News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

APIA demarează plata în avans pentru fermierii care au depus Cereri unice de plată în anul 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va demara, începând de luni, Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri unice de plată în anul 2021, anunţă un comunicat al agenţiei.

Potrivit sursei citate, APIA îşi propune, în perioada de acordare a avansului, 18 octombrie 2021 – 30 noiembrie 2021, să finanţeze fermierii cu o sumă de peste un miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) cât şi pentru măsurile finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

„În conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 de derogare, pentru anul 2021, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70% în cazul plăţilor directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.”, se menţionează în comunicat. AGERPRES

Read more
ONRC: Numărul firmelor dizolvate a crescut cu peste 13% în primele opt luni din acest an

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 13,35%, în primele opt luni din acest an, la 19.306, faţă de 17.032, în perioada ianuarie – august 2020, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 3.589 de firme (în creştere cu 12,65%) şi în judeţele Constanţa (947, +12,74%), Iaşi (877, +41,68%) şi Timiş (873, -4,17%).

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Covasna, respectiv 111 (+10%), Mehedinţi (122 (+16,19%) şi Vaslui (126, +5,88%).

Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele opt luni ale acestui an, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 5.864 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 18,70%.

Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, construcţiile şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 1.840 (+12,81%), 1.826 ( +7,16%), respectiv 1.690 (+12,67%).

În august 2021 au fost consemnate 2.428 de dizolvări, cele mai multe în Bucureşti (439) şi în judeţele Constanţa (128), Ilfov (118) şi Iaşi (115). AGERPRES

Read more
O brutărie din Germania caută angajați din Arad

Se vede că Germania își revine după efectul pandemiei, dovadă fiind și ultimele creșteri economice și dezmorțirea sectorului HORECA, astfel că nemții s-au trezit fără personal, mulți angajați români plecând acasă la începutul pandemiei.

O patiserie din Geslau dorește angajarea de personal, patiseri sau ajutori de patiseri, nu este necesară cunoașterea limbii, pentru perioada 18 octombrie – 17 decembrie 2021, cu normă întreagă și cazarea asigurată. Numărul de telefon unde se poate contacta firma este Tel.: 0049-9861-938563.

Read more
Bursa de la Bucureşti a deschis în urcare prima şedinţă a săptămânii

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis şedinţa de luni în creştere pe toţi indicii, iar tranzacţiile înregistrate după 30 de minute de la debut erau în valoare de 5,46 de milioane de lei (1,10 milioane euro).

Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 companii, s-a apreciat cu 0,65%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la BVB, a deschis pe plus cu 0,61%.

Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 0,68%, iar reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, era în creştere cu 0,94%.

Indicele BET-FI al SIF-urilor a „câştigat” 0,28% din valoare, în timp ce BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, a deschis pe plus cu 2,24%.

Conform datelor BVB, cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor le înregistrau Mecanica Ceahlău (+4,76%), Nuclearelectrica (+4,29%) şi Impact Developer & Contractor SA (+3,1%).

Pe de altă parte, în scădere erau acţiunile Bittnet Systems SA Bucureşti (-2,21%), Aerostar (-1,2%) şi Romcab (-0,83%). AGERPRES

Read more
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate întreprinderilor s-a majorat cu 16,4%, la şapte luni

Afacerile din serviciile de piaţă prestate întreprinderilor au crescut cu două cifre, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată, în primele şapte luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2020, reiese din datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, în perioada ianuarie – iulie 2021, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, ca serie brută, s-a majorat cu 16,4%, datorită activităţilor de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+26,1%), activităţilor de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+23,6%), activităţilor de transporturi (+17,8%), altor servicii furnizate în principal întreprinderilor (+15,1%) şi activităţilor de comunicaţii (+6,3%).

De asemenea, în primele şapte luni ale anului în curs, faţă de acelaşi interval din 2020, afacerile din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, au crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, pe ansamblu cu 15,6%.

Statistica oficială relevă faptul că, în iulie 2021 vs iulie 2020, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate întreprinderilor a crescut cu 16,6%, ca serie brută, ca urmare rezultatelor pozitive înregistrate în: activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+24,6%), activităţile de transporturi (+22,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+13,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+11,6%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,7%).

În funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, afacerile din serviciile de piaţă au crescut pe ansamblu cu 20,8%, raportat la perioada de referinţă.

Datele INS arată, totodată, că, de la lună la lună, în 2021 (iulie – iunie), cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a consemnat un recul de 2,5%, ca serie brută, respectiv o scădere de 1,1%, ca serie ajustată. AGERPRES

Read more
Ansett Logistics listează primele sale obligațiuni la Bursa de Valori București

Ansett Logistics, transportator feroviar de mărfuri cu peste 15 ani experiență, vine la Bursa de Valori București cu primele sale obligațiuni în valoare de jumătate de milion de euro. Obligațiunile au intrat la tranzacționare astăzi, 15 septembrie, pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare sub simbolul bursier ANS26E. Fondurile atrase de la investitorii din piața de capital sunt destinate finalizării achiziției unui număr de 125 de vagoane pentru transport materii prime in industria cimentului și mărirea capitalului de lucru necesar activității de transport pe calea ferată.

„Dinamica acestui an, atât în ceea ce privește listările de noi companii, cât și atragerea de fonduri prin intermediul obligațiunilor corporative, arată potențialul pieței de capital. De la începutul anului au fost listate la bursă, pe ambele piețe, 22 de emisiuni de obligațiuni corporative și 6 emisiuni de titluri de stat, cu o valoare cumulată de peste un miliard de euro. Ne bucurăm că Ansett Logistics aduce în atenția investitorilor, prin listarea obligațiunilor companiei, un nou domeniu de activitate, cel al transporturilor de mărfuri pe căi ferate”, a spus Radu Hanga, Președintele Bursei de Valori București.

„Transportul feroviar de marfă are în permanență nevoie de investiții prin achiziționarea de vagoane, pentru a asigura soluții logistice eficiente pentru clienții noștri. Mulțumim Bursei de Valori București  pentru că ne-a oferit oportunitatea de a ne finanța prin piața de capital”, spune Nicolae Alexandru, Director General Ansett Logistics.

Compania a vândut în cadrul unui plasament privat derulat în aprilie a.c. un număr de 5.000 de obligațiuni corporative garantate, neconvertibile, dematerializate, cu o valoare nominală de 100 euro. Ansett Logistics a atras de la 29 de investitori suma totală de 500.000 de euro. Obligațiunile au scadența la 29 aprilie 2026 și o rată anuală a cuponului fixă de 8%, plătibilă trimestrial. Plasamentul privat de obligațiuni și listarea au fost realizate cu sprijinul BRK Financial Group.

„Astăzi este un 15 septembrie mai special, când clopoțelul semnifică deschiderea sezonului de toamnă pentru listările la care am lucrat în ultima perioadă. Prin listarea obligațiunilor emise de Ansett Logistics oferim posibilitatea unei investiții într-unul dintre sectoarele strategice ale economiei, dar slab reprezentate la BVB și ne referim la transporturi. Din punctul nostru de vedere, proiectul Ansett Logistics are toate ingredientele unui succes: obligațiunile oferă un cupon care a fost găsit ca fiind foarte atractiv de către investitorii care au participat în plasamentul privat și, în același timp, emisiunea este garantată cu un lot de peste 40 de vagoane, evaluate la peste 700 mii euro, practic o acoperire de 140% cu garanții”, a afirmat Monica Ivan, Director General BRK Financial Group.

Read more
Ce urmează pentru piața imobiliară în 2022: „Este cel mai facil să îţi cumperi, astăzi, un apartament, comparativ cu orice perioadă din ultimii 13-15 ani”

Ne-am fi așteptat ca piața imobiliară să ”pice” în perioada pandemiei, dar lucrurile nu stau deloc așa. Mai mult, specialiștii imobiliari prognozează o uşoară creştere a sectorului rezidenţial, pe termen scurt și mediu, în 2022, creştere care ar putea fi echilibrată de raportul dintre cerere şi ofertă pe acest segment de piață.

Alte elemente care ar putea juca un rol important în echilibrarea prețurilor sunt proiectele legislative, dar și cota redusă a TVA din cadrul programelor care susțin achiziția unei locuinţe, aşa cum este Noua Casă, e de părere Alexandra Smedoiu, din partea Deloitte România, lider al Serviciului de Consultanţă pentru sectorul imobiliar.

„Acesta, din punctul meu de vedere, ar fi principalul factor care ar duce la aplatizarea pieței imobiliare. De asemenea, că pot să mai intre în joc şi factori care ţin de modificări legislative.

(…)Pe termen scurt şi mediu tendința va fi de uşoară creştere. Cel puţin aceasta este părerea majorităţii”, a mai spus aceasta, conform Ziare.com.

Totodată, ritmul de livrări şi vânzări, care a ajuns la un record istoric, va continua în 2021 şi 2022, este de părere și vicepreședinte companiei de consultanță imobiliară SVN România, Maria Andrei.

Aceasta consideră, de asemenea, că nivelul de accesibilitate nu s-a înrăutăţit deloc, în ultimele luni de pandemie, ci, dimpotrivă. „Este cel mai facil să îţi cumperi, astăzi, un apartament, comparativ cu orice perioadă din ultimii 13-15 ani. Evoluţia ascendentă a preţurilor este susţinută de creşterile înregistrate în cazul apartamentelor noi, cele vechi rămânând în urmă”, a mai spus aceasta.

„Preconizăm o continuare a ritmului de livrări și vânzări în 2021 și 2022, în ciuda suspendării Planurilor Urbanistice Zonale şi a amânării creşterii limitei de aplicare a TVA de 5% până la suma de 140.000 de euro“, a mai spus expertul.

Avansul minim plătit de cumpărător la achiziția unui apartament s-a mărit

Mai mult, aceasta constată că raportul dintre plăţile prin credite ipotecare şi plăţi din surse proprii a rămas neschimbat, însă observă faptul că aportul propriu adus în achiziție este mai crescut în ultima vreme.

„Dacă, în trecut, vorbeam despre un avans minim, impus de finanțatori, de 15%, acum sunt mai mulţi cumpărători care vin cu un avans de 25% până la 50% din prețul locuinței.

De asemenea, a crescut ponderea creditelor ipotecare în detrimentul împrumuturilor prin programul Noua Casă”, a specificat vicepreședintele SVN.

În acest context, dacă de ceva vreme urmăreai anunțurile cu apartamentele de vânzare în Arad, de exemplu, sfatul experților e să faci pasul următor și să cumperi, dacă îți permiți. La ce prețuri te poți aștepta pentru Arad? La o simplă căutare, vei vedea că găsești garsonieră și la 17.000 de euro, dar și la 24.900 de euro sau la 47.000 de euro.

Apartamentele cu două camere au și ele prețuri variate, începând de la 35.000 de euro și ajungând până la 77.000 de euro și chiar 119.000 de euro.

Cine este interesat de un apartament de 3 camere poate plăti 48.000 de euro, 53.000 de euro, 68.000 de euro, 100.000 de euro, 135.000 de euro și chiar 250.000 de euro.

Pentru o locuință și mai spațioasă, de 4 camere, cel mai mic preț este de 53.000 de euro. Se găsesc și apartamente la 74.000 de euro, dar și la 83.000 de euro, 120.000 de euro sau chiar 150.000 de euro.

110.000 de euro, 128.000 de euro și chiar mai mult vor costa apartamentele de 5 de camere. Prin urmare, oferta este generoasă și trebuie cântărită pe îndelete.

Unde se livrează cele mai multe case din România

Judeţe precum Braşov, Sibiu şi Timiş, cărora li se alătură Bucureştiul, au bifat creşteri de două, de trei sau chiar de cinci ori ale stocului de case şi apartamente livrate anual în 2020 comparativ cu 2010, arată datele făcute publice de către Institutul Naţional de Statistică.

În unele județe ale țării, creșterile sunt de-a dreptul spectaculoase, iar asta se întâmplă în Braşov (plus 139% în 2020 faţă de 2010), Sibiu (plus 101%) sau Timiş (plus 223%).

Aceste cifre reflectă gradul de dezvoltare rezidenţială, economică şi socială, cât şi apetitul pentru locuire al oamenilor. Astfel, acolo unde se face business şi unde investitorii sunt interesaţi să construiască, românii vor să trăiască, să-şi găsească locuri de muncă şi să întemeieze familii.

Pe de altă parte, judeţe precum Vrancea (minus 50%), Suceava (minus 52%), Neamţ (minus 51%), unde scăderile numărului de locuinţe livrate anual depăşesc 50%, indică o tendinţă de depopulare. Fenomenul este întâlnit mai cu seamă în Moldova, chiar dacă există unele excepţii, precum Bacău (plus 12%) sau Iaşi (plus 8%).

O nouă piaţă iese la suprafaţă în contextul pandemiei: Cererea pentru case s-a triplat în ultimul an

Sunt livrate mai multe locuințe pentru că și cerere există. Mai cu seamă cererea pentru case (cu mai mult sau mai puțin teren) este mare și va crește și mai mult. Dovadă e numărul mare de terenuri care se tranzacţionează în acest scop.

Bugetele alocate pentru locuinţă – fie achiziţie, fie închiriere – cresc, iar apropierea de tehnologie face oamenii să fie tot mai interesaţi de conceptul de smart home. Aşa se prezintă piaţa rezidenţială la zi, potrivit consultanţilor imobiliari de profil, care precizează totuşi că este prematură conturarea unor mari schimbări în decursul unui singur an, de la debutul pandemiei.

„Cererea pentru case s-a triplat, dar în continuare cererea pentru apartamente predomină în peisajul rezidenţial, deoarece sunt mai aproape de facilităţile oraşului şi de zonele de business, dar şi de infrastructura de transport“, a declarat pentru Ziarul Financiar Daniel Tudor, expert pe această piață.

El adaugă că se tranzacţionează mai multe terenuri pentru proiecte de case, însă puţine proiecte au şi început, din cauza întârzierilor generate de utilităţi şi de reglementările de urbanism.

Ultimul an a adus schimbări pe piaţa rezidenţială, apetitul fiind tot mai mare pentru spaţii interioare ample sau chiar o cameră ori o zonă semi-delimitată pe post de birou, ceea ce e o noutate. La mare căutare sunt și spaţiile exterioare generoase – fie ele terase sau grădini.

Read more
RAIFFEISEN CENTROBANK SUSȚINE LICHIDITATEA BANCA TRANSILVANIA, CEA MAI TRANZACȚIONATĂ ACȚIUNE DE LA BURSĂ

Banca Transilvania (BVB:TLV), cea mai mare bancă din România și una dintre cele mai lichide acțiuni tranzacționate la Bursa de Valori București, beneficiază de astăzi, 7 septembrie, de serviciile de Market Maker al Emitentului (MME) din partea Raiffeisen Centrobank. Banca Transilvania este de asemenea pe prima poziție în termeni de capitalizare bursieră, în rândul companiilor antreprenoriale românești listate la bursă (17,2 mld. lei, respectiv 3,5 mld. euro).

Ne bucurăm că Banca Transilvania alege să inițieze o colaborare cu Raiffeisen Centrobank pentru servicii de Market Maker al Emitentului. Banca Transilvania demonstrează încă o dată importanța pe care o alocă pieței de capital și performanței acțiunilor sale la bursă. Accesarea programului de Market Maker al Emitentului de către cea mai tranzacționată companie la bursă, inclusă deja în indicii FTSE Russell de Emerging Market, va arăta cu atât mai mult utilitatea acestui program pentru îmbunătățirea lichidității unui emitent”, spune Adrian Tănase, Directorul General al Bursei de Valori București.

„Banca Transilvania, inclusiv ca emitent, a avut un rol decisiv la promovarea pieţei de capital româneşti în categoria de piaţă emergentă. Participarea activă la dezvoltarea bursei din Bucureşti a fost şi rămane focusul nostru, ca prima instituţie financiară care și-a înscris acţiunile la tranzacţionare în România”, a declarat Mihaela Nădăşan, Director General Adjunct, Instituţii şi Pieţe Financiare, Banca Transilvania.

Activitatea de Market Maker al Emitentului va fi prestată de Raiffeisen Centrobank în baza unui contract semnat cu Banca Transilvania. Acțiunea TLV este a treia pentru care Raiffeisen Centrobank oferă servicii de Market Maker al Emitentului, după Evergent Investment și Purcari Wineries.

„Suntem bucuroși să includem Banca Transilvania, compania cu cea mai mare pondere în indicele BET al Bursei de Valori București, în portofoliul nostru de clienți și să îi susținem astfel povestea de succes. Ne propunem să creștem lichiditatea pieței, precum și pe cea a acțiunilor TLV”, spune Günther Kornfellner, Equities & Derivatives Trader for EMEA, Raiffeisen Centrobank.

Read more
Cea mai mare producţie de grâu după aderarea României la UE

România obţine în acest an o producţie de grâu de peste 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare recoltă de la aderarea ţării la Uniunea Europeană, au anunţat, miercuri, reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la data de 16 august 2020 a fost recoltată 98,54% din suprafaţa însămânţată cu grâu în 2020/2021, de circa 2,2 milioane hectare.

Anul trecut, România a obţinut doar 6,4 milioane de tone de grâu, recolta fiind diminuată cu peste 40% din cauza secetei. Cei mai buni ani din 2007 şi până în prezent, potrivit datelor transmise de MADR, sunt 2017, cu 10,03 milioane de tone de grâu, 2018 – 10,14 milioane de tone şi 2019 – 10,29 milioane de tone.

„Rating-ul „excepţional” pentru recolta agricolă din anul 2021 acordat României de către GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele obţinute de către fermierii români. Până la această dată, culturile vedetă ale anului 2021 care plasează fermierii din România pe poziţia de leader sunt: grâul, orzul şi rapiţa. Conform datelor operative din data de 16 august 2021, producţia totală de grâu recoltată este de 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare producţie înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană”, transmite MADR într-un comunicat remis AGERPRES.

Producţii medii situate peste media naţională, de 5.346 kg/ha, s-au realizat în vestul ţării, în judeţele Satu Mare, Timiş, Bihor, Arad, dar şi în judeţele Olt, Caraş Severin, Ialomiţa, Brăila şi Botoşani.

De asemenea, producţia totală de orz se situează în anul 2021 la un nivel-record de 1,88 milioane tone, cea mai ridicată începând cu anul 2007. Şi în cazul acestei culturi, anii 2017, 2018 şi 2019 au fost cei mai buni, în condiţiile în care producţiile de orz au depăşit 1,26 de milioane de tone.

Potrivit datelor MADR, producţia medie la hectar înregistrată până la data de 16 august este de 5.599 kg/ha, 13 judeţe depăşind media naţională (Bihor, Arad, Galaţi, Ialomiţa, Caraş-Severin, Constanţa, Brăila, Olt, Mureş, Călăraşi, Timiş, Dolj şi Giurgiu).

„Şi la celelalte cereale – secară, triticale, orzoaică, ovăz, mei, hrişcă etc. – s-au obţinut producţii bune, astfel că producţia totală de cereale până la această dată depăşeşte 15 milioane tone”, mai spun reprezentanţii MADR.

La rapiţă în anul 2021 s-a înregistrat cea mai mare producţie medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 şi până în prezent, datorită soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât şi a condiţiilor agrometeorologice favorabile. În anul 2016 media la hectar a fost una de 2.835 kg/ha, iar anul trecut de 2.124 kg/ha. Ministerul nu a furnizat date despre producţia totală de rapiţă.

Potrivit datelor MADR furnizate la finalul lunii iunie, în anul agricol 2020/2021 a fost însămânţată cu culturi agricole o suprafaţă totală de aproape 8 milioane ha, din care 3,107 milioane ha în toamna lui 2020 şi 4,874 milioane ha în primăvară. Deşi suprafaţa programată pentru însămânţare în primăvara lui 2021 a fost de 5,4 milioane ha, s-a realizat doar 90,12% din această suprafaţă.

Suprafaţa însămânţată în toamnă a fost de 3,107 milioane hectare, din care, cele mai importante culturi au fost: 2,2 milioane cu grâu, 321.912 hectare cu orz şi peste 430.000 de hectare cu rapiţă.

Read more
România este al şaptelea producător de cartofi din UE

O cantitate totală de 55,3 milioane tone de cartofi a fost recoltată anul trecut în Uniunea Europeană, cu 27,4% mai mică decât în 2000, iar 2,683 milioane de tone de cartofi, sau 4,9% din cantitatea totală, a fost produsă anul trecut în România, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Germania este cel mai mare producător de cartofi din UE fiind responsabilă pentru 21,2% din producţia totală, urmată de Polonia (16,4%), Franţa (15,7%), Ţările de Jos (12,7%), Belgia (7,2%), Danemarca (5%) şi România (4,9%).

O suprafaţă de 1,7 milioane de hectare a fost cultivată cu cartofi în 2020, adică 1,7% din totalul terenurilor arabile din UE. Aproape trei sferturi (76,8%) din suprafaţa totală cultivată cu cartofi anul trecut în UE a fost concentrată în doar şase state membre: Polonia (21,6%), Germania (16,5%), Franţa (12,9%), România (10%), Ţările de Jos (9,9%) şi Belgia (5,9%).

Eurostat subliniază că suprafaţa cultivată cu cartofi în UE s-a redus la jumătate între 2000 şi 2020, scăderi semnificative fiind înregistrate în Polonia (minus 71,3%) şi România (minus 41,4%).

Aproximativ 1,5 milioane de exploataţii agricole din UE cultivau cartofi în 2016, dintre care două treimi erau în România (40,7%) şi Polonia (25,4%). Însă aproape 90% din fermele care cultivau cartofi în UE făceau acest lucru pe o suprafaţă mai mică de un hectar. De exemplu, suprafaţa medie a unei ferme din Polonia unde se cultivă cartofi este de 0,8 hectare iar în România de 0,2 hectare. În aceste condiţii, deşi sunt foarte numeroase, aceste exploataţii agricole mici au fost responsabile pentru doar 16,3% din suprafaţa totală cultivată cu cartofi din UE. În contrast, există unele state membre care cultivă cartofi pe scară mare. De exemplu, în Danemarca suprafaţa medie a unei ferme care cultivă cartofi a fost de 26,1 hectare în 2016 iar în Ţările de Jos a fost de 16,5 hectare. În consecinţă, deşi doar 2,6% dintre fermele UE cultivă cartofi pe o suprafaţă mai mare de 10 hectare, aceste ferme au fost responsabile pentru majoritatea (61,6%) suprafeţei totale cultivate cu cartofi în UE.

Valoarea totală, la preţuri de bază, a cartofilor produşi anul trecut în UE este estimată la 12,3 miliarde de euro, adică 3,1% din valoarea totală a producţiei agricole a UE în 2020. Însă această proporţie variază în rândul statelor membre de la 6,8% în cazul României până la 0,7% în Luxemburg.

Jumătate din valoarea producţiei de cartofi a UE în 2020 a venit din doar trei state membre: Franţa (27,7%), Germania (19%) şi Ţările de Jos (10,5%). Urmează la egalitate Polonia şi România care au fost responsabile fiecare pentru 8,5% din valoarea producţiei de cartofi a UE. AGERPRES

Read more