47 de percheziţii au loc miercuri în cinci judeţe din ţară la proprietăţile lui Horaţiu Potra, dar şi la apropiaţi ai acestuia. Sunt căutate arme şi mai multe documente în dosarul de instigare publică deschis pe numele şefului mercenarilor din Congo.
Este cea mai amplă operațiune desfășurată de Poliția Română și de Parchetul General. 47 de percheziții au loc în mai multe județe ale țării, precum Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș, Cluj. Sunt vizate 27 de persoane, patru sedii comerciale.
Descinderile au loc într-o anchetă în care se cercetează un cumul de infracțiuni precum inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist, xenofob, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
De asemenea, vorbim despre promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de săvârșire a unor infracțiuni de genocid sau crime de război.
Sunt vizate și alte infracțiuni în legătură cu campania electorală. De exemplu, fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale, comunicarea de informații false, acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectare a regimului armelor și muniției și orice articole pirotehnice.
Se caută arme, documente. Deja s-au găsit sume importante de bani, pentru că polițiștii au ajuns la mai multe domicilii care aparțin lui Horațiu Potra și ale apropiaților săi, mercenari, potrivit surselor Antena 3 CNN. Este vorba despre persoane cu care Horațiu Potra, în noaptea de 7 spre 8 decembrie, se îndreptau către Capitală pentru a participa la un protest. Existau atunci suspiciuni că intenționau să creeze haos în Capitală. O persoană a sunat atunci la 112, spunând că are informații potrivit cărora cei care urmau să ajungă în București și să meargă spre Catedrala Mântuirii Neamului aveau arme la ei, lucru care s-a și dovedit a fi real. La percheziții s-au găsit mai multe arme albe, obiecte contondente, inclusiv un pistol în portbagajul lui Potra.
Potrivit surselor Antena 3 CNN, la perchezițiile de azi Horațiu Potra nu a fost găsit acasă.
Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală fac miercuri 47 de percheziţii pe raza judeţelor Sibiu, Mureş, Timiş, Ilfov şi Cluj. În cadrul acestor activităţi au fost vizate 27 de persoane fizice şi 4 sedii aparţinând unor persoane juridice, anunţă marţi Parchetul ICCJ.
Conform sursei citate, există suspiciuni privind săvârşirea următoarelor infracţiuni: acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, efectuarea, fără drept, a oricăror operaţiuni cu articole pirotehnice, instigare publică, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid împotriva umanităţii şi de crime de război, precum şi răspândirea, în spaţiul public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, fals în declaraţii privind sursele de finanţare a campaniei electorale, comunicarea de informaţii false, scrie antena3.ro.

Administrația Națională de Meteorologie a publicat, marți, prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, până în data de 24 martie 2025. Potrivit specialiștilor, ultima săptămâna din februarie este singura care aduce temperaturi mai scăzute decât cele normale perioadei, urmând ca din 3 martie să se încălzească în toată țara, scrie antena3.ro.

Cum va fi vremea în săptămâna 24 februarie – 3 martie 2025

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sudice și sud-estice, dar și ușor mai ridicate în cele vestice, nord-vestice și centrale, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane și în extremitatea de sud-est a țării.

Cum va fi vremea în săptămâna 3 martie – 10 martie 2025

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile vestice, nordice și centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane.

Cum va fi vremea în săptămâna 10 martie – 17 martie 2025

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele nordice, nord-vestice și la munte. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va avea o tendință ușor deficitară în cea mai mare parte a țării.

Cum va fi vremea în săptămâna 17 martie – 24 martie 2025

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice. Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.

După zece luni în care România a avut cea mai ridicată inflație din UE, în ianuarie primul loc a fost ocupat de Ungaria, cu 5,7%, urmată de România (5,3%) și Croația (5%), arată datele publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), potrivit stiripesurse.ro.
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat în ianuarie până la 2,8%, de la un nivel de 2,7% în decembrie, în timp ce în zona euro inflația a crescut până la 2,5% în ianuarie, de la un nivel de 2,4% în decembrie. Inflația în zona euro depășește nivelul țintă de 2% avut în vedere de Banca Centrală Europeană.
Luna trecută, cele mai scăzute rate anuale ale inflației din UE s-au înregistrat în Danemarca (1,4%), Irlanda, Italia și Finlanda (toate cu 1,7%).
Comparativ cu decembrie 2024, rata anuală a inflației a scăzut în opt state membre UE (inclusiv în România, de la 5,5%, până la 5,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 15 țări membre UE.
Datele Eurostat mai arată că inflația de bază (core inflation) în zona euro, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a rămas neschimbată la 2,7% în ianuarie, nivel la care se situează începând din septembrie. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În România, conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a coborât, în luna ianuarie 2025, la 4,95%, de la 5,14% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,54%, cele nealimentare cu 4,60%, iar serviciile cu 6,54%.
„Indicele prețurilor de consum în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 100,92%. Rata anuală a inflației în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna ianuarie 2024 a fost 5%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2024 – ianuarie 2025) față de precedentele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) a fost 5,4%”, se arată în comunicatul INS.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârșitul lui 2026, potrivit datelor prezentate în data de 17 februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Numărul înșelătoriilor online a crescut substanțial în luna iubirii, februarie. Pretextând că oferă „iubire adevărată”, infractorii cibernetici profită de persoanele naive, vulnerabile sentimental pentru a le goli conturile.
ING Bank şi Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) au transmis un avertisment cu privire la înșelătoriile romantice. Numărul acestora au crescut în această perioadă, infractorii profitând de sensibilitatea potențialelor victime.
Infractorii cibernetici se ascund în spatele unor măști, pozând în personalități publice – actori, politicieni sau sportivi – soldaţi, medicii ori oameni de afaceri aflați în situații de dificultate temporară. Foarte activi pe site-urile de întâlniri sau pe platformele sociale, aceștia își atrag victimele promițându-le iubirea adevărată.
Într-un timp relativ scurt, apelând la metodele ingineriei sociale, construiesc o relația virtuală cu potențialele victime selectate din rândul persoanelor vulnerabil sentimental. Odată construită această relație, infractorii cibernetici trec la atac și sub diferite pretexte solicită bani sau informații cu caracter personal. De fiecare dată, scopul este același devalizarea conturilor victimei, scrie b1tv.ro.
„După stabilirea relaţiei şi crearea unui sentiment de apropriere şi încredere, invariabil, apar cererile de ajutor financiar. Frecvent, sunt invocate urgenţe de sănătate, accidente, conturi bancare blocate sau documente pierdute, adică diferite situaţii dramatice, care necesită întotdeauna bani. Astfel, militarul în misiune poate solicita bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa o sumă mare de bani blocată într-un cont bancar sau într-o ţară străină. Sau poate este o personalitate publică care a suferit un accident grav.
Sau un antreprenor de succes care a avut o problemă neaşteptată în timpul unei călătorii de afaceri şi cere un împrumut temporar, cu promisiunea de a restitui suma în cel mai scurt timp. Indiferent de povestea creată, ea este mereu presărată cu ghinioane sau accidente suspecte, care trebuie să reprezinte importante semnale de alarmă”, a spus Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România.

Care sunt țintele escrocilor sentimentali

Escrocii sentimentali își aleg țintele, în special din rândul persoanelor vârstnice, profitând de vulnerabilitatea acestora. De altfel, se știe că vârstnicii sunt mai puțin familiarizați cu pericolele din mediul online. Sunt vizate cu precădere persoanele singure, divorțate sau văduve, de preferat în vârstă de peste 50 de ani. Infractorii se orientează către persoane cu venituri stabile, dispuse să trimită bani, cu mai puţină experienţă pe reţelele sociale şi aplicaţiile de dating.

Pentru a-și atrage victimele mai rapid în plasă, ei apelează la manifestări excesive de afecţiune şi de atenţie, cunoscute drept tactici de tip „love bombing”. O practică frecventă este de a trimite documente false (acte de identitate, bilete de avion, contracte, chitanţe) pentru a da impresia de credibilitate și pentru a-și susține poveștile.

„Cei care comit escrocherii romantice sunt experţi în ceea ce fac, sunt răbdători şi meticuloşi, cunosc foarte bine cum să activeze stimuli emoţionali şi par de cele mai multe ori autentici, grijulii şi credibili. Unii dintre escroci sunt prezenţi pe majoritatea site-urilor de dating, matrimoniale sau pe platformele de social media. În conversaţiile avute cu potenţialele victime, ei pot ajunge chiar la cereri în căsătorie sau planuri să se întâlnească personal cu victima, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată.

Astfel, dacă aţi stabilit o relaţie la distanţă pe internet, cu o persoană pe care nu ati întâlnit-o fizic şi nu o cunoşteaţi inainte, analizaţi cu atenţie situaţia şi puneţi-vă întrebările potrivite pentru a verifica dacă este o persoană reală sau în spatele contului se află un infractor. Iar în momentul când interlocutorul solicită sume de bani ori date sensibile de la dvs., oferind diferite pretexte care au deopotrivă o aură de urgenţă, în acel moment trebuie să vă activaţi reflexele de securitate. Atunci când aveţi suspiciuni, nu ezitaţi să cereţi ajutor!”, a explicat Mihai Rotariu, manager al Direcţiei de Comunicare, Marketing şi Media din cadrul DNSC.

Recomandări pentru evitarea capcanelor

ING şi DNSC prezintă o serie de recomandări menite să-i ajute pe vârstnici să evite astfel de situații:

• În nici o circumstanță, nu trebuie să trimiteți bani unei persoane pe care nu o cunoaşteţi personal, indiferent de motivele invocate;
• Nu oferiţi informaţii despre datele cardului, parole, PIN, sau copii ale actelor de identitate, indiferent cine le solicită;
• Aveţi grijă ce postaţi şi faceţi public online.

Specialiştii DNSC avertizează că infractorii pot folosi informaţiile postate pe social-media pentru a înţelege şi aborda potențialele victime. Drept urmare, recomandă verificarea informaţiilor legate de persoana cu care corespondaţi online.

„Cercetaţi fotografia şi profilul persoanei pentru a vedea dacă imaginea, numele sau detaliile au fost folosite în altă parte. Există instrumente gratis online care vă pot arăta dacă o anumită fotografie a aparut şi pe alte site-uri sau aparţine altcuiva; dacă aţi fost contactaţi de o persoană suspectă care vă cere bani, raportaţi profilul pe platforma respectivă şi contactaţi autorităţile”, trasmit reprezentanţii DNSC.

Pentru a recunoaşte tentativele de fraudă online şi a nu le cădea victimă, cetăţenii sunt sfătuiţi să se informeze din surse de încredere precum site-ul DNSC şi secţiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.

Ratele bancare au crescut alarmant. Mulţi dintre români ajung să-şi dea aproape jumătate din salariu pentru a-şi plăti creditele la locuinţe. Însă cumpărarea unei case, fie ea şi în rate, devine un obiectiv greu de atins pentru o bună parte dintre români.
Românii care au credite ipotecare au ajuns să dea, în medie, mai bine de 40% din salarii. În contextul în care dobânzile au tot crescut, dar mai ales preţurile pe piaţa imobiliară, în prezent, pentru un apartament „decent” de 90.000 de euro în Bucureşti, este nevoie de cel puţin un salariu mediu pe economie.
Rata medie a unui credit ipotecar pe 25 de ani pentru achiziția unui apartament cu două camere în București reprezintă 43% din salariul mediu național. Calculul este la un preț mediu de 90.000 de euro și o dobândă medie de 5,79%. Iar rata lunară de 481 de euro. Salariul mediu în România a ajuns la 1.100 de euro.
Prin comparaţie, acelaşi apartament costa în 2022 cu 15.000 de euro mai puţin. Iar rata lunară era 331 de euro.
Anul trecut, a explodat cererea pe partea de credite ipotecare, însă nu pentru că s-au cumpărat cu mult mai multe locuinte. Ci românii au făcut refinanţări şi restructurări pentru a micşora dobânzile. În 2024 au fost acordate în total la nivel național credite ipotecare în valoare de 9,2 miliarde de euro potrivit datelor Băncii Naționale a României, în creștere cu 42% comparativ cu anul 2023,. Acestea au inclus însă și refinanțările, conversiile, transferurile și restructurările.
Numărul caselor și apartamentelor vândute în 2024 la nivel național a crescut cu doar 6,6% comparativ cu 2023.
Specialiştii recomandă refinanțări cu dobandă fixă, creșterea veniturilor printr-un al doilea job sau renegocierea ratei cu băncile, pentru clienții care sunt împovărați de rate, scrie antena3.ro.

Prețurile la energie vor fi plafonate până în vara acestui an. Autoritățile au decis să prelungească măsura pentru încă trei luni. Problema este că plafonarea la energia electrică va dispărea exact în vară, atunci când și prețurile cresc din cauza consumului ridicat.
Astfel, autoritățile vor să îi ajute pe consumatorii vulnerabili cu un card de energie. Nu se știe care va fi valoarea ajutorului sau cine îl va primi, Ministerul Muncii va stabili asta până pe 15 iunie.
Acum este considerat consumator vulnerabil persoana care are un venit lunar de până în 2.053 de lei. Pentru o familie, fiecare membru trebuie să aibă cel mult 1.386 de lei.
Doar 90.000 de gospodării s-ar încadra să primească acest ajutor pentru facturi de la stat și asta pentru că veniturile au crescut anul trecut, odată cu majorările de pensii și salarii.
Sebastian Burduja a spus că trebuie ridicate aceste plafoane de venit pentru a se încadra mai mulți oameni, însă acest lucru trebuie să îl stabilească Ministerul Muncii, care trebuie de asemenea să decidă care va fi și valoarea ajutorului.
Nu se știe încă nici cum vor fi acordate aceste ajutoare, dacă vor fi unele lunare sau anuale. Ministrul Sebastian Burduja a spus doar că autoritățile se vor gândi la un parteneriat cu Poșta Româna pentru a le împărți, scrie antena3.ro.

Pierderile înregistrate anul trecut din cauza fenomenelor meteo extreme au depăşit 2,5 miliarde de euro în sectorul vegetal, iar statul a plătit fermierilor în jur de două miliarde de euro prin schemele de ajutor şi pentru despăgubiri, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
„Pierderile în sectorul vegetal au fost de peste 2,5 miliarde de euro anul trecut din cauza tuturor fenomenelor meteo extreme, iar statul a plătit peste două miliarde de euro. Am dat 400 de milioane de euro pentru secetă, 330 de milioane de euro pe cadrul Ucraina şi în plus pe acciză 100 de milioane de euro. De asemenea, a mai fost sprijinul care s-a dat cumulat cu zootehnia, pe porc, pasăre, vacă de carne, aproape 150 de milioane de euro, deci un miliard de euro şi dacă adăugăm schemele de ajutor de stat care sunt normale încă un miliard de euro. Deci, în total, au fost peste 2 miliarde de euro. Numai pe despăgubiri, bani direcţi către fermieri: un miliard de euro în plus faţă de oricare an din România. Nu s-au dat niciodată plăţi directe de un miliard de euro. Nu mai luăm în calcul ce s-a dat pe creditul fermierului. Dar trebuie spus că 2024 a fost un an greu”, a explicat Barbu.
În ceea ce priveşte prognozele anului agricol 2025, oficialul MADR consideră că după trei – patru ani de secetă a venit şi „ciclul bun pentru România”.
„Cred că a venit ciclul bun pentru România, pentru că au fost trei – patru ani de secetă. Vremea ne arată că anul acesta va fi unul bun. Cu toate că aveam anumite de date care spuneau că deja s-a instalat seceta, se pare că a nins exact în zonele unde am avut probleme cu deficitul de apă şi cu seceta anul trecut. Plus că la sfârşitul lunii noiembrie şi în decembrie, pe toate zonele în care am avut secetă, au căzut precipitaţii de minimum 180 – 190 de litri. Au fost şi zone în care au căzut şi 300 de litri, iar cu zăpada asta s-a mai recuperat. În momentul de faţă nu avem deficit de apă în sol, pe nicăieri”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Referitor la suprafaţa totală cu culturi estimată pentru anul agricol 2024/2025, Barbu a menţionat că aceasta va fi în jurul a 7 milioane hectare, din care aproximativ 3,8 milioane hectare au fost deja însămânţate în toamna anului trecut cu grâu, rapiţă, orz şi orzoiacă.
„Cred că avem însămânţate 3,8 milioane ha cu grâu, orz, rapiţă, iar în primăvară se vor însămânţa încă 3 milioane de hectare, cu porumb, floarea soarelui, etc. În total vor fi înfiinţate culturi cam pe 7 milioane hectare. Noi avem cam 9 milioane de hectare de teren arabil, iar diferenţa o reprezintă culturile perene, lucernă, legume în câmp, sere, solarii şi alte culturi. Să ştiţi că fermierii au reuşit anul acesta să crească suprafaţa terenurilor cultivate cu 50.000 de hectare. Suntem în creştere în fiecare an, adică transformă terenurile care sunt necultivate, le curăţă şi încep să le declare la APIA şi să crească suprafaţă”, a afirmat Barbu, conform stiripesurse.ro.

Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în 2024 a fost de 18.716, în creștere cu 14,58% comparativ cu anul anterior, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Cele mai multe companii care și-au suspendat activitatea au fost din București, respectiv 2.252 (număr în creștere cu 13,79 față de 2023), Capitala fiind urmată de județele Cluj, cu 1.162 firme suspendate (plus 9,93%), Iași – 851 (plus 15,16%), Brașov – 822 (plus 13,85%), Bihor – 800 (plus 19,23%) și Timiș 725 (plus 22,26%).
La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în județele Ialomița – 123 (plus 26,8% față de anul anterior), Covasna -139 (plus 13,01%), Gorj – 134 (plus 2,29%), Teleorman 141 (minus 0,7%) și Giurgiu – 143 (plus 48,96%).
Cele mai mari creșteri ale numărului de suspendări s-au înregistrat în județele Tulcea (plus 62,38%), Dâmbovița (plus 55,38%) și Giurgiu (plus 48,96%%), în timp ce scăderi au avut loc doar în județele Caraș-Severin (minus 5,35%), Vâlcea (minus 4,03%), Satu Mare (minus 0,72%) și Teleorman (minus 0,7%).
Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 4.390 (plus 12,82% comparativ cu 2023), în activități profesionale, științifice și tehnice – 1.767 suspendări (plus 6,06%) și în construcții – 1.688 suspendări (plus 31,46%).
În decembrie 2024, au fost consemnate 1.963 suspendări, cele mai multe în București (258), Cluj (137), Iași (93), Brașov (86) și Sibiu (75), scrie agerpres.ro.

Meteorologii ANM anunță că săptămâna 24 februarie – 3 martie va fi ultima cu temperaturi mai scăzute decât cele obișnuite, urmând ca în următoarele trei săptămâni valorile termice să depășească media climatologică. Deși acum avem în vigoare un cod galben de ger care vizează toate județele țării, începând din data de 3 martie, temperaturile vor crește peste normalul perioadei, anunță meteorologii.

Săptămâna 24 februarie – 3 martie

Temperaturile vor fi mai scăzute decât de obicei în sud, ușor mai ridicate în nord și centru, iar în restul țării vor fi apropiate de normal. Ploile vor fi mai puține în sud și sud-est, iar în celelalte regiuni, cantitatea de precipitații va fi normală pentru această perioadă.

Săptămâna 3 – 10 martie

Temperaturile vor crește peste media normală în toată țara, în special în nord. Precipitațiile vor fi mai puține decât de obicei în sud și sud-est, iar în restul teritoriului se vor menține aproape de valorile normale.

Săptămâna 10 – 17 martie

Vremea se va menține mai caldă decât de obicei în toate regiunile. Ploile vor fi ușor mai rare în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 17 – 24 martie

Temperaturile vor fi peste media obișnuită, mai ales în nord-vest. Cantitățile de precipitații vor fi normale în toate regiunile, scrie antena3.ro.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a fost la Bruxelles, iar de acolo a obținut fondurile necesare pentru a continua programele de sprijin pentru români. Astfel, inclusiv în acest an se vor acorda voucherele de 250 de lei pentru persoanele vulnerabile, dar și pachete alimentare în valoare de 125 de lei. De asemenea, se caută soluții pentru a prelungi programul de vouchere pentru energie.
”Delegația MIPE, condusă de ministrul Marcel Boloș, a avut în această săptămână o serie de întâlniri de lucru cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru a discuta extinderea sprijinului din bani europeni pentru persoanele vulnerabile și pentru educație, dar și viziunea privind implementarea Politicii de Coeziune în viitoarea perioadă de programe, care va începe în 2027.
Astfel, în cadrul discuțiilor cu Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, au fost stabilite două direcții strategice de acțiune.
„Întâlnirea cu doamna vicepreședinte Mînzatu marchează un moment important pentru România. O sumă de 1,2 miliarde euro, direcționată către persoanele în dificultate și o educație conectată la piața muncii, reprezintă mai mult decât o simplă finanțare – este un angajament concret pentru viitorul cetățenilor noștri. Prin aceste măsuri, ne asigurăm că sprijinul ajunge exact acolo unde este cea mai mare nevoie și că sistemul nostru educațional face pași importanți spre modernizare”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Fondurile vor fi asigurate prin realocarea economiilor provenite din execuția financiară a proiectelor, scrie stiripesurse.ro.