România a produs, în 2024, o cantitate de țiței de aproape 2,675 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 120.500 tep mai mică (-4,3%) față de cea din anul anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile de țiței au totalizat, anul trecut, 8,277 milioane tep, fiind cu 905.000 tep peste cele consemnate în 2023 (+12,3%).
Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței ar urma să scadă până în anul 2027 cu un ritm mediu anual de 2,5%.
Astfel, pentru 2024, era estimată o cantitate de țiței de 2,82 milioane tep (minus 3,1% față de 2023), pentru 2025 de 2,74 milioane tep (minus 2,8% comparativ cu anul anterior), în 2026 de 2,68 milioane tep (minus 2,2%) și în 2027 de 2,63 milioane tep (minus 1,9%).
Potrivit CNSP, această scădere este consecința declinului natural al zăcămintelor și menținerii unităților existente de producție.
Importul de țiței era preconizat în urcare de la 7,35 milioane tep în anul 2023, la 7,8 milioane tep în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,5%. După o scădere de 13,7% estimată pentru 2024, la 6,34 milioane tep, importul era prevăzut în creștere cu 10,4% în 2025, la 7 milioane tep, cu 7,4% în 2026, la 7,52 milioane tep, și cu 7,8% în 2027, scrie agerpres.ro.

ANAF a descoperit persoane sau firme care vindeau produse de zeci de milioane de lei fără să declare veniturile, de la produse cosmetice, la telefoane mobile sau produse textile. Până acum, 11 mii de persoane fizice au fost notificate. Produsele se vând atât pe site-urile de anunțuri, cât și pe grupurile de pe rețelele sociale. Totuși, nu mereu atunci când vindem ceva pe internet trebuie să și declarăm. A explicat care este limita Cosmin Neculiță, inspector șef serviciu antifraudă: „Limita constă chiar în intenția persoanei care desfășoară activitatea de comerț online de a cumpăra un produs și a-l revinde. Mai exact, dacă ne vindem produsele din garderoba proprie sau biciclete, ce mai avem pe acasă, facem curățenia de primăvară și ne vindem produsele, nu este nicio problemă, nu vom aplica anumite sancțiuni și nu vom emite decizii de impunere. Aceste venituri sunt venituri neimpozabile, potrivit codului fiscal. Dar dacă hobby-ul meu este să merg în weekend într-un târg și să cumpăr produse pe care ulterior să le plasez pe un site și să le revând, Intenția mea clar a fost una de a obține venit, acest venit fiind impozabil și având obligațiile aferente de a declara veniturile respective. La momentul începerii activității acestei direcții, ne-a fost un pic mai greu de a identifica persoanele care efectuează expediții, însă din 2023 s-a implementat un formular specific. Este vorba despre declarația 395, pe care o depun firmele de curierat în care sunt sintetizate toate expedițiile realizate de către orice entitate, persoană fizică sau juridică, contra ramburs. În baza acestei declarații putem genera analize de risc și putem verifica fiecare persoană câte expediții a realizat și, de asemenea, cuantumul rambursurilor încasate. De asemenea, platformele declară vânzările făcute, iar inspectorii ANAF se uită și la conturile bancare.
Cele mai mari sume au fost în industria produselor cosmetice peste 60 de milioane de lei, încasate de un grup de societăți, să spunem, și persoane fizice, cu veniturile nedeclarate pe produsele electronice, telefoane mobile, vânzări de aproximativ 45 de milioane de lei fără a fi declarate și, de asemenea, produse textile. Putem preciza lenjeria de pat, care este cel mai vândut produs și pentru care s-au încasat rambursuri de între 5 și 15 milioane de către persoane fizice.
„Din momentul în care specificăm că avem o mică afacere, deja ne gândim că știam că ar fi trebuit să ne autorizăm în condițiile legii. Asta însemna să ne constituim o formă organizațională PFA, cea mai simplă întreprindere individuală și apoi către o societate comercială. Dacă totuși nu am făcut asta și nu m-am autorizat că am vrut să văd dacă merge, se depune declarația unică, până la 25 mai, pentru veniturile realizate în anul trecut”, a mai spus Cosmin Neculiță, conform stirileprotv.ro.

Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 3,8% în trimestrul IV din 2025, conform așteptărilor BNR prezentate astăzi de Mugur Isărescu. Guvernatorul a menționat că investițiile și-au temperat constant creșterea în 2024 și a subliniat că avem și o deteriorare masivă a balanței comerciale. „Rata anuală a inflației este estimată la 3,8% pentru T4 2025”, a spus Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației (T4), conform stiripesurse.ro.
„Comparație între Cehia, Polonia, Ungaria și România. Până anul trecut, nu numai că nu am fost campioni la inflație, am avut inflația cea mai scăzută, cea mai mare a fost în Ungaria, apoi în Polonia. Coborârea la noi a fost mult mai lentă, acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral. În ianuarie nu mai suntem noi campioni la inflație în UE, ne-au întrecut polonezii și ungurii”, a continuat guvernatorul BNR.
Guvernatorul a explicat și prudența BNR în ceea ce privește politica monetară: „Faptul că avem o rată de dobândă mai ridicată e legată de altceva, de tensiunile politice interne și de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară și stabilitatea cursului de schimb foarte importantă. Din această cauză și prudența noastră, care nu e exagerată”.
Cât despre tensiunile SUA și Europa, Mugur Isărescu a spus că „nu au putut să fie introduse în această prognoză”.

Conform unei propuneri legislative, sălile de jocuri de noroc ar putea fi interzise la parterul blocurilor cu locatari. Deputatul PNL Gigel-Sorinel Știrbu a înregistrat la Senat pentru dezbatere un proiect de lege care ar completa Ordonanța Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.
Potrivit motivelor expuse de deputatul PNL, numărul sălilor de jocuri de noroc a crescut exponențial în ultimii ani în multe comunități, ceea ce a contribuit la creșterea dependenței de jocuri de noroc, și a avut consecințe negative asupra sănătății și securității publice.
“Este esențial să protejăm atât locatarii, dar și tineretul și în special persoanele mai vulnerabile, prin limitarea accesului la astfel de locații”, se arată în motivele expuse de Gigel-Sorinel Știrbu.
Argumentele deputatului se bazează pe faptul că accesul constant al persoanelor vulnerabile este mai probabil dacă sălile de jocuri de noroc sunt amplasate la parterul blocurilor.
Adoptarea acestei propuneri legislative ar însemna o nouă lovitură pentru industria jocurilor de noroc, în special pentru agențiile stradale. Din anul 2022 încoace, un val de modificări legislative a dus la creșteri repetate ale taxelor de operare, a impozitelor pe câștiguri, culminând cu interzicerea păcănelelor în localitățile cu mai puțin de 15.000 locuitori.
Ca urmare, chiar dacă au fost câțiva operatori care s-au retras complet din România, pariurile online au crescut, și ca dovadă, case pariuri noi apar constant (aproape 50 active în total), chiar dacă sunt site-uri lansate de operatori deja activi pe piață.
Proiectul de lege propus de deputatul PNL Gigel-Sorinel Știrbu ar avea nevoie să fie adoptat în parlament și promulgat de șeful statului până să poată fi publicat în Monitorul Oficial și să devină, în practică, o completare la Ordonanța Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, scrie stiripesurse.ro.

În perioada 16-19 februarie 2025, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare de vreme rece. Pe parcursul nopților și al dimineților va fi ger, în special în nordul, centrul și nord-estul teritoriului, precum și în zonele montane, unde temperaturile minime se vor încadra în general între -16 și -10 grade.

În acest sens, pompierii militari arădeni vă recomandă:

❗Evitați să porniți la drum pe timp de viscol şi ninsoare puternică, iar dacă deplasarea este absolut necesară, informați-vă în prealabil dacă pe traseul stabilit nu sunt drumuri blocate.

❗Înainte de plecare, asigurați-vă că autovehiculul este echipat corespunzător pentru circulaţia în condiţii de iarnă (anvelope specifice sezonului rece, lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip etc.).

❗Urmăriți la posturile radio/TV buletinele meteorologice și recomandările autorităților.

❗Manifestați maximă prudență în utilizarea mijloacelor de încălzire a locuinței.

❗Nu amplasați produse, materiale sau substanțe combustibile în apropierea surselor de căldură.

Mai multe informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro

Noi extrageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc duminică, după ce joi Loteria Română a acordat 22.184 de câștiguri în valoare de peste 1,93 milioane de lei.
La Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report ce depășește 16,82 milioane de lei (peste 3,38 milioane de euro), iar la Noroc un report cumulat de peste 12,34 milioane de lei (peste 2,48 milioane de euro).
De asemenea, la Joker, categoria I, reportul sare de 10,94 milioane de lei (peste 2,19 milioane de euro), în timp ce la Noroc Plus, categoria I, este în joc o sumă de peste 123.000 de lei (peste 24.700 de euro).
Potrivit sursei citate, la jocul Loto 5/40, la categoria I, se consemnează un report de peste 130.800 de lei (aproximativ 26.300 de euro). Totodată, la Super Noroc este în joc la categoria I un report în valoare de peste 56.600 de lei (peste 11.300 de euro).
La extragerea Joker de joi, 13 februarie, la categoria a II-a, s-au înregistrat două câștiguri a câte 135.603,34 lei. Ambele câștiguri au fost obținute pe un bilet jucat la o agenție loto din Bârlad, conform agerpres.ro.

Rata anuală a inflației a coborât, în luna ianuarie 2025, la 4,95%, de la 5,14% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,54%, cele nealimentare cu 4,60%, iar serviciile cu 6,54%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
‘Indicele prețurilor de consum în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 100,92%. Rata anuală a inflației în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna ianuarie 2024 a fost 5%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2024 – ianuarie 2025) față de precedentele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) a fost 5,4%’, se arată în comunicatul INS.
Potrivit datelor prezentate în luna noiembrie 2024 de guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, prognoza de inflație pentru finalul lui 2025 este estimată la 3,5%, scrie agerpres.ro.

Economia României a crescut anul trecut cu 0,9%, iar în ultimul trimestru din 2024 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 0,7% față de același trimestru din 2023 și cu 0,8%, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Pe serie ajustată sezonier, în trimestrul IV 2024, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8%. Față de același trimestru din anul 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 0,7%, scrie agerpres.ro.
Pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2023, PIB-ul în trimestrul IV 2024 a înregistrat o creștere cu 0,7%. În anul 2024, comparativ cu anul 2023, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,9%.
‘Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2024 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2024, publicată în comunicatul de presă nr. 7 din 10 ianuarie 2025, astfel: rezultatele trimestrului I 2024, comparativ cu trimestrul IV 2023, au fost revizuite de la 99,6% la 99,7% ; rezultatele trimestrului III 2024, comparativ cu trimestrul II 2024 au fost revizuite de la 100,0% la 100,1%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană’, menționează sursa citată.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat joi că în coaliţie s-a decis acordarea unui sprijin financiar de 800 lei, în două tranşe, pentru pensionarii cu venituri reduse şi a cerut miniştrilor să redacteze cadrul legal pentru ca primii bani să ajungă la pensionari înaintea Paştelui.
„Ieri am decis în coaliţie acordarea unui sprijin financiar de 800 lei, în două tranşe, pentru pensionarii cu venituri reduse. Cer tuturor miniştrilor cu atribuţii să înceapă să redacteze cadrul legal şi să adoptăm repede această măsură, iar primii bani să ajungă la cei care au nevoie înaintea Paştelui”, a precizat Ciolacu înainte de şedinţa de guvern.