News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Filmul „Romeria“ va fi proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad

Filmul „Romeria“ (r. Carla Simón), o poveste emoționantă despre familie, regăsire și maturizare, va fi proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad.

Proiecția va avea loc miercuri, 17 iunie 2026, de la ora 19.00.

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Filmul spune povestea Marinei, o tânără orfană care se află într-un moment de cumpănă și caută sprijin din partea familiei ei îndepărtate. Astfel, pornește într-o călătorie spre orașul natal al tatălui ei, în speranța că va găsi toate răspunsurile pe care le caută.

Cu toate că părinții Marinei sunt absenți, prezența lor este resimțită pe tot parcursul filmului. Ei reapar în nenumărate feluri, adesea în mici detalii sau obiecte care au rămas în urma lor, iar Marina reușește să construiască portretul lor.

Nu este un portret perfect sau complet, însă indiciile pe care le descoperă reușesc să umple goluri care completează atât povestea părinților ei, cât și a vieții lor.

Marina se află la granița dintre două realități: cea a copilăriei ei, unde a crescut în Barcelona alături de mama ei și a trăit cu impresia că tatăl ei a murit când era mică; și cea a rudelor din partea tatălui, care susțin o altă înșiruire a evenimentelor petrecute în trecut.

Iar Marina trebuie să deslușească adevărul din mijlocul tuturor acestor povestiri încâlcite și să decidă dacă poate să aparțină acestei familii pe care n-a cunoscut-o până acum.

Evenimentele de la Cinematograful Arta sunt organizate de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad.

 

SINOPSIS

Titlu original: Romería

Titlu internațional: Romería

Producție: Spania, Germania, 2025

Regie: Carla Simón

Distribuție: Llúcia Garcia, Tristán Ulloa, Sara Casasnovas

Dramă, 114 minute

Rating: N-15

Festivaluri:
În competiția oficială la Festivalul Internațional de Film de la Cannes

Nominalizat la cea mai bună regie, cel mai bun scenariu adaptat, cel mai bun actor debutant, cea mai bună actriță, cea mai bună actriță în rol secundar, cele mai bune costume la Premiile Goya 2026

În călătoria ei pe coasta atlantică a Spaniei pentru a obține un document pentru universitate de la bunicii pe care nu i-a cunoscut niciodată, Marina întâlnește mătuși, unchi și veri noi, neștiind dacă va fi acceptată în familia regăsită.

Răscolind emoții demult îngropate și răni ale trecutului, Marina pune cap la cap amintirile fragmentate și adesea contradictorii ale părinților, a căror amintire e îndepărtată.

Read more
Filmul „Dincolo de fațadă. Lajos Szántay și Secessionismul arădean“, proiectat la cinema Arta

Filmul „Dincolo de fațadă. Lajos Szántay și Secessionismul arădean“, proiectat în prezența producătoarei Diana Gavra, la Cinematograful „Arta“ din Arad

 

 

Filmul documentar „Dincolo de fațadă. Lajos Szántay şi Secessionismul arădean“, care reconstituie viața şi opera arhitectului care a proiectat cele mai importante clădiri ale orașului, va fi proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad.

Evenimentul va avea loc vineri, 19 iunie 2026, de la ora 19.00, în prezența producătoarei Diana Gavra, care va sta la dispoziția publicului pentru a le oferi răspunsuri la întrebări.

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Aradul de la începutul secolului al XX-lea poartă încă pe fațadele sale amprenta unui arhitect uitat: Lajos Szántay, cel care a adus în acest oraş limbajul rafinat al Secesionismului vienez.

Prin recuperarea acestei figuri, filmul documentar propune nu doar o lecție de patrimoniu arhitectural, ci și o reflecție asupra identității culturale a unui oraş de frontieră, locul unde Occidentul şi Orientul Europei s-au întâlnit, la cumpăna dintre două lumi.

Prin mărturiile unor specialişti de referință – Anca Majaru, Mihai Moldovan, Gheorghe Lanevschi şi Lajos Notarós -, alături de imagini de arhivă, fotografii de epocă şi filmări realizate cu drone şi echipamente cinematografice de precizie, care urcă până la ornamentele pe care puțini le-au văzut vreodată de aproape, filmul aduce un omagiu lui Lajos Szántay.

Evenimentul de la Cinematograful „Arta“ este organizat de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad cu sprijinul Printadera Film.

 

SINOPSIS

Dincolo de fațadă. Lajos Szántay şi Secessionismul arădean

Durată: 70 minute

Producător: Diana Ramona Gavra

Producător executiv: Laura Georgescu Baron

Regie: Diana Ramona Gavra

 

La începutul secolului al XX-lea, Aradul era unul dintre cele mai dinamice oraşe ale Imperiului Austro-Ungar: capitala politică a Marii Uniri, leagănul primelor uzine de automobile şi avioane din România, un centru multietnic în plină efervescență. În acest context, silueta sa urbană se transforma rapid, iar cel care îi dădea un chip distinct era un arhitect: Lajos Szántay (1872–1961).

Format la Politehnica din Zürich şi conectat la curentele artistice ale Europei Centrale, Szántay a adus în Arad estetica Secessionismului  – mişcarea apărută la Viena în 1897, care a rupt cu academismul şi a propus un nou limbaj vizual: forme organice, ornamentație complexă, integrarea artei în arhitectură. Spre deosebire însă de Secesionul vienez sau de Art Nouveau-ul belgian, limbajul său era mai geometric, mai ponderat, cu o sobrietate proprie unui oraş de frontieră conştient de poziția sa între două lumi.

În patru decenii de activitate, Szántay a semnat unele dintre cele mai importante clădiri ale Aradului: Palatul Szántay – cu turnul hexagonal şi feroneriile caracteristice -, Palatul Bohuş – prima clădire din beton armat a oraşului şi gazda primului cinematograf, – Palatul Cultural, care adăposteşte Complexul Muzeaul şi Filarmonica Arad, cu interioare de vitralii florale şi feronerie vegetală.

Read more
Mircea Baniciu și RIFF pe scena festivalului „Perla Folk” de la Moneasa

Chitarele vor răsuna din nou la Moneasa, în 27 iunie 2026, unde  – după o pauză de câțiva ani –se va relua festivalul „Perla Folk”.

Pe scena de la ștrandul din stațiune vor urca, începând cu ora 19, Mircea Baniciu & Band (Teo Boar și Vlady Cnejevici), formația RIFF, Daniel Julean & Nicoleta Brola și Felix.

În deschidere, de la ora 18:  „Aventuri printre jocuri și cărți cu Mario Party” – un program susținut de Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol”.

Pentru reușita evenimentului și-au dat mâna Centrul Cultural Județean Arad, Primăria Moneasa, Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol” și NewsAr.ro.

De remarcat, că intrarea la festival este gratuită.

Read more
Open Boulevard, ediția 2026 – Muzică, food și alte atracții, în centrul Aradului

Bulevardul Revoluției, tronsonul de la Palatul Administrativ la Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ va găzdui evenimentul Open Boulevard, ediția 2026, care va oferi posibilitatea arădenilor să se plimbe, să servească diverse preparate culinare, să-și achiziționeze suveniruri și să se relaxeze cu programe artistice diverse, în centrul orașului.

Astfel, prima ediție a evenimentului va avea loc în perioada 12 – 14 iunie.

Promenada va fi deschisă, zilnic, începând cu ora 17.00, iar vineri, de la ora 19.30 și sâmbătă și duminică de la ora 19.00 va începe programul artistic.

Open Boulevard este un eveniment organizat de Primăria Municipiului Arad prin Centrul Municipal de Cultură Arad și are ca scop oferirea unei noi posibilități de relaxare și petrecere a timpului liber în centrul orașului.

Evenimentul susţine accesul liber la cultură, încurajează mobilitatea urbană prietenoasă şi transformă centrul oraşului într-un spaţiu viu, în care creativitatea şi comunitatea se întâlnesc firesc.

 

PROGRAM:

Vineri, 12 iunie, de la ora 19.30

Spectacolul de marionete „Prostia omenească“ – Trupa Marionete de la Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ din Arad

Muzică mixată cu DJ Redd Daniel

 

Sâmbătă, 13 iunie, de la ora 19.00

Muzică ușoară cu elevii de la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi“ din Arad

Dansuri cu sportivii Clubului Sportiv Ballroom Dance Arad

Recital Young Blood

Recital French

Pictură pe față

 

Duminică, 14 iunie, de la ora 19.00

Recital de muzică ușoară – clasa de canto de la Palatul copiilor (coordonator prof. Laura Roșu)

Recital de muzică ușoară – clasa de canto de la Școala Populară de Arte Arad (coordonator prof. Claudia Ștesco)

Pictură pe față

 

Read more
FJORD, în regia lui Cristian Mungiu, câștigătorul Palme d’Or, va fi proiectat și la Cinematograful „Arta“ din Arad

Sâmbătă, 13 iunie, de la ora 19.00, filmul „Fjord“, câștigătorul premiului Palme d’Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes 2026 se va vedea într-o proiecție unică în 90 de cinematografe din 52 de orașe din toată țara, o avanpremieră care să bucure publicul român doritor de a vedea filmele acolo unde le este locul: în sala de cinema.

La Arad, proiecția va avea loc și la Cinematograful „Arta“.

Accesul publicului este gratuit și se va face pe bază de invitație.

Invitațiile se vor distribui marți, 7 iunie și miercuri 8 iunie, între orele 12.00 și 15.00, la cinematograf, str. Vasile Alecsandri, nr. 2 sau se pot solicita la adresa de email [email protected], cu precizarea numelui și a numărului de persoane care vor participa.

Proiecția unică pentru avanpremieră este realizată de Primăria Municipiului Arad și Centrului Municipal de Cultură Arad, cu sprijinul Voodoo Films și Forum Film.

Cristian Mungiu: „În acest moment nu știm cu precizie cînd va putea fi organizată premiera în România a filmului. Depinde de identificarea unei săli potrivite pentru premieră, de programul actorilor principali, căci ne dorim ca Sebastian Stan și Renate Reinsve să fie prezenți la premieră, de programul sălilor de cinema și de data lansării filmului în Statele Unite. Cel mai probabil premiera va fi cîndva între lunile octombrie și ianuarie. Pentru că mai este mult pînă atunci, pentru că din august filmul va începe să aibă premiere în alte țări din Europa și pentru că a existat multă emoție în România generată de acest al doilea Palme d’Or, am vorbit cu sălile de cinematograf și am obținut înțelegerea lor pentru organizarea unei avanpremiere cu «Fjord» sub forma unei singure proiecții în toate sălile disponibile din România, din respect pentru publicul de acasă.”

Pe 23 mai, Cristian Mungiu a câștigat cel de-al doilea Palme d’Or din carieră, devenind al zecelea regizor din istorie care atinge această performanță, alăturându-se unor cineaști precum Francis Ford Coppola, Emir Kusturica, frații Dardenne sau Michael Haneke.

„Fjord“ s-a bucurat de o primire excelentă la premiera mondială de la Festivalul de Film de la Cannes, atrăgând un număr impresionant de cronici internaționale pozitive și stârnind o adevărată furtună de reacții pe internet.

Variety numea „Fjord“: „o dramă socială ingenios construită”, Screen Daily îl considera pe Cristian Mungiu „unul dintre marii gânditori morali ai cinematografiei contemporane”, Deadline descria filmul drept „o dramă magistrală a vremurilor noastre polarizate”, iar Indiewire afirma despre Cristian Mungiu că „disecă necruțător capcanele reacționare ale globalizării.“

„Societățile noastre au devenit extrem de polarizate, generînd un tip de radicalizare care îi împarte pe oameni în grupuri rivale opuse, care se ignoră, se disprețuiesc și adesea ajung să se deteste reciproc. Suntem convinși că noi avem dreptate, în timp ce ceilalți sunt întotdeauna manipulați, radicalizați, naivi. Avem foarte puține îndoieli sau chiar deloc despre ceea ce credem”, declara Cristian Mungiu într-un interviu pentru presa franceză.

„Fjord“ spune povestea soților Lisbet și Mihai Gheorghiu, care se mută într-un sătuc dintr-un mic fiord norvegian, unde curând se împrietenesc cu vecinii lor, soții Halberg. Copiii celor două familii devin apropiați, în ciuda diferențelor de educație și valori.

Pe lângă Sebastian Stan și Renate Reinsve din rolurile principale, în film apar și actorii români Adrian Titieni, Alin Panc, Giulia Nahmany și Ana Bodea.

„Fjord“ este rezultatul unei colaborări colective, susținută de o coproducție amplă și o distribuție internațională care funcționează unitar. Este primul film în limba engleză regizat de Cristian Mungiu și, totodată, primul film „românesc” al actorului Sebastian Stan.

Turnat în principal în Norvegia, în primăvara lui 2025, filmul reunește actori vorbind engleză, norvegiană, suedeză și română.

„Fjord“ a fost produs de o echipă internațională, având în componență pe Tudor Panduru ca director de imagine (RMN, Malmkrog, The President’s Cake), scenografa Simona Pădurețu (Bacalaureat, Tatăl mută munții, Jaful secolului), montorul Mircea Olteanu (După dealuri, Un pas în urma serafimilor, Cravata galbenă), mixeurul Kristian Eidnes (Nymphomaniac, Antichrist), directorul de film Adrian Moroca (Amintiri din Epoca de Aur, Boss, Subteran) și producătorul executiv Tudor Reu (RMN, Jaful Secolului, The Sisters Brothers).

„Fjord“ este o coproducție România, Franța, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, prin Mobra Films, Why Not Productions, Eye Eye Pictures, Garagefilm International, Filmgate Films, Snowglobe și Aamu Film Company, cu sprijinul Eurimages și MEDIA – Creative Europe, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei, institutele de film din Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda, Film i Väst, Vestnorsk, Mediefondet Zefyr, Nordisk Film & TV Fond, France 3 Cinéma, în parteneriat cu Televiziunea Română, NRK, DR și YLE, cu participarea Raiffeisen Bank, Cinema City, Catena, Aqua Carpatica, BCR, Apa Nova, Kaufland, Superbet, Boiron, Dentsu, Provident, Dr. Oetker, Ursus, Cris-Tim, PPC, Domeniile Sâmburești, ETI, Transavia, Borsec și Groupama.

FJORD a fost achiziționat încă înainte de filmare de distribuitori din peste 100 de teritorii din întreaga lume, fiind reprezentat de agentul internațional de vânzări Goodfellas.

În Statele Unite, filmul urmează să fie distribuit de Neon, compania care a reprezentat ultimele șase filme câștigătoare ale Palme d’Or și a obținut premii Oscar cu filmele Parasite (2020), Anatomy of a Fall (2024), Anora (2025) sau Sentimental Value (2026).

Read more
Filmul „N-am avut de ales“, propunerea Coreei de Sud la premiile Oscar, proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad

Filmul „N-am avut de ales“/„No other choice“ (r. Park Chan-Wook), o satiră la adresa capitalismului care nu pune preț pe calitatea umană, va fi proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad.

Proiecția va avea loc vineri, 5 iunie 2026, de la ora 19.00.

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Filmul, inspirat din romanul „The Ax“, scris de Donald E. Westlake și publicat în 1997, spune povestea lui Yoo Man-su, un expert în industria hârtiei, cu o experiență de 25 de ani lucrați fără întrerupere, care îi permit să susțină un stil de viață opulent și o familie căreia să nu îi lipsească nimic.

Dar el își pierde slujba și în curând și stilul de viață. Având deja o anumită vârstă și fiind fixat în a lucra exclusiv în industria hârtiei, unde arealul de selecție este destul de redus, el încearcă să fie reangajat, dar fără succes. Ajuns la capătul răbdării, el concepe un plan prin care să își elimine concurența directă.

Filmul aduce în prim plan multe teme sociale actuale: creșterea șomajului, atitudinile toxice de la locul de muncă și normele sociale pe care trebuie să le urmăm.

Evenimentele de la Cinematograful „Arta“ sunt organizate de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad.

 

SINOPSIS

Titlu original:  Eojjeolsuga Eobsda

Titlu internațional: No Other Choice

Producție: Coreea de Sud, 2025

Regie: Park Chan-Wook

Disitribuție: Lee Byung-hun, Son Ye-jin, Yoo Yeon-seok

Gen film: Thriller

Rating: N-15 – Nerecomandat copiilor sub 15 ani

Festivaluri:
În competiție la Festivalul Internațional de Film de la Veneția 2025

3 nominalizări la premiile Globul de Aur 2026

 

După 25 de ani în care munca a fost pasiunea lui, Man-su este concediat. Simțindu-se ca și cum cineva i-a tăiat capul, jură să-și găsească un nou job în următoarele trei luni, de dragul familiei sale. După mai bine de un an tot nu reușește să treacă de interviuri, așa că nu are de ales: trebuie să-i elimine pe cei mai buni ca el.

 

Read more
Festivalul „Folk Maris” 2026, în zona de agrement de pe strada Mărului

Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad organizează, în perioada 5 – 6 iunie 2026, Festivalul „Folk Maris”, eveniment dedicat promovării muzicii folk românești și susținerii actului cultural în aer liber.

Festivalul se va desfășura în zona de agrement de pe strada Mărului din municipiul Arad, spațiu care a devenit în ultimii ani un important punct de atracție pentru petrecerea timpului liber și organizarea de activități culturale și recreative.

Programul ediției 2026 include concerte susținute de artiști consacrați ai muzicii folk românești, precum și recitaluri ale unor interpreți din Arad și din alte zone ale țării.

Printre invitații speciali ai acestei ediții se numără: Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Evando Rossetti și Alifantis & Mirică – Gemini 2.0.

Concertele vor avea loc în ambele seri de festival, începând cu ora 19:00, iar accesul publicului va fi gratuit.

Festivalul „Folk Maris” își propune să promoveze muzica folk, un gen artistic apreciat pentru valoarea mesajului poetic, sensibilitatea interpretării și apropierea creată între artist și public. Totodată, evenimentul urmărește punerea în valoare a zonei de agrement de pe strada Mărului, un spațiu care oferă condiții potrivite pentru desfășurarea evenimentelor culturale în aer liber.

Prin organizarea acestui festival, municipalitatea continuă susținerea proiectelor culturale dedicate comunității și încurajarea participării publicului la evenimente artistice de calitate.

         

PROGRAM

Vineri, 5 iunie, ora 19.00

The Dancing Flowers

Florian Jianu

Monica Cojocaru

Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron

Evando Rossetti

Ducu Bertzi & Constantin Neculae

 

Sâmbătă, 6 iunie, ora 19.00

Oli & Friends

Daniel Julean & Maria Nicoleta Brola

Tatiana & Marius Ojog

Comitetul de femei

Călin Pop & Cătălin Moraru

Alifantis & Mirică-Gemini 2.0

Read more
Omagierea Elenei Ghiba Birta, sărbătoare a comunității arădene

În evoluția fiecărei națiuni și comunități au existat personalități providențiale, remarcabile, care au oferit acel impuls necesar progresului și dezvoltării.  Și în cazul națiunii române, elitele intelectuale au contribuit definitoriu la cristalizarea conștiinței nationale și la conturarea identității culturale.  La nivelul comunității arădene au existat personalități cu adevărat relevante care și au pus cunoașterea și chiar averea în slujba semenilor.  Un astfel de caz a fost cel al Elenei Ghiba Birta, unul dintre vizionarii veritabili ai Aradului și un mecena de talie europeană. Ducând o viață deloc ușoară, rămânând văduvă a întrat în serviciului unui funcționar administrativ care , la moartea sa, i a lăsat o avere considerabilă.  Cu un an înainte de moarte, survenită  în 1864, Elena a stipulat prin testament ca suma de 48.000 florini să fie alocați pentru o fundație care să-i poarte numele și care să acorde anual burse tinerilor români merituoși, dar fără posibilități materiale, pentru a și continua studiile.  Astfel, prin intermediul burselor fundației sale, s-a putut forma în deceniile care au urmat o întreagă pleiadă de intelectuali români.  Elena Ghiba Birta a lăsat prin testament fonduri importante și pentru numeroase proiecte culturale și filantropice din comunitatea arădeană.

Cum se cunoaște, o prestigioasă instituție  arădeană de învățământ poartă numele acestui mecena al națiunii române: Colegiul Național ,, Elena Ghiba Birta,”.  Având pe deplin conștiința mostenirii sale remarcabile, cu performanțe validate la nivel național și internațional și promovând o educație centrată pe cetățenia activă, Colegiul arădean privește cu încredere și mândrie spre viitor.  Ca în fiecare an,pe 21 mai, de Ziua Sfinților Constantin și Elena, comunitatea profesorilor și elevilor de aici își omagiază și sărbătorește patronul spiritual. Să ne bucurăm și noi împreună cu ei!

Read more
‘Danaida’ lui Brâncuși, vândută cu 107,6 milioane de dolari la o licitație Christie’s organizată la New York

Licitațiile au atins cote înalte, luni, la casa Christie’s din New York, fiind stabilite noi recorduri pentru pictorii americani Jackson Pollock și Mark Rothko, pentru sculptorul francez de origine română Constantin Brâncuși și pentru pictorul catalan Joan Miró, transmite marți AFP.

Tabloul ‘Number 7A, 1948’ de Jackson Pollock (1912-1956), cu picăturile sale, curgerea vopselei și curbele negre accentuate de tușe de roșu, pe o pânză brută de peste trei metri lățime, a fost vândut cu suma de 181,2 milioane de dolari, inclusiv comisioane.

Potrivit publicației de specialitate ARTnews, aceasta este a patra cea mai scumpă operă vândută vreodată la licitație.

Recordul anterior stabilit la o licitație pentru o operă a acestui reprezentant al expresionismului abstract era de 61,2 milioane de dolari (2021). Alte opere ale sale au fost vândute prin tranzacții private, ajungând până la 200 de milioane de dolari.

‘Cu această operă, Pollock se eliberează în sfârșit de constrângerile picturii tradiționale de șevalet și produce unul dintre primele tablouri cu adevărat abstracte din istoria artei’, potrivit casei de licitații Christie’s.

‘Danaida’, un cap din bronz sculptat în 1913 de Constantin Brâncuși (1876-1957), a atins 107,6 milioane de dolari, mult peste recordul său de 71,2 milioane de dolari stabilit în 2018.

Pictura ‘No. 15 (Two Greens and Red Stripe)’ (1964) de Mark Rothko (1903-1970) a fost adjudecată pentru 98,4 milioane de dolari, iar tabloul ‘Portrait de Madame K.’ de Joan Miró (1893-1983) a fost vândut cu 53,5 milioane de dolari.

Recordurile anterioare ale artistului american (86,9 milioane de dolari) și ale celui catalan (37 de milioane de dolari) fuseseră stabilite în 2012.

În noiembrie fuseseră deja stabilite mai multe recorduri importante la Sotheby’s din New York.

Tabloul ‘Bildnis Elisabeth Lederer’ (‘Portrait of Elisabeth Lederer’) al austriacului Gustav Klimt (1862-1918), vândut cu 236,4 milioane de dolari, a devenit a doua cea mai scumpă operă de artă adjudecată vreodată la licitație.

Cel mai scump tablou realizat de o femeie, ‘El sueno (La cama)’, un autoportret din 1940 al artistei mexicane Frida Kahlo (1907-1954), a fost adjudecat în schimbul sumei de 54,7 milioane de dolari. agerpres.ro

Read more
NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR,  ediția a XXII-a, 23 MAI 2026

Noaptea Europeană a Muzeelor 2026, ediția a XXII-a, eveniment muzeal cu tradiție la nivel național, va avea un program special la Complexul Muzeal Arad. În spațiile expoziționale din Palatul Cultural Arad și la Sala Clio” publicul va avea oportunitatea de a descoperi patrimoniul muzeal prin expoziții, tururi ghidate și evenimente interactive. Alături de Complexul Muzeal Arad, Muzeul Memorial Universitar „Vasile Goldiș” din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” Arad participă la această ediție. Expozițiile sale vor fi deschise publicului în seara zilei de sâmbătă, 23 mai.  

Anul acesta, programul va continua cu un maraton cultural duminică, 24 mai, și la Muzeul Orașului Lipova. Programul special va cuprinde expoziții și concerte de muzică creștină, muzeul fiind deschis între orele 17.00 și 21.00.

La Arad, evenimentul este organizat de Complexul Muzeal Arad, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Arad, în parteneriat cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad și în colaborare cu Rețeaua Națională a Muzeelor din România.

Pe parcursul Nopții Europene a Muzeelor de la Arad, la Complexul Muzeal Arad vor fi deschise, la Palatul Cultural, începând cu ora 12.00, expoziția de Arheologie, Muzeul de Științe ale Naturii și expoziția „Planeta noastră în miniatură”, expoziția de istorie „Tezaur 1848-1849”, Pinacoteca muzeului și începând cu ora 16.30 expozițiile temporare organizate în colaborare cu partenerii noștri: expoziția 55 de ani de aviație brașoveană” și expoziția „Cultura Cucuteni – o civilizație preistorică redescoperită”. De la ora 16.30, expoziția  internațională de artă „AAmA Stars 2022-2026” poate fi vizitată la Sala „Clio” a Complexului Muzeal Arad.

În spațiul expozițional al Pinacotecii și în expoziția „Tezaur 1848-1849”, arădenii prezenți la eveniment vor beneficia de două tururi ghidate propuse de Asociația „Kölcsey” Arad (ora 19.00-19.50 – tur ghidat în limba română și ora 20.00-20.50 – tur ghidat în limba maghiară).

Între orele 17.00-20.00, expoziția „55 de ani de aviație brașoveană” va găzdui demonstrații ale echipei de robotică „Harambe Cartel” a Colegiului Național „Moise Nicoară” Arad.

Prima ediție a proiectului ALEEA ARTIȘTILOR – INTERSECȚII ALE ARTELOR VIZUALE invită publicul larg în atelierele artiștilor – Ina Pricop, Linda Barkasz, Sofia Klemenco, Margareta Simó, Ovidiu Liber, Vasile Sandu, Maria Balea, Sorin Nicodim, Adrian Sandu, Bogdan Țigan, Siska-Szabó Hajnalka, Camil Păcurar – deschise chiar în inima Aradului. Pe ALEEA ARTIȘTILOR, lângă muzeu, începând cu ora 16.00, vă propunem o interacțiune firească cu frumosul, în lumea artelor vizuale și a minunatelor tehnici de pictură, desen și sculptură.

Începând cu ora 20.00, cea de-a XXII-a ediție a Nopții Europene a Muzeelor aduce pe scena amplasată în Parcul Copiilor, lângă muzeu, nume sonore ale teatrului și muzicii folk românești.

Ritmuri de Destin” este o călătorie prin memorie, timp și emoție — de la ecourile antichității până la sensibilitatea lumii moderne, într-un dialog viu între cuvânt și muzică. Spectacolul propune o întâlnire rară între forța scenică a lui Carmen TĂNASE și prezența statuară a lui Marius BODOCHI, într-o explorare a spiritului uman de-a lungul timpului.

Seara de poveste folk, ce va debuta cu artistul Andrei Arad, prinde și mai multă magie alături de invitatul nostru special, FLORIN CHILIAN, un artist care a scris istorie în muzica folk românească. Repertoriul trupei TVA – TRUPA CU VALOARE ADĂUGATĂ (Teo Boar, Vlady Cnejevici, Adrian Vascu, Dorin Andone) va include atât creații proprii, cât și momente dedicate unor artiști emblematici precum Florian Pittiș și Ioan Gyuri Pascu.

Program COMPLEXUL MUZEAL ARAD, 23 mai 2026

12.00-01.00: EXPOZIȚIA DE ARHEOLOGIE

(Palatul Cultural Arad, intrarea dinspre Bulevardul Dragalina)

Circuitul expoziției de arheologie poartă vizitatorul prin toate epocile majore ale preistoriei și ale istoriei. Un punct focal al expoziției de arheologie este cel al sălii imersive. Aici, vizitatorii vor putea face o călătorie captivantă în trecut, în fortificația Epocii Bronzului de la Sântana-Cetatea Veche. Cu ajutorul tehnologiei moderne, plecând de la importantele cercetări arheologice realizate la Sântana, întreaga fortificație a fost reconstituită 3D.

În sala tezaurului sunt expuse piesele de valoare ale colecției muzeului arădean. Se remarcă podoabele de aur de la Pecica – cu o vechime de peste 6000 mii de ani, precum și o serie de monede antice, accesorii vestimentare, podoabe și monede din perioada migrațiilor, alături de tezaurele monetare și podoabele din perioada medievală.

12.00-23.00: Reconstituiri istorice

(Expoziția de Arheologie și Parcul Copiilor)

Parteneri:

Federația „Dacan – Artele Marțiale Strămoșești” Arad,

Asociația Culturală „Omnis Barbaria” Baia Mare,

Asociația Culturală „Castrum Novis” Sibiu

12.00-01.00: MUZEUL DE ȘTIINȚE ALE NATURII

EXPOZIȚIA „PLANETA NOASTRĂ ÎN MINIATURĂ”

(Palatul Cultural Arad, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Expoziția prezintă o colecție frumoasă de globuri pământești, hărți și atlase – fiecare piesă fiind o fereastră către modul în care oamenii au înțeles și au reprezentat lumea de-a lungul timpului.

Colecționar Sicoe Gianin (Arad)

12.00-01.00: EXPOZIȚIA TEZAUR 1848-1849”

(Palatul Cultural Arad, etaj II, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Expoziţia „Tezaur 1848-1849” prezintă cele mai valoroase obiecte de patrimoniu ale colecţiei, în jurul cărora s-a constituit muzeul arădean la sfârșitul secolului al XIX-lea, deschis publicului în data de 15 martie 1893.

12.00-01.00: PINACOTECA 

(Palatul Cultural Arad, etaj II, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Definitorie pentru lucrările selectate din colecția de artă europeană a muzeului, constituită în mai bine de o sută de ani, este influența importantelor centre artistice europene (Berlin, Dresda, Düsseldorf, München, Viena, Budapesta, Paris), percepută prin estetica curentelor care s-au succedat sau au coexistat: romantism, academism, realism. Nume care au marcat istoria artei central-europene se regăsesc în contextul expozițional: Munkácsy Mihály, Lotz Károly, Joseph August Schoefft, Barabás Miklós, Than Mór, Feszty Árpád, Liezen-Mayer Sándor.

19.00-19.50: Tur ghidat în expoziția Tezaur 1848-1849” și Pinacoteca (limba română)

20.00-20.50: Tur ghidat în expoziția Tezaur 1848-1849” și Pinacoteca (limba maghiară)

Partener: Asociația „Kölcsey” Arad

16.30-01.00: EXPOZIȚIA „CULTURA CUCUTENI – O CIVILIZAȚIE PREISTORICĂ REDESCOPERITĂ”

(Palatul Cultural Arad, intrarea dinspre Piața George Enescu)

În cadrul expoziției vor putea fi admirate 98 de artefacte arheologice din colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, cu o deosebită valoare istorică și artistică, aparținând celei mai vechi civilizații eneolitice din spațiul european (mileniile V – III î.Chr.).

Partener: Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui

16.30-01.00: EXPOZIȚIA 55 DE ANI DE AVIAȚIE BRAȘOVEANĂ (19682023)”

(Palatul Cultural Arad, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Expoziția Muzeului  „Casa Mureșenilor” Brașov, deschisă la Complexul Muzeal Arad cuprinde panouri foto-documentare care reflectă întreaga activitate a fabricii din Brașov în perioada anilor 1968–2023, machete ale materialului aeronautic proiectat și fabricat la întreprinderea brașoveană, precum și documente care îi atestă înființarea și activitatea.

Parteneri: Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov, Asociația Aviatorilor Brașoveni

17.00-20.00: Demonstrații ale echipei de robotică „Harambe Cartel”

Partener: Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad

ORA 16.00: ALEEA ARTIȘTILOR – INTERSECȚII ALE ARTELOR VIZUALE ÎN CADRUL NOPȚII MUZEELOR 2026

Parcul Zsolt Török” (Parcul Copiilor)

Prima ediție a proiectului ALEEA ARTIȘTILOR – INTERSECȚII ALE ARTELOR VIZUALE invită publicul larg în atelierele artiștilor – Ina Pricop, Linda Barkasz, Sofia Klemenco, Margareta Simó, Ovidiu Liber, Vasile Sandu, Maria Balea, Sorin Nicodim, Adrian Sandu, Bogdan Țigan, Siska-Szabó Hajnalka, Camil Păcurar – deschise chiar în inima Aradului. Pe ALEEA ARTIȘTILOR, lângă muzeu, vă propunem o interacțiune firească cu frumosul, în lumea artelor vizuale și a minunatelor tehnici de pictură, desen și sculptură.

ORA 20.00: SPECTACOL RITMURI DE DESTIN”

Parcul Zsolt Török” (Parcul Copiilor)

Distribuție: Carmen TĂNASE și Marius BODOCHI

Cvartetul Astrum Noctis

O experiență senzorială despre amprenta lăsată de veacuri, găzduită de Complexul Muzeal Arad. Spectacolul propune o întâlnire rară între forța scenică a lui Carmen TĂNASE și prezența statuară a lui Marius BODOCHI, într-o explorare a spiritului uman de-a lungul timpului. De la ecourile arhaice ale antichității, prin rigoarea zidurilor medievale, până la rafinamentul secolelor din urmă, publicul este purtat într-o călătorie vie, unde poezia se împletește cu acordurile unui ansamblu cameral.

„Ritmuri de destin” evocă legende, onoare și emoții care au supraviețuit probelor timpului, transformând memoria în spectacol. „Ritmuri de Destin” este o călătorie prin memorie, timp și emoție — de la ecourile antichității până la sensibilitatea lumii moderne, într-un dialog viu între cuvânt și muzică.

Vers. Sunet. Memorie.
Un drum parcurs împreună.

ORA 21.00: SEARĂ DE POVESTE FOLK

Parcul Zsolt Török” (Parcul Copiilor)

Invitat în deschidere: ANDREI ARAD

Florin CHILIAN – unul dintre cei mai apreciați artiști folk din România

TVA – TRUPA CU VALOARE ADĂUGATĂ

(Teo Boar, Vlady Cnejevici, Adrian Vascu, Dorin Andone)

Repertoriul trupei TVA va include atât creații proprii, cât și momente dedicate unor artiști emblematici precum Florian Pittiș și Ioan Gyuri Pascu.

16.30-01.00: EXPOZIȚIA INTERNAȚIONALĂ DE ARTĂ „AAmA Stars 2022-2026”

(Sala „Clio” Arad – Strada Horia, nr. 10)

Proiectul expozițional de la Arad propune o incursiune vizuală de excepție, printr-o selecție impresionantă de 42 de lucrări semnate de tot atâția artiști contemporani. Pe simezele muzeului arădean expun lucrări de artă – de la pictură tradițională și desen, până la colaje complexe pe pânză și lucrări de grafică realizate prin tehnici inovatoare – artiști internaționali, de pe trei continente (Europa, America și Asia).

Parteneri: Cultural Foundation International Graphics Biennial Cluj, Asian & African and Mediterranean International Art Association, Cang Art Museum, Tagus International Center of Arts, AAmA Art Museum

Program MUZEUL MEMORIAL UNIVERSITAR „VASILE GOLDIȘ” ARAD, 23 mai 2026

(Palatul „Românul” – strada Vasile Goldiș 6)

Program de vizitare: 17.00 – 21.00

Printre obiectele de valoare considerabilă pentru istoria națională, expuse în muzeul din Palatul „Românul”, se numără acte de studii, acte și obiecte personale ale familiei Goldiș, dar și o bogată corespondenţă – printre cei care se regăsesc în aceste mesaje sunt nume celebre: I. L. Caragiale, O. Goga, N. Titulescu. De asemenea, printre exponate se regăsesc și fotografii de epocă originale, deosebit de valoroase, publicaţii conduse de Vasile Goldiş sau la care acesta a colaborat, cărţi din biblioteca personală, lucrări semnate de ilustrul politician arădean. În aceeași clădire, în care a funcționat redacția ziarului „Românul” se afla și tipografia. Tot acolo și-a petrecut ultimii ani din viață Vasile Goldiș, cel care a redactat Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1918.

Parteneri:

Rețeaua Națională a Muzeelor din România, ICOM România, Consiliul Județean Arad, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov, Cultural Foundation International Graphics Biennial Cluj, Asian & African and Mediterranean International Art Association, Cang Art Museum, Tagus International Center of Arts, AAmA Art Museum, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Federația „Dacan – Artele Marțiale Strămoșești” Arad, Asociația Culturală „Omnis Barbaria” Baia Mare, Asociația Culturală „Castrum Novis” Sibiu, Asociația „Kölcsey” Arad, Asociația Aviatorilor Brașoveni, colecționar Sicoe Gianin, Echipa de robotică „Harambe Cartel” a Colegiului Național „Moise Nicoară” Arad.

Program COMPLEXUL MUZEAL ARAD / MUZEUL ORAȘULUI LIPOVA, 24 mai 2026

(Lipova, str. Nicolae Bălcescu 21)

Program de vizitare: 17.00 – 21.00

ORA 17.00: VERNISAJUL EXPOZIȚIEI DE ICOANE „ȘTEFAN TENEȚCHI”

ORA 17.30: VERNISAJUL EXPOZIȚIEI „MUZEUL BIBLIEI”

ORA 18.00: CONCERT DE MUZICĂ CREȘTINĂ

Parteneri:

Rețeaua Națională a Muzeelor din România, ICOM România, Consiliul Județean Arad, Muzeul Bibliei, Biserica Ortodoxă Română Lipova, Biserica Baptistă Lipova, Biserica Radna

 

Read more