APIA elibereaza adeverinte pentru fermierii care vor credite
EconomieUltimele stiri 3 februarie 2015 0
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de astăzi, 03 februarie 2015, va elibera adeverinţe pentru beneficiarii Măsurii 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor – pachet b – păsări (sesiunea II, anul I de angajament) care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente de la Băncile care au încheiat Convenţii cu Agenţia.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii garantează creditele acordate de bănci fermierilor, în cadrul acestui tip de convenţie.
Toate convenţiile încheiate între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Bancă şi Fondul de Garantare vor fi postate pe site-ul APIA la adresa www.apia.org.ro.
Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o Adeverinţă prin care confirmă faptul că solicitantul a depus cerere de plată pentru Măsura 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – păsări, în perioada 20 mai – 30 iunie 2014, aferentă sesiunii II, anul I de angajament și suma care reprezintă 30 % din valoarea deconturilor depuse aferente acestei sesiunii.
În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 703/ 23.07.2013 privind aprobarea condițiilor în care se vor încheia Convențiile dintre instituțiile financiare bancare și nebancare și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Banca trebuie sa respecte nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăților directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului nu poate depăși ROBOR 6M + 4%, iar comisioanele aferente creditului să fie în limita de 1%.
Totodată, potrivit aceluiaşi act normativ, Banca trebuie să facă dovada că a acordat credite beneficiarilor axei I – Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, axei III – Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale și axei IV Leader din Programul Naţional de Dezvolare Rurală 2007 – 2013.
Read more
În prezent Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în calitate de beneficiar, și SC Soft Business Union SRL, în calitate de partener implementează proiectul strategic“Acțiunea: Prepaid! – Soluție de reformare și modernizare a serviciilor SPO prin implementarea unui sistem modern de plată a indemnizației de șomaj”.
Proiectul “Acțiunea: Prepaid! – Soluție de reformare și modernizare a serviciilor SPO prin implementarea unui sistem modern de plată a indemnizației de șomaj” susţine îndeplinirea angajamentelor din PNR 2011-2013 prin activităţi complementare celor pe care le desfăşoară Serviciul Public de Ocupare, direcţie în care amintim: investiţii în modernizarea SPO, mutarea centrului de greutate al serviciilor cât mai aproape de domiciliul clienţilor, acţiunea în retele de actori sociali relevanţi pentru stimularea ocupării, asistarea metodică atât a personalului SPO cât şi a clienţilor în schimbarea atitudinii şi nivelului de deprinderi necesare acţiunii pe piaţa muncii.
Pentru îmbunătățirea calității serviciilor Serviciul Public de Ocupare, prin proiect se va realiza şi implementa un instrument financiar pentru plata indemnizației de șomaj – cardul Prepaid, având drept scop eficientizarea muncii în cadrul Serviciului Public de Ocupare, furnizând astfel un nou serviciu self-service pentru cele 43 de agenții județene și implicarea unui grup țintă de 80 de persoane.
În acest context, prin implementarea acestui instrument de plată la nivel naţional se urmăreşte
întărirea capacităţii SPO precum şi îmbunătăţirea serviciilor furnizate de acesta persoanelor în
căutarea unui loc de muncă.
APIA a început eliberarea de adeverințe pentru crescătorii de păsări
EconomieUltimele stiri 29 ianuarie 2015 0
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început de astăzi eliberarea adeverinţelor pentru beneficiarii Măsurii 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor – pachet b – păsări (sesiunea I, anul III de angajament) care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente de la Băncile care au încheiat Convenţii cu Agenţia.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii garantează creditele acordate de bănci fermierilor, în cadrul acestui tip de convenţie.
Toate convenţiile încheiate între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Bancă şi Fondul de Garantare vor fi postate pe site-ul APIA la adresa www.apia.org.ro.
Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o Adeverinţă prin care confirmă faptul că solicitantul a depus cerere de plată pentru Măsura 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – păsări, în perioada 16 octombrie – 15 noiembrie 2014, aferentă sesiunii I, anul III de angajament și suma care reprezintă 30 % din valoarea cererii de plată.
În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 703/ 23.07.2013 privind aprobarea condițiilor în care se vor încheia Convențiile dintre instituțiile financiare bancare și nebancare și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Banca trebuie să respecte nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăților directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului nu poate depăși ROBOR 6M + 4%, iar comisioanele aferente creditului să fie în limita de 1%.
Totodată, potrivit aceluiaşi act normativ, Banca trebuie să facă dovada că a acordat credite beneficiarilor axei I – Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, axei III – Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale și axei IV Leader din Programul Naţional de Dezvolare Rurală 2007 – 2013.
Read morePiața românească, invadată de brânza care nu a văzut laptele
EconomieUltimele stiri 27 ianuarie 2015 0
Un fenomen periculos se extinde rapid, în timp ce autoritățile refuză să ia încă o măsură în acest sens. Este vorba despre prezența pe piața românească a lactatelor fabricate fără lapte, susține Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. La rândul său fermier în Maramureș, Frânc susține că brânzeturile fără lapte au început să fie tot mai prezente în România, ajungându-se ca după comercializarea lor în piețe, aceste produse să poată fi acum găsite chiar și pe rafturile marilor magazine.
În locul laptelui, brânzeturile sunt fabricate dintr-o serie de uleiuri vegetale, precum cel de palmier și cel de soia. Așa se ajunge ca produse să fie extrem de ieftin – prețul fiind singurul semn care diferențiază aceste lactate de cele care respectă rețetale tradiționale și au lapte proaspăt în compoziție. “Deși TVA-ul este de 24% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț redicol de doar câțiva lei”, este revoltat președintele FCBR, Claudiu Frânc
El susține că pe piața lactatelor, multe reguli sunt încălcate. ”Spre exemplu, în laptele proaspăt este interzisă folosirea de lapte praf și, totuși, sunt mărci pe piața românească care vând lapte ambalat produs exclusiv din lapte praf”, ne-a mărturisit cu regret Claudiu Frânc.
Riscurile la care sunt expuși românii care consumă lactate produse fără lapte lapte sunt diverse și periculoase, întrucât la baza acestor produse stau uleiuri ce conțin grăsimi esterificate cu grave consecinte asupra sănătății.
Apariția acestui tip de produse este cunoscută de autorități încă din primăvara anului trecut, dar nu s-a luat nici o măsură. “Am cunoștință de aceste lactate de anul trecut, din primăvară, când cu ocazia efectuării unor controale în piețele, au fost descoperite în special brânzeturi aduse din Bulgaria și care nu aveau, conform analizelor din laborator, nici un gram de lapte. Această practică nu este străină nici producătorilor din România, poate și din cauza legislației permisive, care permite un anumit adaos de alte produse în brânzeturi, exceptând laptele”, a precizat președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. (agrointel.ro)
Read more
O lege modifică prevederile din Codul Muncii referitoare la concediul de odihnă anual, salariatul temporar şi încetarea de drept a contractului individual de muncă. Dintre cele mai importante noi reglementări amintim faptul că, începând de duminică, 25 ianuarie 2015, concediul medical, de maternitate, de risc maternal şi cel pentru îngrijriea copilului bolnav constituie vechime în muncă.
Astfel, Legea nr. 12/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii) introduce noi reglementări, cea mai importantă dintre acestea precizând că, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, se consideră perioade de activitate prestată (vechime în muncă) cele de:
- concediu medical (incapacitate temporară de muncă);
- concediu de maternitate;
- concediu de risc maternal;
- concediu pentru îngrijirea copilului bolnav.
Atenţie! Noul act normativ stabileşte că durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile, eliminându-se precizarea conform căreia aceasta se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. (art. 145, alin. 2)
În cazul în care concediul medical, de maternitate, de risc maternal sau pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta din urmă se întrerupe.
Salariatul va efectua restul zilelor de concediu de odihnă după ce au încetat situaţiile de mai sus, iar când nu este posibil, zilele neefectuate vor fi reprogramate.
În plus, o nouă prevedere stabileşte că salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.
O altă modificare adusă de Legea nr. 12/2015 vizează zilele de concediu neefectuate. La ora actuală, efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege/în contractul colectiv de muncă, iar angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.
Din 25 ianuarie, art 146 din Codul Muncii va stabili că angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat, într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
Se păstrează prevederile conform cărora:
- concediul de odihnă se efectuează în fiecare an;
- compensarea în bani, în cazul neefectuării acestuia, este permisă doar la încetarea contractului individual de muncă.
Tot de la sfârşitul acestei săptămâni intră în vigoare două noi precizări conform cărora absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă, cu excepţia concediilor pentru formare profesională fără plată, acordate în condiţiile art. 155 şi 156 din Codul Muncii.
Modificări survin şi referitor la munca temporară, noul act normativ stabilind că salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.
În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu CIM şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului.
O ultimă completare adusă de Legea nr. 12/2015 se referă cazurile în care încetează de drept contractul individual de muncă. Astfel, această măsura se aplică, printre altele, „la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II;”. (art. 56, alin. 1, lit. c)
Concret, este introdusă situaţia comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II şi se completează situaţia comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate cu gradul III.
Cabinet de avocat Coltuc www.coltuc.ro
Read more
APIA Arad a inceput plata pentru cererile de suprafata depuse in 2014
EconomieUltimele stiri 20 ianuarie 2015 0
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura – Centrul judetean Arad anunţă că incepand cu data de 19.01.2015 a demarat efectuarea platilor pentru diferenta de sprijin financiar pe componenta Schema de plata unica pe suprafata (SAPS) si Ajutoare nationale tranzitorii (ANT) pentru cererile de plata pe suprafata depuse in Campania 2014.
Incepand cu data de 21.01.2015 banii vor fi virati in conturile fermierilor.
Fermierii ale caror cereri de plata sunt supuse verificarilor specifice vor beneficia de sprijin financiar pana cel tarziu la sfarsitul lunii februarie 2015.
Daca avansul acordat pana la sfarsitul anului trecut a fost de 69 de euro/ha, diferenta de plata se ridica la 70,38 euro/ha. La acestea se adauga 19,81 de euro/ha din bugetul national care se acordă în sectorul vegetal în cadrul schemei de ajutoare nationale tranzitorii, pentru culturile amplasate pe teren arabil (ANT).
Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2014 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 342/03 din 1 octombrie 2014.
Read more
Guvernul suplimenteaza plafonul pentru "Prima Casa"
EconomieUltimele stiri 14 ianuarie 2015 1
Potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptată astăzi, programul guvernamental „Prima casă”, prin care statul acordă garanții guvernamentale pentru achiziționarea unei locuințe, va continua şi în 2015. Pentru anul în curs a fost alocat un plafon suplimentar de garantare în valoare de 2.500 milioane lei.
De asemenea, actul normativ aprobat de Guvern prevede posibilitatea utilizării în anul 2015 a diferenței nealocate din plafonul prevăzut pentru anul 2014, precum și sumele neutilizate până la data de 31.12.2014 din fondurile alocate băncilor din plafonul disponibil pentru 2014. Suma reprezentând diferența rămasă neutilizată și/sau nealocată din anul 2014 se va publica pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice și al Fondului Naţional de Garantare şi Contragarantare pentru IMM-uri.
Read more
Guvernul introduce tichetele de masa electronice
EconomieUltimele stiri 14 ianuarie 2015 0
Guvernul a adoptat astăzi Hotărârea de modificare a Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, permitând astfel angajatorilor să opteze pentru acordarea tichetelor de masă în format electronic, sub forma unui „portofel electronic”, un suport asemănător cardului bancar alimentat de emitenţi.
Hotărârea de Guvern implementează prevederi ale Legii nr. 291/2013 de modificare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, prin introducerea posibilităţii emiterii de tichete de masă şi pe suport electronic, ca o alternativă modernă la cele pe suport de hârtie.
Angajatorii vor stabili împreună cu reprezentanții sindicatelor sau ai salariaților, prin contractele colective de muncă, clauze privind acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă, precum și forma suportului acestora, respectiv suport electronic și/sau hârtie.
În cazul acordării tichetelor de masă în format electronic, angajatorii vor alimenta „portofelul electronic” cu valoarea nominală aferentă tichetelor de masă, care va fi folosită exclusiv pentru achiziționarea de produse alimentare, fără a permite efectuarea de operaţiuni de retragere de numerar.
De asemenea, în concordanţă cu modificările aduse prin Legea nr. 291/2013, Hotărârea de Guvern adoptată astăzi oferă angajaţilor posibilitatea de a utiliza mai flexibil tichetele de masă, în sensul că elimină prevederile care limitează utilizarea a maximum două tichete de masă/zi.
Un alt element de noutate introdus de actul normativ constă în aplicarea unitară a reglementărilor în cazul salariaților care lucrează în regim de tură. Astfel, în cazul în care un angajat lucrează în ture și timpul de lucru este mai mare de 8 ore/zi, numărul de tichete de masă (indiferent de suportul pe care sunt emise, hârtie sau electronic) la care are dreptul pe lună se calculează adunând numărul de ore lucrate și împărțind această sumă la 8. Concret, în actul normativ se menționează că salariații vor beneficia lunar de un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile în care sunt prezenți la lucru în unitatea angajatorului, iar acest număr nu poate depăși numărul de zile lucrătoare.
Hotararea de Guvern include, de asemenea, informații privind modul în care angajatorii vor putea achiziționa „tichetele electronice”. Pe lângă implementarea reglementărilor privind acordarea tichetelor de masă pe suport electronic, actul normativ urmărește și alte obiective, precum: creşterea disciplinei contractuale şi siguranţei financiare a sistemului tichetelor de masă, asigurarea unui control mai eficient al utilizării tichetelor de masă.
Read more
Amenzi de aproape 30 milioane de euro pentru Metro, Selgros, Mega Image si Real
EconomieUltimele stiri 13 ianuarie 2015 0
Consiliul Concurenţei a sancţionat patru retaileri şI 21 de furnizori cu 35 mil. euro pentru fixarea preţurilor. Cele patru reţele de comerţ modern – Metro Cash&Carry, Selgros, Mega Image şi Real – au primit amenzi cumulate de 29 mil. euro, respectiv peste 80% din total.
Concurenţa a decis investigarea unora dintre cele mai mari lanţuri de comerţ modern de pe piaţa locală pentru înţelegeri cu furnizorii asupra preţurilor de cumpărare şi vânzare. Astfel, un retailer a agreat cu un furnizor achiziţia a unei anumite cantităţi la un anume preţ cu condiţia ca furnizorul respectiv să nu vândă niciunui alt retailer acelaşi produs la un preţ mai mic.
”Consiliul Concurenţei a constatat că preţurile de vânzare la raft nu se stabileau conform regulilor de piaţă prin raportul dintre cerere şi ofertă, ci furnizorul şi retailer-ul stabileau un pret fix sau minim. Această practică conduce la preţuri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neputând să scadă preţul sub limita stabilită cu furnizorul”, potrivit oficialilor Concurenţei. În ceea ce priveşte comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor, contractele sau documentele contractuale dintre unii retaileri şi furnizori conţineau o clauză care prevedea că, în aceeaşi perioadă, furnizorii nu puteau realiza promoţii simultane în diferite lanţuri de retail, acestea putând doar să alterneze. În acest fel, consumatorul final nu putea avea acces, în acelaşi timp, la promoţii şi implicit la cel mai mic preţ, în magazine concurente. Decizia de a realiza sau nu promoţii în lanţuri de magazine concurente trebuie să aparţină furnizorului.
Consiliul Concurenţei a demarat ancheta în a doua parte a anului 2009 şi au fost vizat grupurile Metro – care deţinea atunci Metro Cash&Carry şi Real Hypermarket -, Rewe Group – Selgros Cash&Carry şi Billa România -, Mega Image şi CDR Interex, potrivit informaţiilor anterioare. Din 2009 până astăzi Selgros a ieşit din portofoliul Rewe fiind cumpărat de elveţienii de la Coop iar Metro a vândut 20 dintre hipermarketurile Real către Auchan, păstrând doar patru magazine. Mai mult, grupul Interex a ieşit de pe piaţa din România închizând toate supermarketurile.
În noiembrie 2014, Consiliul Concurenţei a declanşat o nouă investigaţie care vizează “unele lanţuri de retail din România şi furnizori ai acestora: Auchan România, Carrefour România, România Hypermarche (Cora), Kaufland România SCS şI furnizori ai acestora. Avem noi indicii privind o posibilă fixare a preţurilor între unii retaileri şi furnizorii lor”, se arata într-un document al autorităţii de concurenţă. (zf.ro)
Câștigul salarial mediu nominal net a crescut in noiembrie
EconomieUltimele stiri 12 ianuarie 2015 0
Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.743 lei, în noiembrie 2014, în creștere față de luna precedentă cu 38 de lei, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică.
În luna noiembrie 2014, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.412 lei, cu 2,3% mai mare decât în luna octombrie 2014. Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.743 lei, în creștere față de luna precedentă cu 38 lei (2,2%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (4.166 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.033 de lei).
Potrivit INS, comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,6%.
În luna noiembrie 2014, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a înregistrat creșteri față de luna octombrie 2014. Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime anuale sau pentru sărbători), sume din profitul net și din alte fonduri, dar și realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net au fost influențate în unele activități economice și de disponibilizările de salariați cu câștiguri salariale mici.
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net, arată INS, s-au înregistrat în activități auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activități de asigurare și fonduri de pensii), respectiv cu 23%, și în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activități de poștă și de curier, depozitare și activități auxiliare pentru transport, între 9,0% și 13,0%.
De asemenea, creșteri semnificative au mai fost în fabricarea substanțelor și a produselor chimice, fabricarea produselor din tutun, fabricarea echipamentelor electrice, cercetare-dezvoltare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, între 5,5% și 9,0%.
„Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna octombrie de premii ocazionale, sume din profitul net și alte fonduri. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net sunt cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte)”, se spune în comunicat.
Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură) (12,8%), în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, industria metalurgică, extracția minereurilor metalifere, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, fabricarea altor mijloace de transport (între 4,5% și 7,5%).
În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna octombrie în învățământ (1,7%), sănătate și asistență socială (1,7%), respectiv în administrația publică (0,7%).
Read more