News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Festivalul Național de Teatru Ungaria – un nou premiu pentru Compania de Teatru „Aradi Kamaraszínház” și pentru actorul Attila Harsányi

Compania de Teatru „Aradi Kamaraszínház” și actorul Attila Harsányi s-au întors de la Debrecen cu un nou premiu. Membru de bază al trupei, Harsányi a interpretat monodrama Kean în programul competițional al Festivalului Național de Teatru din Ungaria.

Juriul actoricesc al MASZK și al Sindicatului Lucrătorilor din Teatru (SzíDoSz) i-a acordat lui Attila Harsányi premiul pentru cel mai bun actor, pentru interpretările sale din spectacolele Kean (producția Companiei de Teatru „Aradi Kamaraszínház”) și Ghetoul (producția Teatrului Național din Miskolc).

În acest an, Teatrul Național Csokonai din Debrecen a găzduit Festivalul Național de Teatru din Ungaria, unde, în cadrul competiției, au concurat 14 spectacole (șapte montări pe scena mare și șapte producții de studio). La gala de decernare a premiilor, juriul de specialitate a desemnat câștigătorii în 12 categorii, iar juriul actoricesc MASZK–SzíDoSz a acordat premii în 4 categorii.

Membrii juriului actoricesc MASZK–SzíDoSz au fost: László Sirkó, actor laureat al Premiului pentru întreaga activitate „Gobbi Hilda”; Petra Ács, actriță laureată a Premiului „Soós Imre”; și Károly Peller, actor, regizor și membru al conducerii SzíDoSz.

Pentru prima dată, o producție a Companiei de Teatru „Aradi Kamaraszínház” a fost inclusă în programul competițional al Festivalului Național de Teatru din Ungaria. La cea mai prestigioasă manifestare teatrală din Ungaria, trupa arădeană a prezentat monodrama Kean, în regia lui Ernő Tapasztó, în rolul principal avându-l pe Attila Harsányi.

În iunie 2025, spectacolul a câștigat trofeul celei de-a 15-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru Underground de la Arad. Tot anul trecut, la cea de-a 31-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Atelier din Baia Mare, Attila Harsányi a primit Premiul Special al Juriului pentru prestațiile sale din spectacolele Kean și Decalogul după Hess, iar, în calitate de invitat constant al festivalului, a primit și Premiul de Excelență Atelier. Monodrama a avut un succes remarcabil și la Festivalul de Monodramă și Teatru Studio al Teatrului Jászai Mari din Tatabánya. În acest an, Kean a fost distins cu premiul pentru Cea mai bună monodramă în cadrul celei de-a 12-a ediții a festivalului MOST.

Read more
Filmul „Romeria“ va fi proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad

Filmul „Romeria“ (r. Carla Simón), o poveste emoționantă despre familie, regăsire și maturizare, va fi proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad.

Proiecția va avea loc miercuri, 17 iunie 2026, de la ora 19.00.

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Filmul spune povestea Marinei, o tânără orfană care se află într-un moment de cumpănă și caută sprijin din partea familiei ei îndepărtate. Astfel, pornește într-o călătorie spre orașul natal al tatălui ei, în speranța că va găsi toate răspunsurile pe care le caută.

Cu toate că părinții Marinei sunt absenți, prezența lor este resimțită pe tot parcursul filmului. Ei reapar în nenumărate feluri, adesea în mici detalii sau obiecte care au rămas în urma lor, iar Marina reușește să construiască portretul lor.

Nu este un portret perfect sau complet, însă indiciile pe care le descoperă reușesc să umple goluri care completează atât povestea părinților ei, cât și a vieții lor.

Marina se află la granița dintre două realități: cea a copilăriei ei, unde a crescut în Barcelona alături de mama ei și a trăit cu impresia că tatăl ei a murit când era mică; și cea a rudelor din partea tatălui, care susțin o altă înșiruire a evenimentelor petrecute în trecut.

Iar Marina trebuie să deslușească adevărul din mijlocul tuturor acestor povestiri încâlcite și să decidă dacă poate să aparțină acestei familii pe care n-a cunoscut-o până acum.

Evenimentele de la Cinematograful Arta sunt organizate de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad.

 

SINOPSIS

Titlu original: Romería

Titlu internațional: Romería

Producție: Spania, Germania, 2025

Regie: Carla Simón

Distribuție: Llúcia Garcia, Tristán Ulloa, Sara Casasnovas

Dramă, 114 minute

Rating: N-15

Festivaluri:
În competiția oficială la Festivalul Internațional de Film de la Cannes

Nominalizat la cea mai bună regie, cel mai bun scenariu adaptat, cel mai bun actor debutant, cea mai bună actriță, cea mai bună actriță în rol secundar, cele mai bune costume la Premiile Goya 2026

În călătoria ei pe coasta atlantică a Spaniei pentru a obține un document pentru universitate de la bunicii pe care nu i-a cunoscut niciodată, Marina întâlnește mătuși, unchi și veri noi, neștiind dacă va fi acceptată în familia regăsită.

Răscolind emoții demult îngropate și răni ale trecutului, Marina pune cap la cap amintirile fragmentate și adesea contradictorii ale părinților, a căror amintire e îndepărtată.

Read more
Filmul „Dincolo de fațadă. Lajos Szántay și Secessionismul arădean“, proiectat la cinema Arta

Filmul „Dincolo de fațadă. Lajos Szántay și Secessionismul arădean“, proiectat în prezența producătoarei Diana Gavra, la Cinematograful „Arta“ din Arad

 

 

Filmul documentar „Dincolo de fațadă. Lajos Szántay şi Secessionismul arădean“, care reconstituie viața şi opera arhitectului care a proiectat cele mai importante clădiri ale orașului, va fi proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad.

Evenimentul va avea loc vineri, 19 iunie 2026, de la ora 19.00, în prezența producătoarei Diana Gavra, care va sta la dispoziția publicului pentru a le oferi răspunsuri la întrebări.

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Aradul de la începutul secolului al XX-lea poartă încă pe fațadele sale amprenta unui arhitect uitat: Lajos Szántay, cel care a adus în acest oraş limbajul rafinat al Secesionismului vienez.

Prin recuperarea acestei figuri, filmul documentar propune nu doar o lecție de patrimoniu arhitectural, ci și o reflecție asupra identității culturale a unui oraş de frontieră, locul unde Occidentul şi Orientul Europei s-au întâlnit, la cumpăna dintre două lumi.

Prin mărturiile unor specialişti de referință – Anca Majaru, Mihai Moldovan, Gheorghe Lanevschi şi Lajos Notarós -, alături de imagini de arhivă, fotografii de epocă şi filmări realizate cu drone şi echipamente cinematografice de precizie, care urcă până la ornamentele pe care puțini le-au văzut vreodată de aproape, filmul aduce un omagiu lui Lajos Szántay.

Evenimentul de la Cinematograful „Arta“ este organizat de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad cu sprijinul Printadera Film.

 

SINOPSIS

Dincolo de fațadă. Lajos Szántay şi Secessionismul arădean

Durată: 70 minute

Producător: Diana Ramona Gavra

Producător executiv: Laura Georgescu Baron

Regie: Diana Ramona Gavra

 

La începutul secolului al XX-lea, Aradul era unul dintre cele mai dinamice oraşe ale Imperiului Austro-Ungar: capitala politică a Marii Uniri, leagănul primelor uzine de automobile şi avioane din România, un centru multietnic în plină efervescență. În acest context, silueta sa urbană se transforma rapid, iar cel care îi dădea un chip distinct era un arhitect: Lajos Szántay (1872–1961).

Format la Politehnica din Zürich şi conectat la curentele artistice ale Europei Centrale, Szántay a adus în Arad estetica Secessionismului  – mişcarea apărută la Viena în 1897, care a rupt cu academismul şi a propus un nou limbaj vizual: forme organice, ornamentație complexă, integrarea artei în arhitectură. Spre deosebire însă de Secesionul vienez sau de Art Nouveau-ul belgian, limbajul său era mai geometric, mai ponderat, cu o sobrietate proprie unui oraş de frontieră conştient de poziția sa între două lumi.

În patru decenii de activitate, Szántay a semnat unele dintre cele mai importante clădiri ale Aradului: Palatul Szántay – cu turnul hexagonal şi feroneriile caracteristice -, Palatul Bohuş – prima clădire din beton armat a oraşului şi gazda primului cinematograf, – Palatul Cultural, care adăposteşte Complexul Muzeaul şi Filarmonica Arad, cu interioare de vitralii florale şi feronerie vegetală.

Read more
Mircea Baniciu și RIFF pe scena festivalului „Perla Folk” de la Moneasa

Chitarele vor răsuna din nou la Moneasa, în 27 iunie 2026, unde  – după o pauză de câțiva ani –se va relua festivalul „Perla Folk”.

Pe scena de la ștrandul din stațiune vor urca, începând cu ora 19, Mircea Baniciu & Band (Teo Boar și Vlady Cnejevici), formația RIFF, Daniel Julean & Nicoleta Brola și Felix.

În deschidere, de la ora 18:  „Aventuri printre jocuri și cărți cu Mario Party” – un program susținut de Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol”.

Pentru reușita evenimentului și-au dat mâna Centrul Cultural Județean Arad, Primăria Moneasa, Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol” și NewsAr.ro.

De remarcat, că intrarea la festival este gratuită.

Read more
Open Boulevard, ediția 2026 – Muzică, food și alte atracții, în centrul Aradului

Bulevardul Revoluției, tronsonul de la Palatul Administrativ la Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ va găzdui evenimentul Open Boulevard, ediția 2026, care va oferi posibilitatea arădenilor să se plimbe, să servească diverse preparate culinare, să-și achiziționeze suveniruri și să se relaxeze cu programe artistice diverse, în centrul orașului.

Astfel, prima ediție a evenimentului va avea loc în perioada 12 – 14 iunie.

Promenada va fi deschisă, zilnic, începând cu ora 17.00, iar vineri, de la ora 19.30 și sâmbătă și duminică de la ora 19.00 va începe programul artistic.

Open Boulevard este un eveniment organizat de Primăria Municipiului Arad prin Centrul Municipal de Cultură Arad și are ca scop oferirea unei noi posibilități de relaxare și petrecere a timpului liber în centrul orașului.

Evenimentul susţine accesul liber la cultură, încurajează mobilitatea urbană prietenoasă şi transformă centrul oraşului într-un spaţiu viu, în care creativitatea şi comunitatea se întâlnesc firesc.

 

PROGRAM:

Vineri, 12 iunie, de la ora 19.30

Spectacolul de marionete „Prostia omenească“ – Trupa Marionete de la Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ din Arad

Muzică mixată cu DJ Redd Daniel

 

Sâmbătă, 13 iunie, de la ora 19.00

Muzică ușoară cu elevii de la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi“ din Arad

Dansuri cu sportivii Clubului Sportiv Ballroom Dance Arad

Recital Young Blood

Recital French

Pictură pe față

 

Duminică, 14 iunie, de la ora 19.00

Recital de muzică ușoară – clasa de canto de la Palatul copiilor (coordonator prof. Laura Roșu)

Recital de muzică ușoară – clasa de canto de la Școala Populară de Arte Arad (coordonator prof. Claudia Ștesco)

Pictură pe față

 

Read more
FJORD, în regia lui Cristian Mungiu, câștigătorul Palme d’Or, va fi proiectat și la Cinematograful „Arta“ din Arad

Sâmbătă, 13 iunie, de la ora 19.00, filmul „Fjord“, câștigătorul premiului Palme d’Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes 2026 se va vedea într-o proiecție unică în 90 de cinematografe din 52 de orașe din toată țara, o avanpremieră care să bucure publicul român doritor de a vedea filmele acolo unde le este locul: în sala de cinema.

La Arad, proiecția va avea loc și la Cinematograful „Arta“.

Accesul publicului este gratuit și se va face pe bază de invitație.

Invitațiile se vor distribui marți, 7 iunie și miercuri 8 iunie, între orele 12.00 și 15.00, la cinematograf, str. Vasile Alecsandri, nr. 2 sau se pot solicita la adresa de email [email protected], cu precizarea numelui și a numărului de persoane care vor participa.

Proiecția unică pentru avanpremieră este realizată de Primăria Municipiului Arad și Centrului Municipal de Cultură Arad, cu sprijinul Voodoo Films și Forum Film.

Cristian Mungiu: „În acest moment nu știm cu precizie cînd va putea fi organizată premiera în România a filmului. Depinde de identificarea unei săli potrivite pentru premieră, de programul actorilor principali, căci ne dorim ca Sebastian Stan și Renate Reinsve să fie prezenți la premieră, de programul sălilor de cinema și de data lansării filmului în Statele Unite. Cel mai probabil premiera va fi cîndva între lunile octombrie și ianuarie. Pentru că mai este mult pînă atunci, pentru că din august filmul va începe să aibă premiere în alte țări din Europa și pentru că a existat multă emoție în România generată de acest al doilea Palme d’Or, am vorbit cu sălile de cinematograf și am obținut înțelegerea lor pentru organizarea unei avanpremiere cu «Fjord» sub forma unei singure proiecții în toate sălile disponibile din România, din respect pentru publicul de acasă.”

Pe 23 mai, Cristian Mungiu a câștigat cel de-al doilea Palme d’Or din carieră, devenind al zecelea regizor din istorie care atinge această performanță, alăturându-se unor cineaști precum Francis Ford Coppola, Emir Kusturica, frații Dardenne sau Michael Haneke.

„Fjord“ s-a bucurat de o primire excelentă la premiera mondială de la Festivalul de Film de la Cannes, atrăgând un număr impresionant de cronici internaționale pozitive și stârnind o adevărată furtună de reacții pe internet.

Variety numea „Fjord“: „o dramă socială ingenios construită”, Screen Daily îl considera pe Cristian Mungiu „unul dintre marii gânditori morali ai cinematografiei contemporane”, Deadline descria filmul drept „o dramă magistrală a vremurilor noastre polarizate”, iar Indiewire afirma despre Cristian Mungiu că „disecă necruțător capcanele reacționare ale globalizării.“

„Societățile noastre au devenit extrem de polarizate, generînd un tip de radicalizare care îi împarte pe oameni în grupuri rivale opuse, care se ignoră, se disprețuiesc și adesea ajung să se deteste reciproc. Suntem convinși că noi avem dreptate, în timp ce ceilalți sunt întotdeauna manipulați, radicalizați, naivi. Avem foarte puține îndoieli sau chiar deloc despre ceea ce credem”, declara Cristian Mungiu într-un interviu pentru presa franceză.

„Fjord“ spune povestea soților Lisbet și Mihai Gheorghiu, care se mută într-un sătuc dintr-un mic fiord norvegian, unde curând se împrietenesc cu vecinii lor, soții Halberg. Copiii celor două familii devin apropiați, în ciuda diferențelor de educație și valori.

Pe lângă Sebastian Stan și Renate Reinsve din rolurile principale, în film apar și actorii români Adrian Titieni, Alin Panc, Giulia Nahmany și Ana Bodea.

„Fjord“ este rezultatul unei colaborări colective, susținută de o coproducție amplă și o distribuție internațională care funcționează unitar. Este primul film în limba engleză regizat de Cristian Mungiu și, totodată, primul film „românesc” al actorului Sebastian Stan.

Turnat în principal în Norvegia, în primăvara lui 2025, filmul reunește actori vorbind engleză, norvegiană, suedeză și română.

„Fjord“ a fost produs de o echipă internațională, având în componență pe Tudor Panduru ca director de imagine (RMN, Malmkrog, The President’s Cake), scenografa Simona Pădurețu (Bacalaureat, Tatăl mută munții, Jaful secolului), montorul Mircea Olteanu (După dealuri, Un pas în urma serafimilor, Cravata galbenă), mixeurul Kristian Eidnes (Nymphomaniac, Antichrist), directorul de film Adrian Moroca (Amintiri din Epoca de Aur, Boss, Subteran) și producătorul executiv Tudor Reu (RMN, Jaful Secolului, The Sisters Brothers).

„Fjord“ este o coproducție România, Franța, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, prin Mobra Films, Why Not Productions, Eye Eye Pictures, Garagefilm International, Filmgate Films, Snowglobe și Aamu Film Company, cu sprijinul Eurimages și MEDIA – Creative Europe, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei, institutele de film din Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda, Film i Väst, Vestnorsk, Mediefondet Zefyr, Nordisk Film & TV Fond, France 3 Cinéma, în parteneriat cu Televiziunea Română, NRK, DR și YLE, cu participarea Raiffeisen Bank, Cinema City, Catena, Aqua Carpatica, BCR, Apa Nova, Kaufland, Superbet, Boiron, Dentsu, Provident, Dr. Oetker, Ursus, Cris-Tim, PPC, Domeniile Sâmburești, ETI, Transavia, Borsec și Groupama.

FJORD a fost achiziționat încă înainte de filmare de distribuitori din peste 100 de teritorii din întreaga lume, fiind reprezentat de agentul internațional de vânzări Goodfellas.

În Statele Unite, filmul urmează să fie distribuit de Neon, compania care a reprezentat ultimele șase filme câștigătoare ale Palme d’Or și a obținut premii Oscar cu filmele Parasite (2020), Anatomy of a Fall (2024), Anora (2025) sau Sentimental Value (2026).

Read more
Filmul „N-am avut de ales“, propunerea Coreei de Sud la premiile Oscar, proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad

Filmul „N-am avut de ales“/„No other choice“ (r. Park Chan-Wook), o satiră la adresa capitalismului care nu pune preț pe calitatea umană, va fi proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad.

Proiecția va avea loc vineri, 5 iunie 2026, de la ora 19.00.

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Filmul, inspirat din romanul „The Ax“, scris de Donald E. Westlake și publicat în 1997, spune povestea lui Yoo Man-su, un expert în industria hârtiei, cu o experiență de 25 de ani lucrați fără întrerupere, care îi permit să susțină un stil de viață opulent și o familie căreia să nu îi lipsească nimic.

Dar el își pierde slujba și în curând și stilul de viață. Având deja o anumită vârstă și fiind fixat în a lucra exclusiv în industria hârtiei, unde arealul de selecție este destul de redus, el încearcă să fie reangajat, dar fără succes. Ajuns la capătul răbdării, el concepe un plan prin care să își elimine concurența directă.

Filmul aduce în prim plan multe teme sociale actuale: creșterea șomajului, atitudinile toxice de la locul de muncă și normele sociale pe care trebuie să le urmăm.

Evenimentele de la Cinematograful „Arta“ sunt organizate de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad.

 

SINOPSIS

Titlu original:  Eojjeolsuga Eobsda

Titlu internațional: No Other Choice

Producție: Coreea de Sud, 2025

Regie: Park Chan-Wook

Disitribuție: Lee Byung-hun, Son Ye-jin, Yoo Yeon-seok

Gen film: Thriller

Rating: N-15 – Nerecomandat copiilor sub 15 ani

Festivaluri:
În competiție la Festivalul Internațional de Film de la Veneția 2025

3 nominalizări la premiile Globul de Aur 2026

 

După 25 de ani în care munca a fost pasiunea lui, Man-su este concediat. Simțindu-se ca și cum cineva i-a tăiat capul, jură să-și găsească un nou job în următoarele trei luni, de dragul familiei sale. După mai bine de un an tot nu reușește să treacă de interviuri, așa că nu are de ales: trebuie să-i elimine pe cei mai buni ca el.

 

Read more
Festivalul „Folk Maris” 2026, în zona de agrement de pe strada Mărului

Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad organizează, în perioada 5 – 6 iunie 2026, Festivalul „Folk Maris”, eveniment dedicat promovării muzicii folk românești și susținerii actului cultural în aer liber.

Festivalul se va desfășura în zona de agrement de pe strada Mărului din municipiul Arad, spațiu care a devenit în ultimii ani un important punct de atracție pentru petrecerea timpului liber și organizarea de activități culturale și recreative.

Programul ediției 2026 include concerte susținute de artiști consacrați ai muzicii folk românești, precum și recitaluri ale unor interpreți din Arad și din alte zone ale țării.

Printre invitații speciali ai acestei ediții se numără: Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Evando Rossetti și Alifantis & Mirică – Gemini 2.0.

Concertele vor avea loc în ambele seri de festival, începând cu ora 19:00, iar accesul publicului va fi gratuit.

Festivalul „Folk Maris” își propune să promoveze muzica folk, un gen artistic apreciat pentru valoarea mesajului poetic, sensibilitatea interpretării și apropierea creată între artist și public. Totodată, evenimentul urmărește punerea în valoare a zonei de agrement de pe strada Mărului, un spațiu care oferă condiții potrivite pentru desfășurarea evenimentelor culturale în aer liber.

Prin organizarea acestui festival, municipalitatea continuă susținerea proiectelor culturale dedicate comunității și încurajarea participării publicului la evenimente artistice de calitate.

         

PROGRAM

Vineri, 5 iunie, ora 19.00

The Dancing Flowers

Florian Jianu

Monica Cojocaru

Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron

Evando Rossetti

Ducu Bertzi & Constantin Neculae

 

Sâmbătă, 6 iunie, ora 19.00

Oli & Friends

Daniel Julean & Maria Nicoleta Brola

Tatiana & Marius Ojog

Comitetul de femei

Călin Pop & Cătălin Moraru

Alifantis & Mirică-Gemini 2.0

Read more
Omagierea Elenei Ghiba Birta, sărbătoare a comunității arădene

În evoluția fiecărei națiuni și comunități au existat personalități providențiale, remarcabile, care au oferit acel impuls necesar progresului și dezvoltării.  Și în cazul națiunii române, elitele intelectuale au contribuit definitoriu la cristalizarea conștiinței nationale și la conturarea identității culturale.  La nivelul comunității arădene au existat personalități cu adevărat relevante care și au pus cunoașterea și chiar averea în slujba semenilor.  Un astfel de caz a fost cel al Elenei Ghiba Birta, unul dintre vizionarii veritabili ai Aradului și un mecena de talie europeană. Ducând o viață deloc ușoară, rămânând văduvă a întrat în serviciului unui funcționar administrativ care , la moartea sa, i a lăsat o avere considerabilă.  Cu un an înainte de moarte, survenită  în 1864, Elena a stipulat prin testament ca suma de 48.000 florini să fie alocați pentru o fundație care să-i poarte numele și care să acorde anual burse tinerilor români merituoși, dar fără posibilități materiale, pentru a și continua studiile.  Astfel, prin intermediul burselor fundației sale, s-a putut forma în deceniile care au urmat o întreagă pleiadă de intelectuali români.  Elena Ghiba Birta a lăsat prin testament fonduri importante și pentru numeroase proiecte culturale și filantropice din comunitatea arădeană.

Cum se cunoaște, o prestigioasă instituție  arădeană de învățământ poartă numele acestui mecena al națiunii române: Colegiul Național ,, Elena Ghiba Birta,”.  Având pe deplin conștiința mostenirii sale remarcabile, cu performanțe validate la nivel național și internațional și promovând o educație centrată pe cetățenia activă, Colegiul arădean privește cu încredere și mândrie spre viitor.  Ca în fiecare an,pe 21 mai, de Ziua Sfinților Constantin și Elena, comunitatea profesorilor și elevilor de aici își omagiază și sărbătorește patronul spiritual. Să ne bucurăm și noi împreună cu ei!

Read more
‘Danaida’ lui Brâncuși, vândută cu 107,6 milioane de dolari la o licitație Christie’s organizată la New York

Licitațiile au atins cote înalte, luni, la casa Christie’s din New York, fiind stabilite noi recorduri pentru pictorii americani Jackson Pollock și Mark Rothko, pentru sculptorul francez de origine română Constantin Brâncuși și pentru pictorul catalan Joan Miró, transmite marți AFP.

Tabloul ‘Number 7A, 1948’ de Jackson Pollock (1912-1956), cu picăturile sale, curgerea vopselei și curbele negre accentuate de tușe de roșu, pe o pânză brută de peste trei metri lățime, a fost vândut cu suma de 181,2 milioane de dolari, inclusiv comisioane.

Potrivit publicației de specialitate ARTnews, aceasta este a patra cea mai scumpă operă vândută vreodată la licitație.

Recordul anterior stabilit la o licitație pentru o operă a acestui reprezentant al expresionismului abstract era de 61,2 milioane de dolari (2021). Alte opere ale sale au fost vândute prin tranzacții private, ajungând până la 200 de milioane de dolari.

‘Cu această operă, Pollock se eliberează în sfârșit de constrângerile picturii tradiționale de șevalet și produce unul dintre primele tablouri cu adevărat abstracte din istoria artei’, potrivit casei de licitații Christie’s.

‘Danaida’, un cap din bronz sculptat în 1913 de Constantin Brâncuși (1876-1957), a atins 107,6 milioane de dolari, mult peste recordul său de 71,2 milioane de dolari stabilit în 2018.

Pictura ‘No. 15 (Two Greens and Red Stripe)’ (1964) de Mark Rothko (1903-1970) a fost adjudecată pentru 98,4 milioane de dolari, iar tabloul ‘Portrait de Madame K.’ de Joan Miró (1893-1983) a fost vândut cu 53,5 milioane de dolari.

Recordurile anterioare ale artistului american (86,9 milioane de dolari) și ale celui catalan (37 de milioane de dolari) fuseseră stabilite în 2012.

În noiembrie fuseseră deja stabilite mai multe recorduri importante la Sotheby’s din New York.

Tabloul ‘Bildnis Elisabeth Lederer’ (‘Portrait of Elisabeth Lederer’) al austriacului Gustav Klimt (1862-1918), vândut cu 236,4 milioane de dolari, a devenit a doua cea mai scumpă operă de artă adjudecată vreodată la licitație.

Cel mai scump tablou realizat de o femeie, ‘El sueno (La cama)’, un autoportret din 1940 al artistei mexicane Frida Kahlo (1907-1954), a fost adjudecat în schimbul sumei de 54,7 milioane de dolari. agerpres.ro

Read more