Filmul documentar „Dincolo de fațadă. Lajos Szántay şi Secessionul arădean“, care reconstituie viața şi opera arhitectului care a proiectat cele mai importante clădiri ale orașului, va fi redifuzat la Cinematograful „Arta“ din Arad.

Evenimentul va avea loc joi, 30 iulie 2026, de la ora 19.00, în prezența producătoarei Diana Gavra, care va sta la dispoziția publicului pentru a oferi răspunsuri la întrebări.

Prin mărturiile unor specialişti de referință – Anca Majaru, Mihai Moldovan, Gheorghe Lanevschi şi Lajos Notarós -, alături de imagini de arhivă, fotografii de epocă şi filmări realizate cu drone şi echipamente cinematografice de precizie, care urcă până la ornamentele pe care puțini le-au văzut vreodată de aproape, filmul aduce un omagiu lui Lajos Szántay.

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Aradul de la începutul secolului al XX-lea poartă încă pe fațadele sale amprenta unui arhitect uitat: Lajos Szántay, cel care a adus în acest oraş limbajul rafinat al Secesionismului vienez.

Prin recuperarea acestei figuri, filmul documentar propune nu doar o lecție de patrimoniu arhitectural, ci și o reflecție asupra identității culturale a unui oraş de frontieră, locul unde Occidentul şi Orientul Europei s-au întâlnit, la cumpăna dintre două lumi.

Evenimentul de la Cinematograful „Arta“ este organizat de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad cu sprijinul Printadera Film.

„Elio”, animaţia care ne va purta într-o aventură spaţială emoţionantă, care explorează teme precum singurătatea, conexiunile umane şi familia, va fi proiectată la Cinematograful din Grădiște.

Proiecția va avea loc vineri, 24 iulie 2026, după următorul program:

Ora 21.15 – Jocuri muzicale interactive

Ora 21.45 – Proiecția animației „Elio“, varianta dublată în limba română.

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Filmul spune povestea lui Elio, un puşti singuratic şi cu o imaginaţie bogată, care preia din greşeală legătura directă cu Comuniversul, organizaţia intergalactică a tuturor speciilor inteligente. Astfel, pasiunea lui pentru extratereştri devine realitate.

Nevoia lui Elio de apartenenţă îl conduce către o prietenie neaşteptată cu Glordon, fiul Lordului Grigon, conducătorul unei civilizaţii gata să atace Comuniversul în orice moment. Acum, Elio trebuie să evite o criză de proporţii intergalactice, în timp ce îşi caută adevărata menire.

Evenimentele de la Cinematograful din Grădiște sunt organizate de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad.

Istoricii și intelectualii care se respectă cunosc că există două viziuni dominante  privind conceptul de națiune : cea etnică și națiunea civică. Aceste viziuni nu sunt doar simple speculații filosofice ci au avut și continuă să aibă un impact covârșitor asupra fenomenelor sociale, politice și culturale.

Definiția etnică a națiunii, realizată de scriitorul romantic german Herder, și-a pus amprenta semnificativ pe evoluția unor societăți și state din epoca modernă și contemporană.  Abordarea exclusivistă, de tipul dacă nu ești de același sânge nu poți face parte din aceeași națiune, a generat fenomene politice precum fascismul și nazismul, care au provocat atrocități inimaginabile.

La polul opus, se află viziunea civică despre națiune, definită de francezul Ernest Renan prin sintagma ,,un plebiscit de fiecare zi”. Altfel spus, națiunea civică se bazează și se construiește pe toți cetățenii care asumă un viitor împreună, având la bază o constituție care să le garanteze drepturile și libertățile.

Poate nu conștientizăm tot timpul  cât de importantă este înțelegerea celor două concepții despre națiune și societate, cât de diferite sunt acestea și ce clivaje produc și în prezent între cetățenii aceleiași țări.

Dacă am realiza puțin mai mult semnificațiile despre care am scris mai sus, nu ne-am mai lăsa așa fascinați de tot felul de abordări populiste cu tentă naționalistă, care suprapun conceptul de națiune peste cel de popor.  Dacă intelectualii care pricep câte ceva ar explica cetățenilor mai clar aceste lucruri, cu siguranță că am fi mult mai atenți și mai critici  față de tot felul de demagogi.   În schimb, poate ne-am implica mai serios în mișcări civice autentice  și în politică , pentru a popula partidele cu mai mulți oameni de calitate și profesioniști.   Până la urmă, națiunea este un plebiscit de fiecare zi.  Depinde doar de noi cum o menținem.

Antoniu Martin, istoric și analist politic

Filmul „Înainte de apus” („Before Sunset”), regizat de Richard Linklater și avându-l în rolul principal pe Ethan Hawke, va fi proiectat în grădina de vară a Cinematografului „Arta” din Arad.

Proiecția va avea loc joi, 16 iulie 2026, de la ora 21:45. Accesul publicului este gratuit, în limita locurilor disponibile.

Pelicula spune povestea lui Jesse (Ethan Hawke), un scriitor american, și a Celinei (Julie Delpy), o franțuzoaică ce lucrează pentru o organizație de protecție a mediului. Cei doi s-au cunoscut cu nouă ani în urmă, într-un tren care circula pe ruta Budapesta – Viena, au petrecut împreună o noapte de neuitat, după care drumurile lor s-au despărțit.

Destinul îi aduce din nou față în față, de această dată la Paris, unde Jesse se află pentru promovarea celei mai recente cărți. Cu doar câteva ore înainte ca acesta să plece cu avionul, cei doi profită de timpul rămas pentru a se plimba prin oraș și a rememora trecutul. Discuțiile lor despre iubire, viață și alegerile făcute îi determină să se întrebe dacă sentimentele dintre ei au dispărut cu adevărat. Situația este însă complicată de faptul că Jesse este căsătorit și are un copil.

Filmul a fost nominalizat la Premiile Oscar la categoria Cel mai bun scenariu adaptat.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad.

Animația fantastică „Hopperi“, care spune povestea unui castor robotic care salvează natura, va fi proiectată în grădina de vară de la Cinematograful din Grădiște.

Evenimentul va avea loc vineri, 10 iulie 2026, după următorul program:

• Ora 21.15 – Jocuri muzicale interactive
• Ora 21.45 – Proiecția filmului „Hopperi“

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Filmul „Hopperi“ propune o aventură plină de umor, emoție și suspans, care explorează relația dintre om și animal prin prisma fascinației pentru noile tehnologii, capabile să forțeze limite ce, până nu demult, păreau imposibil de depășit.

În centrul poveștii se află Mabel, o tânără pasionată de natură și de protejarea animalelor, care primește șansa de a testa o tehnologie revoluționară ce îi permite să își transfere conștiința în corpul unui castor robotic incredibil de realist.

Odată infiltrată în lumea animalelor, Mabel descoperă o societate surprinzător de bine organizată, cu propriile reguli, ierarhii și conflicte.

Pe lângă aventură și umor, animația aduce în prim-plan și probleme ecologice reale: dezvoltarea urbană necontrolată, care pune în pericol mediul înconjurător, făcând protejarea habitatelor naturale cu atât mai importantă.

Aventurile lui Mabel și ale castorilor sunt concepute astfel încât să evidențieze importanța responsabilizării față de natură și necesitatea de a păstra echilibrul între oameni și mediul înconjurător.

Evenimentele de la Cinematograful din Grădiște sunt organizate de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad.

SINOPSIS

Titlu original: Hoppers

Regia: Daniel Chong

Scenariul: Daniel Chong, Jesse Andrews

Producători: Nicole Paradis Grindle

Producători executivi: Pete Docter, Kiri Hart, Peter Sohn

Distribuție vocală: Piper Curda, Bobby Moynihan, Jon Hamm, Kathy Najimy, Dave Franco, Eduardo Franco, Aparna Nancherla, Sam Richardson

Gen: Animație, Aventură

Rating: Audiență generală

Ceea ce pornește ca o aventură fascinantă se transformă rapid într-o misiune cu miză reală: alături de George, carismaticul și încăpățânatul rege al castorilor, Mabel ajunge în prima linie a luptei pentru protejarea habitatului lor natural.

Tensiunea escaladează în momentul în care primarul Jerry Generazzo își dezvăluie planurile de dezvoltare, vizând chiar teritoriul pe care castorii îl numesc „acasă”. Pentru el, zona reprezintă o oportunitate economică; pentru animale, este însăși condiția supraviețuirii lor.

Prinsă între două lumi, Mabel trebuie să ia atitudine și să decidă cât de departe este dispusă să meargă pentru a proteja comunitatea castorilor și habitatul lor.

Filmul „Ultimul viking“/„The last viking“, o comedie dramatică în regia lui Anders Thomas Jensen, cu Mads Mikkelsen într-unul din rolurile principale, va fi proiectat în premieră în Arad, la Cinematograful „Arta“.

Proiecția va avea loc vineri, 26 iunie 2026, de la ora 19.00.

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Filmului, care îmbină comedia neagră, drama și thriller-ul spune povestea a doi frați într-o fugă improbabilă.

După ce iese din închisoare, un hoț de bancă reia legătura cu fratele său, singurul care știe adevărul despre locul ascunzătorii comorii. Însă, acesta din urmă s-a angajat într-o realitate paralelă: convins că este reîncarnarea lui John Lennon, el îl conduce pe fratele său într-o aventură neașteptată, departe de orice logică criminală.

Cursa după bani transformă aventura într-o incursiune profundă în relațiile familiale, nebunie și căutarea posibilă a răscumpărării.

Evenimentele de la Cinematograful „Arta“ sunt organizate de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad.

SINOPSIS

Ultimul Viking

Titlul original: Den Sidste Viking

Danemarca, Suedia , 2025

Comedie, Dramă, Thriller | Durata: 1h56

Regia: Anders Thomas Jensen

Distribuție: Mads Mikkelsen, Nikolaj Lie Kaas, Lars Brygmann

Rating: AP-15 (acordul părinților pentru copiii cu vârste mai mici de 15 ani)

Proaspăt ieșit din închisoare după 20 de ani, Anker tocmai vrea să recupereze banii pe care i-a furat. Însă fratele și complicele său Manfred (Mads Mikkelsen), suferă de o tulburare de identitate disociativă: acum se crede John Lennon, iar John și nu-și aduce aminte locul unde Manfred a îngropat banii.

Compania de Teatru „Aradi Kamaraszínház” și actorul Attila Harsányi s-au întors de la Debrecen cu un nou premiu. Membru de bază al trupei, Harsányi a interpretat monodrama Kean în programul competițional al Festivalului Național de Teatru din Ungaria.

Juriul actoricesc al MASZK și al Sindicatului Lucrătorilor din Teatru (SzíDoSz) i-a acordat lui Attila Harsányi premiul pentru cel mai bun actor, pentru interpretările sale din spectacolele Kean (producția Companiei de Teatru „Aradi Kamaraszínház”) și Ghetoul (producția Teatrului Național din Miskolc).

În acest an, Teatrul Național Csokonai din Debrecen a găzduit Festivalul Național de Teatru din Ungaria, unde, în cadrul competiției, au concurat 14 spectacole (șapte montări pe scena mare și șapte producții de studio). La gala de decernare a premiilor, juriul de specialitate a desemnat câștigătorii în 12 categorii, iar juriul actoricesc MASZK–SzíDoSz a acordat premii în 4 categorii.

Membrii juriului actoricesc MASZK–SzíDoSz au fost: László Sirkó, actor laureat al Premiului pentru întreaga activitate „Gobbi Hilda”; Petra Ács, actriță laureată a Premiului „Soós Imre”; și Károly Peller, actor, regizor și membru al conducerii SzíDoSz.

Pentru prima dată, o producție a Companiei de Teatru „Aradi Kamaraszínház” a fost inclusă în programul competițional al Festivalului Național de Teatru din Ungaria. La cea mai prestigioasă manifestare teatrală din Ungaria, trupa arădeană a prezentat monodrama Kean, în regia lui Ernő Tapasztó, în rolul principal avându-l pe Attila Harsányi.

În iunie 2025, spectacolul a câștigat trofeul celei de-a 15-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru Underground de la Arad. Tot anul trecut, la cea de-a 31-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Atelier din Baia Mare, Attila Harsányi a primit Premiul Special al Juriului pentru prestațiile sale din spectacolele Kean și Decalogul după Hess, iar, în calitate de invitat constant al festivalului, a primit și Premiul de Excelență Atelier. Monodrama a avut un succes remarcabil și la Festivalul de Monodramă și Teatru Studio al Teatrului Jászai Mari din Tatabánya. În acest an, Kean a fost distins cu premiul pentru Cea mai bună monodramă în cadrul celei de-a 12-a ediții a festivalului MOST.