News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Înmatriculările maşinilor cu motoare parţial hibride au crescut de aproape 4 ori în prima jumătate a anului

Înmatriculările de autoturisme cu motoare parţial hibride au crescut de aproape 4 ori în prima jumătate a anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit unei analize realizate de site-ul datareport.ro, pe baza informaţiilor publicate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

Astfel, un număr de 8.016 autoturisme cu motoare parţial hibride (mild-hybrid electric vehicle – MHEV) au fost înmatriculate de la 1 ianuarie şi până la 30 iunie, număr mai mare de 3,6 ori faţă de cele 2.212 de astfel de maşini înmatriculate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comparativ cu numărul de maşini cu motoare parţial hibride înmatriculate în prima jumătate a anului 2019 (552 de unităţi), creşterea din primul semestru al anului curent este de 14,5 ori mai mare.

Automobilele cu motoare parţial hibride au beneficiul închiderii temporare a motorului cu combustie şi înlocuirea lui cu unul electric în momentele în care maşina stă în trafic, frânează sau înaintează din inerţie.

În ceea ce priveşte înmatriculările de vehicule cu motoare hibride plug-in, acestea au atins 841 de unităţi în primele şase luni ale anului curent, de peste 3 ori mai mult decât numărul de 266 de maşini cu motoare hibride plug-in înmatriculate în prima jumătate a anului anterior.

Înmatriculările maşinilor complet electrice au urcat la 873 de unităţi în primele şase luni ale anului curent, în creştere faţă de cele 600 de autoturisme înmatriculate în perioada similară din 2020.

Pe de altă parte, aproape două treimi (65,4%) din toate autoturismele noi – indiferent de modalitatea de propulsie – înmatriculate în România în primele şase luni ale anului, adică 30.770 de unităţi, au fost achiziţionate de clienţi persoane juridice, în timp ce 34,6% din total, adică 16.314 maşini, au fost cumpărate de clienţi persoane fizice, arată analiza datareport.ro. AGERPRES

Read more
Valoarea producţiei agricole a scăzut cu 15,4% în 2020

Valoarea producţiei agricole a scăzut cu 15,4% în 2020, pe fondul unui declin de 21,5% al producţiei vegetale şi al unor scăderi de 1,2% consemnate atât de producţia animală cât şi de serviciile agricole, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate luni.

Valoarea producţiei ramurii agricole s-a cifrat la 81,4 miliarde de lei preţuri curente, în condiţiile realizării unei producţii vegetale de 52,8 miliarde de lei şi unei producţii animale de 26,7 miliarde de lei. Valoarea serviciilor agricole a fost de 1,8 miliarde de lei.

„În anul 2020, structura valorii producţiei ramurii agricole a prezentat modificări semnificative în comparaţie cu anul precedent. Ponderea producţiei vegetale a fost de 64,9%, cu 5,1 puncte procentuale în scădere faţă de anul anterior, producţia animală de 32,9%, cu 4,9 puncte procentuale în creştere faţă de anul anterior, iar serviciile agricole au avut o pondere de 2,2%”, precizează INS.

În ceea ce priveşte producţia vegetală în anul 2020, pe principalele grupe de culturi, creşteri ale ponderilor valorii producţiei au fost înregistrate la legume, inclusiv pepeni (+4,2 puncte procentuale), fructe şi struguri (+3,6 puncte procentuale), plante de nutreţ (+1,2 puncte procentuale) şi la cartofi (+1,0 puncte procentuale) iar scăderi la cereale (-7,6 puncte procentuale), alte grupe de produse (- 1,6 puncte procentuale) şi plante uleioase (-0,8 puncte procentuale).

Structura valorii producţiei animale în anul 2020, pe principalele specii şi grupe de produse, prezintă creşteri ale ponderilor valorii producţiei la ovine şi caprine (+0,7 puncte procentuale), produse obţinute din prelucrarea laptelui în ferma zootehnică (+0,6 puncte procentuale), bovine (+0,4 puncte procentuale) şi alte grupe de produse (+0.2 puncte procentuale) şi scăderi la păsări (-1,4 puncte procentuale) şi porcine (-0,5 puncte procentuale).

Potrivit precizărilor INS, producţia ramurii agricole este determinată conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agricultură” şi cuprinde: valoarea tuturor producţiilor de produse agricole (inclusiv valoarea producţiei de vin obţinută în unităţile agricole care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie) şi valoarea serviciilor agricole efectuate de unităţile specializate. Această producţie nu cuprinde: valoarea consumului de sămânţă din producţie proprie pentru culturile la care însămânţările care se fac toamna, valoarea strugurilor utilizaţi în producţia de vin a unităţilor agricole care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie, valoarea laptelui consumat de animale, valoarea ouălor puse la incubat şi pierderile la producători după recoltare.

În plus, producţia ramurii agricole cuprinde valoarea activităţilor secundare neagricole neseparabile şi este diminuată cu valoarea laptelui transformat în derivate (produse obţinute din prelucrarea laptelui) în aceeaşi fermă. Activităţile secundare neagricole neseparabile sunt activităţi legate direct de producţia agricolă care nu pot fi separate de activitatea agricolă principală din punct de vedere al costurilor (exemplu producerea brânzeturilor în ferma zootehnică).

Producţia ramurii agricole este exprimată în preţuri de bază (preţurile la producător la care se adaugă subvenţiile pe produs şi se scad impozitele pe produs) ale fiecărui an. AGERPRES

Read more
ANALIZĂ: Relaxarea restricțiilor și tendința de revenire la normalitate au deblocat investiții de aproape un miliard de euro

După mai bine de un an de incertitudine din cauza crizei sanitare, începutul acestei veri a însemnat o speranță către revenirea la normalitate. Relaxarea restricțiilor a adus o mobilitate mai mare a oamenilor, revenirea la lucru a celor aflați în șomaj tehnic, dar și deblocarea unor proiecte aflate în impas din cauza faptului că multe companii s-au temut de o criză financiară asemănătoare cu cea din perioada 2008-2010. O analiză a rectorului Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, arată că într-un timp foarte scurt numai în vestul țării au fost anunțate investiții de aproape un miliard de euro, pentru următorii ani. Vorbim despre multinaționale din domeniile IT&C și automotive, deja prezente în România, care au ales să își extindă portofoliul de afaceri cu noi proiecte de cercetare sau unități de producție.

“O mare parte dintre aceste investiții sunt din domeniul automotive pentru că aici este deja o piață foarte bună și găsesc un bazin de forță de muncă deja calificată, atât pe partea de inginerie, cât și pe partea de producție. Unele erau deja prevăzute încă de acum câțiva ani, dar în momentul în care au scăzut vânzările, la începutul pandemiei, au fost puse în așteptare. Fie că ne place sau nu, criza sanitară a arătat că este bine să ai mașina ta pentru a te deplasa dintr-un loc în altul, pentru a evita aglomerația din mijloacele de transport în comun. Companiile din industria automotive și-au dat seama de acest lucru și au pus în mișcare planurile pe care le aveau. De altfel, observăm un interes crescut pentru eMobilty. Toate aceste proiecte de investiții au în componență și soluții pentru mașini electrice” susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Trendul în industria automotive este destul de evident spre mașini electrice, iar toate companiile din domeniu vor să dezvolte departamentele din zona electrificării. România era deja un jucător important pe piața de componente auto așa că putem asista la dezvoltarea unor linii de producție pentru piese de mașini electrice. O firmă mare din Germania deja a anunțat că de anul viitor va asambla la Timișoara baterii pentru mașini hibrid. Alte multinaționale, în schimb, au în vestul țării departamente de ingineri care dezvoltă tehnologii pentru mașini electrice.

Read more
Ce trebuie să conțină contractele cu angajatorii din străinătate

Dintre cei care caută joburi în Arad și nu numai, mulți aleg firme de recrutare care oferă locuri de muncă în străinătate. Pentru că nu sunt informați corect, oamenii au de suferit. De aceea, este imperios necesar să fii la curent cu legislația muncii, înainte de a semna documente referitoare la angajare cu agenții pentru plasarea forței de muncă.

Munca în străinătate reprezintă un vis pentru mulți dintre cei care sunt în căutare de joburi în Arad și nu numai. Doar că, pentru ca visul să devină realitate, e nevoie de informare. Și trebuie bine cunoscute chestiunile obligatoriu de găsit în contractele cu angajatorii.

Atenție, înainte de a semna!

Potrivit autorităților, documentele semnate cu firmele de plasare trebuie să conţină anumite elemente obligatorii. Și este valabil pentru toți românii care caută joburi în Arad sau în restul țării la firme care colaborează cu angajatori străini. Autoritățile de la Inspecția Muncii au emis o informare prin care se aduce la cunoștință faptul că, înainte de semnarea contractului de muncă cu firma de plasare a forței de muncă, trebuie semnat un așa-numit contract de mediere. Acest document trebuie să conţină cel puţin denumirea angajatorului din străinătate, ţara pentru care se face mediere în vederea angajării, toate datele de contact ale angajatorului, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă, durata contractului de muncă, salarizare, condiţiile de transport și de locuit.

Elemente de urmărit potrivit legii

Iată care sunt chestiunile la care trebuie să fie atenţi românii atunci când doresc să semneze contracte de muncă la firmele de plasare. Aceste detalii pot fi găsite în Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. Și se face referire la menţionarea următoarelor elemente:

– datele de identificare complete ale angajatorului străin;

– funcția, meseria sau ocupația;

– durata angajării, condițiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare;

– durata timpului de muncă și de repaus;

– tariful orar și salariul lunar, moneda în care urmează să fie efectuată plata remunerației, modalitățile de plată și datele de plată a salariului;

– sporuri, ore suplimentare și alte drepturi salariale ale angajatului;

– cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale;

– durata, modul de acordare și drepturile bănești aferente concediului de odihnă;

– condițiile de muncă și de climă, măsurile de sănătate și securitate în muncă;

– asigurarea medicală și de viață a angajaților români, în aceleași condiții cu cetățenii din țara de destinație;

– acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;

– condițiile de cazare sau, după caz, de închiriere a unei locuințe și de asigurare a hranei;

– condițiile de transport și de repatriere a salariaților români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;

– obiceiurile locului și orice alte aspecte specifice de natură a pune în pericol viața, libertatea sau siguranța salariaților români;

– taxele, impozitele și contribuțiile care grevează asupra veniturilor angajaților cetățeni români, asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuții de asigurări sociale;

– datele de contact ale ambasadelor și misiunilor diplomatice ale României în statul de destinație.

Lucrătorii români au mai multe drepturi

Legislația în vigoare mai prevede că agenții de plasare de forță de muncă ce nu se asigură că aspectele de mai sus sunt trecute în contractele de muncă sunt obligați să suporte costurile aferente repatrierii cetățenilor români în cauză, în baza documentelor justificative. De controlul acestor aspecte se ocupă, potrivit legii, inspectorii de muncă. Mai mult decât atât, în urma modificărilor legislative, agenţii şi firmele de plasare a forţei de muncă în străinătate au mai multe obligații față de lucrătorii români. Drept urmare, angajații români beneficiază acum de mai multe drepturi. Așadar, firmele și agenții trebuie să asigure transportul în ţara de destinaţie, prin firme autorizate, precum şi să raporteze frecvent contractele încheiate la inspectoratele teritoriale de muncă.

În plus, cei care se angajează în străinătate prin astfel de agenți de plasare trebuie să știe că activitatea agenților (care se termină cu încheierea unui contract de muncă) nu presupune costuri pentru cei ce se angajează. Altfel spus, românii nu pot fi obligați să plătească agentul de mediere pentru că i-a ajutat să semneze contractele cu angajatorul străin!

Potrivit legii, „agenții de plasare efectuează în mod gratuit activități de mediere a cetățenilor români în vederea angajării în străinătate, fără perceperea de la aceștia de comisioane, tarife sau taxe”, scrie în lege, unde activitatea de mediere e definită ca „punerea în legătură a angajatorului străin cu românul care-și caută de muncă, finalizată prin încheierea unui contract individual de muncă”.

Read more
APIA primește cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 09 august 2021 inclusiv, primește cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, în conformitate cu OUG 58/2021,  publicată în Monitorul Oficial nr. 632/28.06.2021.

Schema de ajutor de stat în sectorul bovin se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2021.

Beneficiari sunt crescătorii care dețin animale din speciile bovine (taurine și bubaline), respectiv, persoane fizice, persoane juridice, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane fizice autorizate, care au în posesie permanentă animale înscrise în RNE, în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative pot fi depuse la Centrele APIA județene/locale /al Municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau în format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a documentului transmis.

În situația în care beneficiarii dețin mai multe exploatații de bovine cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale din județe diferite, aceștia depun o singură cerere la Centrul APIA județean/local/al Municipiului București pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz.

Plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:

  1. a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;
  2. b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificată în luna ianuarie 2021.

APIA – Aparat Central calculează cuantumul pe cap de animal prin raportarea plafonului (182.708.014,97 lei) la efectivul total de bovine eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte prin raportarea plafonului (42.829.698,82 lei) la cantitatea totală de lapte eligibilă.

Valoarea ajutorului de stat se calculează pentru fiecare beneficiar în funcție de numărul de capete de bovine eligibile la care se poate adăuga și valoarea calculată în funcție de cantităţile de lapte, în tone, produse și valorificate, eligibile până la concurența plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență.

                                                                               

Ajutor de stat se cumulează, fără a depăși echivalentul în lei a 225.000 euro pentru același beneficiar, și cu  alte forme de sprijin acordate în conformitate cu secțiunea 3.1 din Comunicarea CE respectiv:

  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr.149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobată cu modificări prin Legea nr.19/2021;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobată cu modificări prin Legea nr.20/2021;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr.151/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobată cu modificări prin Legea nr.21/2021;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 205/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobată prin Legea nr.122/2021,
  • sau cu
  • Măsura 21 – Măsură specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepţional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia COVID-19 din cadrul PNDR 2014-2020.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2021.

Nu se acordă plăți ulterior datei de 31 decembrie 2021 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

În Anexă se regăsesc informații suplimentare cu privire la condițiile de eligibilitate și documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat.

Legislație:

OUG nr. 58/2021 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Read more
Prețurile locuințelor ANL vor scădea la nivelul celor din 2019,  Guvernul a adoptat propunerea Ministerului Dezvoltării

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență care soluționează dublarea din 2020 a prețurilor de vânzare și chirie a locuințelor ANL și previne o nouă majorare de preț – a arătat ministrul Cseke Attila.

După cum este cunoscut, în consecința majorărilor veniturilor din domeniul construcțiilor și, implicit, a costurilor de construcție, de pe o zi pe alta, prețul locuințelor destinate tinerilor, construite prin Agenția Națională pentru Locuințe, a fost majorat semnificativ, aproape dublat în 2020. Măsura adoptată astăzi rescrie prevederea care țintea acoperirea costurilor de construcție a unei noi locuințe din prețul de vânzare a celor existente.

”Locuințele ANL sunt destinate pentru tineri, scopul acestora este de a asigura o chirie și mai apoi o locuință proprie la un preț accesibil. Decizia Guvernului de astăzi este un ajutor pentru tineri în acest sens” – a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Acesta a arătat: conform Ordonanței adoptate astăzi, prețul de vânzare a locuințelor pornește de la costul de construcție al imobilului în cauză, nu de la costul de înlocuire, și se scade, pe lângă amortizare, și chiria plătită până la momentul achiziției. Noile reglementări prevăd și o pondere conformă gradului de indice al localităților, astfel că locuințele din orașele mai mici vor fi mai ieftine decât cele din municipiile reședință de județ sau din Capitală.

Read more
CSALB avertizează: Atenție la firmele care promit ștergerea din Biroul de Credit!

Începând cu anul 2019, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) înregistrează o creștere a numărului de cereri prin care consumatorii solicită ștergerea înregistrărilor din Biroul de Credit. Din păcate, soluționarea acestor cereri nu se poate face printr-un proces de negociere cu banca sau cu IFN-ul, așa cum se întâmplă, de regulă, în cadrul procedurii de conciliere. CSALB trimite cererile primite către instituția de credit sau către instituția financiară nebancară, iar aceasta pot doar să verifice corectitudinea înregistrării consumatorului în această bază de date. Din acest motiv, 9 din 10 cereri care au ca obiect ștergerea din Biroul de Credit sunt respinse de bănci și IFN-uri, fiind clasate. Restul de 10% dintre cereri sunt soluționate amiabil, după sesizarea CSALB. Adică, decizia de ștergere a înregistrării aparține comercianților și nu mai implică o negociere în cadrul Centrului.

Din aceste motive, recomandăm consumatorilor să se adreseze direct băncilor și IFN-urilor pentru solicitări care vizează Biroul de Credit și să evite intermediarii care promit sau garantează succesul radierii acestor înregistrări.

“Asistăm la un fenomen care este deja foarte păgubos pentru mulți consumatori. Sunt pe piață câteva firme care promit radierea înregistrării în Biroul de Credit, iar apoi se îndreaptă în instanță împotriva consumatorilor pentru recuperarea unor sume care, cel mai probabil, sunt acceptate de aceștia prin contracte care prevăd onorariile acestor intermediari. Pe portalul instanțelor se poate vedea faptul că majoritatea solicitărilor sunt pentru suma de 1.500 de lei, iar în unele cazuri se ajunge și la executarea silită a consumatorilor care au avut încredere în promisiunea acestor firme. Numai în București sunt peste 50 de procese intentate de o singură societate care se ocupă cu acest lucru. În multe cazuri, probabil că oamenii au refuzat să mai plătească sumele prevăzute în contract, după ce încercarea de radiere din Biroul de Credit a eșuat. De aceea, facem un apel către consumatori să se informeze în detaliu despre riscurile la care se supun și să urmeze calea sigură și gratuită de rezolvare a acestei probleme: prin adresare directă către bancă sau IFN cu această solicitare. Dacă înregistrarea s-a făcut dintr-o eroare, radierea va fi făcută independent de intervenția unui intermediar care mai pretinde și bani pentru acest lucru. Cât despre cererile cu acest obiect transmise CSALB, le reamintim consumatorilor că este limitată capacitatea de negociere în cazuri în care există o legislație specială. În aceeași categorie intră și solicitările privind programul Noua Casă sau creditele cesionate către societăți care se ocupă cu recuperarea creanțelor, acestea nefiind supravegheate și reglementate de Banca Națională a României”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Read more
Deficitul de cont curent a crescut cu 107%, în primele patru luni din 2021

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4,710 miliarde de euro, în primele patru luni din 2021, în creştere cu 107,12% comparativ cu cel din perioada similară din 2020, de 2,274 miliarde euro, potrivit unui comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR) remis, luni, AGERPRES.

În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 966 milioane de euro, balanţa veniturilor secundare şi cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 295 milioane de euro, respectiv cu 108 milioane de euro, iar balanţa veniturilor primare şi-a transformat excedentul în deficit.

În perioada ianuarie – aprilie 2021, datoria externă totală a crescut cu 1,048 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 92,334 miliarde de euro la 30 aprilie 2021 (72,7% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,5% faţă de 31 decembrie 2020.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2021 nivelul de 34,641 miliarde de euro (27,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,7% faţă de 31 decembrie 2020.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,4% în perioada ianuarie – aprilie 2021, comparativ cu 20,1% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2021 a fost de 5,0 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2021 a fost de 86,8%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020. AGERPRES

Read more
APIA a încheiat Campania de primire a cererilor unice de plată aferente anului 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice că la data de 11 iunie 2021 s-a încheiat Campania de primire a cererilor unice de plată aferente anului 2021, inclusiv perioada de depunere cu penalități.

Astfel, în perioada 01 martie – 11 iunie 2021, a fost depus un număr de 815.291 cereri pentru o suprafață solicitată la plată de 9.941.867,01 ha.

Din analiza comparativă a datelor existente la nivelul Agenției reiese că, prin raportare la Campania 2020 când a fost depus un număr de 826.964 cereri de plată, pentru o suprafață de 9.814.937,39 ha, în Campania 2021 numărul de cereri depuse a scăzut cu 11.673, în vreme ce suprafața solicitată a crescut consistent, respectiv cu 126.929,62 ha.

Astfel, cifrele înregistrate indică trendul ascendent înregistrat în ultimii ani în ceea ce privește asocierea fermierilor și comasarea terenurilor pentru a dezvolta o agricultură mai performantă și, implicit, mai profitabilă.

APIA își reconfirmă totodată profesionalismul, coeziunea echipei și dedicarea iar fermierii români ne dau încrederea că agricultura românească se află pe mâini responsabile, care o vor conduce către un viitor modern, eficient și productiv.

La Centrul judetean APIA Arad au fost depuse 20 650 cereri unice de plata pentru o suprafata totala de

369 244,21 ha.

Read more
Ministrul Agriculturii prezintă miercuri măsurile de sprijin pentru investiţii din fonduri europene

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,va Adrian Oros, susţine miercuri o conferinţă de presă referitoare la negocierile din cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului Agricultură şi Pescuit – AGRIFISH privind Politica Agricolă Comună 2021-2027 .

De asemenea, şeful MADR va prezenta măsurile de sprijin pentru investiţii din fonduri europene, în valoare de 3,2 miliarde de euro, ce urmează să fie lansate pentru perioada de tranziţie 2021-2022.

Conferinţa va avea loc la sediul ministerului, dar se va transmite live şi pe paginile de Facebook MADR şi Adrian Oros. AGERPRES

Read more