dețin animale în exploatație au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Baza Națională de Date (la medicul veterinar concesionar/asociație/propriile evidențe, dacă este utilizator SNIIA).
Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să anunțe (prin mesaj, telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că dorește să se semneze electronic Cererea de plată. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația AGI Online la data depunerii Cererii. Angajamentele și declarațiile, părți ale cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.

Dacă aveți senzația că salariul dumneavoastră abia vă ajunge de la o lună la alta, nu e doar o impresie – cifrele confirmă! România și Bulgaria sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană la numărul de angajați plătiți prost. Suntem într-un top deloc onorant, iar diferența față de alte state e uriașă.
Concret, aproape un sfert dintre salariații români – 23,9% – primesc un venit mic, adică sub două treimi din salariul mediu pe economie. Bulgaria stă și mai rău, cu 26,8%.
La polul opus, în Portugalia, doar 1,8% dintre angajați sunt plătiți sub această limită. Asta înseamnă că în unele țări europene, un job la stat sau în privat îți asigură un trai decent, pe când în România, salariul mic e… o regulă pentru prea mulți oameni.
Și dacă ești tânăr sau femeie, ai și mai multe șanse să fii pe lista celor plătiți insuficient. Aproape un sfert dintre angajații sub 30 de ani au salarii mici, iar femeile sunt mai afectate decât bărbații. Practic, să fii la început de drum profesional sau să muncești la fel ca un bărbat, dar pe bani mai puțini, sunt două realități care încă definesc piața muncii în România.
Educația rămâne unul dintre puținele lucruri care fac diferența. Datele arată clar: cu cât ai un nivel de studii mai ridicat, cu atât sunt mai mici șansele să fii plătit prost. Peste 27% dintre cei cu studii reduse au venituri mici, față de doar 4,8% dintre cei cu studii superioare.
Cu alte cuvinte, diploma nu îți garantează succesul, dar îți dă o șansă mai mare să ieși din categoria salariilor de supraviețuire.
Și acum vine întrebarea: unde sunt plătite cele mai mici salarii? Răspunsul nu surprinde: HoReCa și serviciile administrative conduc clasamentul. Peste 35% dintre angajații din restaurante și hoteluri sunt plătiți sub nivelul considerat decent, iar în servicii administrative procentul ajunge la 32%.
La asta se adaugă și tipul de contract: dacă ai un contract pe perioadă determinată, șansele să fii plătit prost sunt mult mai mari decât dacă ai un contract pe termen lung.
România și Bulgaria rămân în coada Europei la capitolul salarii decente. În timp ce în alte țări, munca plătită corect e un standard, la noi, să câștigi suficient cât să trăiești bine încă e un privilegiu, scrie tvrinfo.ro.

Vremea se încălzește în toată țara începând de săptămâna viitoare. Potrivit prognozei ANM pentru perioada 3 martie – 31 martie, prima lună de primăvară va aduce temperaturi mai ridicate decât cele normale în toate regiunile.

Vremea în săptămâna 03.03.2025 – 10.03.2025

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă ușor mai accentuată în regiunile nordice și la munte. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țării.

Vremea în săptămâna 10.03.2025 – 17.03.2025

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane. Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Vremea în săptămâna 17.03.2025 – 24.03.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi ușor deficitar, local, în regiunile sudice și vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

Vremea în săptămâna 24.03.2025 – 31.03.2025

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai
ales în regiunile nordice. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval în cea mai mare parte a țării, scrie antena3.ro.

Începand de marți, 04.03.2025, se reia lucrările de protecție versanți pe DN7, Valea Oltului.
În prima etapă lucrările se vor desfășura pe sectorul situat între km 201+215-201+320, zona cascada Lotrișor.
Pe perioada restricțiilor circulația rutieră se va închide total în reprize de aproximativ 20 de minute, dirijată cu piloți de trafic. Pe acest sector este preconizat ca lucrările să se finalizeze în aproximativ 30 de zile.
Restricțiile vor continua și pe alte sectoare ce vor fi comunicate înainte de începerea lucrărilor.
Reamintim că rolul acestora este acela de a asigura condiții de circulație în siguranță!

Plafonarea prețurilor la gaze va fi prelungită cu încă un an, iar la curentul electric cu trei luni. Guvernul se reuneşte astăzi în şedinţă pentru a aproba schema de compensare la energie. Cetățenii și firmele vor beneficia de o compersare și de o plafonare a prețurilor la energie. Guvernul va lua această decizie în ședința care începe la ora 12.00.
Actul normativ va fi aprobat, tocmai pentru a proteja cetățenii, dar și companiile, în situația în care vom putea vedea o nouă explozie a prețurilor.
Dar dacă e să vorbim despre prețurile la curent, acestea vor fi plafonate după ce expiră, pentru o perioadă de încă un an, începând cu data de 1 aprilie 2025, până la data de 30 aprilie 2025. Plafonarea expira la sfârșitul lunii martie.
Iar dacă e să vorbim despre prețul la gaz, și în acest caz va fi o plafonare, consumatorii finali vor plăti un preț plafonat și să aplică acest tarif timp de un an de zile, începând cu data de 1 aprilie 2025 și până la data de 1 aprilie 2026.
Executivul ia aceste decizii tocmai pentru că vedem că e o situație geopolitică instabile și putem vedea explozia reprețurilor și e important ca mai ales companiile, dar și cetățenii români să fie protejați, scrie tvrinfo.ro.

Aproape 80% dintre angajaţi folosesc instrumente AI la job, în timp ce 88% dintre aceştia cred că ar trebui implementate la birou mai multe instrumente de automatizare, iar 70% vor să-şi dezvolte competenţe noi pe zona de AI şi sisteme de automatizare, relevă un sondaj realizat în rândul a 1.175 de respondenţi de dezvoltatorul Genesis Property, potrivit Agerpres.ro.
Potrivit cercetării, 77% dintre angajaţi folosesc instrumente bazate pe AI zilnic sau ocazional la locul de muncă.
Pentru cei mai mulţi angajaţi (41,4%), AI ar trebui să fie ca un mentor virtual care să ştie răspunsuri la toate întrebările, iar 37,2% îl văd ca pe un geniu tăcut, capabil să facă task-uri mai complicate fără să aibă altfel de input-uri. Totodată, aproape 50% consideră că AI va fi folosit tot mai mult în 2025 pentru a simplifica multe activităţi, dar nu va înlocui rolul oamenilor.
„Este deja evident că inteligenţa artificială este din ce în ce mai des adoptată în viaţa de zi cu zi, în special în domeniul profesional. Acţiunile repetitive pot fi făcute acum mult mai rapid, iar angajaţii au mai mult timp disponibil pentru interacţiune şi activităţi creative cu o valoare adăugată mai mare.
Biroul nu mai este doar un loc unde mergem zilnic şi facem o muncă de rutină, ci un hub al colaborării, creativităţii şi inovaţiei, unde tehnologia devine un partener, nu un concurent.
Joburile viitorului nu vor fi despre a face mai mult, ci despre a face mai bine, mai eficient şi cu mai multă creativitate. Organizaţiile care înţeleg această transformare nu doar că se adaptează mai repede, ci vor crea un mediu unde oamenii şi AI-ul evoluează împreună”, a declarat Ionel Purice, CEO, Genesis Property, analizând rezultatele sondajului.
Cei mai mulţi respondenţi (68%) consideră că noile instrumente bazate pe AI pot contribui la crearea de comunităţi în jurul spaţiilor de lucru. În ceea ce priveşte măsurile pe care companiile ar trebui să le adopte pentru a susţine acest proces, 52,2% consideră că angajaţii ar avea nevoie de mai multă flexibilitate, 45,3% îşi doresc mai multe facilităţi la birou, iar 38,5% cred că un acces mai bun la evenimente culturale şi sociale pentru angajaţi ar ajuta la consolidarea comunităţii.

Deficitul bugetar a urcat la 0,58% din PIB în prima lună din acest an, comparativ cu 0,45% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate joi de Ministerul Finanțelor (MF). ‘Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2025 s-a încheiat cu un deficit de 11,01 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB, față de deficitul de 7,89 miliarde de lei, respectiv 0,45% din PIB aferent lunii ianuarie 2024’, se arată în documentul de la Finanțe.
Veniturile totale au însumat 46,75 miliarde de lei, în scădere cu 1,4% (an/an), pe fondul reducerii fondurilor europene și a unor categorii de venituri curente – încasări din TVA (ca urmare a majorării rambursărilor de TVA în ianuarie) și accize (efect de bază ridicat în ianuarie 2024).
În același timp se observă contribuții pozitive mai însemnate în cazul încasărilor din impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile s-au ajustat cu 0,24 puncte procentuale: -0,15 puncte procentuale în cazul veniturilor din fonduri europene și -0,09 puncte procentuale în cazul veniturilor curente.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 6,86 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 62,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+256,5%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, evoluții pozitive au fost consemnate și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,3%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,2% ) -, și impozitului pe veniturile din pensii (26,3%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 17,07 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% (an/an), sub evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la Pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în ianuarie 2024.
Încasările nete din TVA au înregistrat 10,54 miliarde de lei, în scădere cu 11,9% (an/an). ‘Contracția acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut (3,76 miliarde de lei în ianuarie 2025, comparativ cu 2,69 miliarde lei în ianuarie 2024), dar și de un efect de bază ridicat’, subliniază MF.
Veniturile din accize au însumat 3,44 miliarde de lei, consemnând o scădere de 20,1% (an/an), explicată de evoluția negativă a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (-36,8%, efect de bază ridicat). În același timp, încasările din accizele pentru produsele energetice au consemnat o dinamică pozitivă, de 18,1%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Potrivit MF, veniturile nefiscale au însumat 4,06 miliarde de lei, nivel similar cu cel consemnat în luna ianuarie 2024.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,70 miliarde de lei, în scădere cu 59% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 57,76 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe luna ianuarie 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 3,1% din PIB la 3,0% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 14,01 miliarde de lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 7,38 miliarde de lei, în creștere cu 3,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 miliarde de lei, cu 2,19 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, scrie agerpres.ro.