Numărul ambalajelor cu sigla SGR returnate de pe piaţă, la data de 1 septembrie 2024, a fost de aproximativ 1,87 de miliarde, echivalentul unei cantităţi de 307.713 tone, conform Barometrului RetuRO, consultat de AGERPRES.

Raportul publicat de către administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR) arată că, din totalul celor 1,87 miliarde de ambalaje colectate prin reţeaua specializată, 1,059 miliarde de bucăţi au fost recipiente din plastic, 455,6 milioane ambalaje din metal şi aproape 354,2 milioane ambalaje din sticlă.

Ca pondere procentuală, la 1 septembrie, situaţia se prezenta după cum urmează: plastic – rată de returnare de 45,6%, metal – rată de 43,78% şi sticlă (42,34%).

De la începutul acestui an şi până la începutul lunii septembrie au fost puse pe piaţă peste 4,2 miliarde de ambalaje, din care 2,323 miliarde de plastic, 1,040 miliarde din metal şi aproape 836,55 de milioane din sticlă.

Raportul RetuRO relevă, totodată, că, în cursul acestui an, până în prezent, au fost predate spre reciclare 997,6 milioane de ambalaje din plastic, 325,22 milioane de recipiente din metal, precum şi 278,425 milioane de deşeuri din sticlă, cu inscripţia SGR.

RetuRO Sistem Garanţie Returnare este o companie ce funcţionează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR.

Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).

Administratorul SGR funcţionează cu finanţare exclusiv privată şi are rolul de a asigura transparenţa asupra cantităţilor de ambalaje pentru băuturi puse pe piaţă şi returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deşeurilor de ambalaje, în vederea atingerii ţintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană. AGERPRES

România a importat, în primele şapte luni din 2024, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,013 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 5,9% mai mare (+56.700 tep) faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă de gaze naturale a totalizat, în perioada menţionată, aproape 4,426 milioane tep, fiind cu 1,3% peste cea din perioada ianuarie-iulie 2023 (+58.400 tep).

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de gaze naturale ar urma să crească, în perioada 2024-2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%, după un avans de 1,4% înregistrat în 2023.

Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2024 este prognozată o producţie de 7,675 milioane tone echivalent petrol, în creştere cu 0,6%, pentru 2025 de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) şi pentru 2027 de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).

În ceea ce priveşte importurile, pentru anul 2024 este prognozată o creştere de peste 10% a importului de gaze naturale, după care se aşteaptă să se manifeste o tendinţă de reducere, cu un ritm mai pronunţat la orizontul 2027 (-6%), în concordanţă cu avansul producţiei prin intrarea în exploatare a unor noi capacităţi, dar luând în considerare şi o menţinere a tranzitului către pieţe externe.

CNSP estimează pentru 2024 importuri de 2,392 milioane tep (plus 11,1%), pentru 2025 de 2,211 milioane tep (minus 7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (minus 2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (minus 6%). AGERPRES

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dispus instituirea de măsuri suplimentare pentru a preveni apariţia variolei ovine şi caprine în ţara noastră, după ce Bulgaria a notificat, prin Sistemul Mondial de Informaţii privind Sănătatea Animalelor (WAHIS), primul focar de variolă ovină.

„Urmare a confirmării în data de 4 septembrie 2024 a focarului de variolă ovină şi caprină în Straldzha, regiunea Yambol, Bulgaria, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a întreprins acţiuni de prevenire a introducerii virusului acesti boli în România. Azi (joi, n.r.) a fost organizată o videoconferinţă cu Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, în cadrul căreia s-a prezentat situaţia focarului de variolă din Bulgaria, inclusiv zonele de restricţie, s-a efectuat instruirea structurilor teritoriale şi s-a discutat în detaliu legislaţia referitoare la variola ovină şi caprină”, susţin reprezentanţii instituţiei.

Reprezentanţii ANSVSA au dispus instituirea de măsuri suplimentare de prevenţie, precum informarea reprezentanţilor principalelor asociaţii de crescători de ovine şi caprine de pe raza judeţului privind simptomele şi evoluţia bolii în Bulgaria şi despre obligativitatea de a anunţa medicul veterinar despre animalele care prezintă modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalităţi.

Totodată, se va mediatiza necesitatea şi obligaţia proprietarilor de animale de a notifica medicului veterinar oricând observă animale cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau orice caz de mortalitate.

De asemenea, s-au transmis informări privind obligaţia proprietarilor de animale de a notifica medicului veterinar oricând observă animale cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalităţi, prin intermediul unor materiale printate (afişe, postere) care să fie postate la circumscripţiile de liberă practică, primării, biserici, etc.

Pe lista de măsuri suplimentare luate de reprezentanţii ANSVSA se află monitorizarea sporită a transporturilor de animale din speciile ovine şi caprine din cadrul comerţului intracomunitar cu Bulgaria, inclusiv analiza suspendării temporare a acestora.

Totodată, vor fi intensificate controalele în trafic pentru a identifica eventualele transporturi neautorizate de animale, în special pe graniţa cu Bulgaria şi se dispune comunicarea către operatorii economici care achiziţionează ovine şi caprine despre obligativitatea de a prenotifica DSVSA judeţeană oricare achiziţie de animale din speciile mai sus menţionate din Bulgaria.

„La fiecare transport de ovine şi caprine, medicul veterinar va asista la debarcarea animalelor din mijlocul de transport şi va efectua un examen clinic al tuturor animalelor. Animalele nou introduse vor fi ţinute izolate pentru o perioadă de 21 de zile până la introducerea în efectivul indigen”, se mai precizează în comunicat.

Conform sursei citate, aceste informări se vor realiza în cadrul întâlnirilor organizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene cu reprezentanţii principalelor asociaţii de crescători de ovine şi caprine şi cu cei ai operatorilor economici implicaţi în activitatea de comerţ cu rumegătoare, de pe raza judeţului.

ANSVSA a trimis în teritoriu instrucţiuni prin note de serviciu privind evoluţia variolei ovină şi caprină, atât în Bulgaria, cât şi în Grecia, care vor fi implementate prin organizarea de întâlniri cu părţile implicate şi interesate.

Aceste întâlniri vor avea ca obiective: informarea medicilor veterinari cu atribuţii specifice, a operatorilor economici şi a celor implicaţi în comerţul cu rumegătoare din Bulgaria sau cu rumegătoare care tranzitează această ţară; intensificarea acţiunilor de supraveghere pasivă, în special în judeţele din sudul ţării aflate la graniţă cu Bulgaria; instruirea medicilor veterinari pentru a recunoaşte semnele clinice ale bolii, conform specificaţiilor Organizaţiei Mondiale de Sănătate Animală (WOAH); întărirea controalelor la punctele de frontieră pentru transporturile de rumegătoare din Bulgaria, Grecia şi Turcia, având în vedere că ultimele cazuri confirmate nu au prezentat semne clinice, fiind identificate prin investigaţii de laborator.

Totodată, ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicaţi în activitatea de comerţ cu rumegătoare să acorde maximă atenţie instrucţiunilor transmise de ANSVSA prin intermediul DSVSA judeţene, pentru a îşi proteja efectivele de rumegătoare mici de această boală.

„Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA judeţene”, se mai precizează în comunicat. AGERPRES

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie / trimestrul II 2024.

Suma plătită este în valoare de 55.067.716 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în mai 2024, până la 862,344 miliarde de lei, de la 852,816 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,6%, de la 52,1% în aprilie (PIB conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică din 8 iulie 2024).

În a cincea lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 810,612 miliarde de lei, de la 787,02 miliarde de lei în aprilie, iar cea pe termen scurt a scăzut la 51,73 miliarde lei, de la 65,796 miliarde de lei în luna anterioară.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 718,265 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 129,142 miliarde de lei.

Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 405,322 miliarde lei, cea în euro la 371,29 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 84,567 miliarde echivalent lei.

De asemenea, datoria administraţiei publice centrale ajunsese, în mai 2024, la 840,798 miliarde de lei, în urcare de la 831,166 miliarde lei, în aprilie, din care 789,1 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (388,25 miliarde de lei) şi în euro (366,817 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale a scăzut la 21,54 miliarde de lei, de la 21,65 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 21,512 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Totodată, datoria internă a administraţiei publice se cifra, în mai 2024, la 416,386 miliarde de lei (25,4% din PIB), din care 399,486 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 16,899 miliarde de lei datoria administraţiei locale.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 445,958 miliarde de lei (27,2% din PIB), din care 441,311 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,647 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale. AGERPRES