Peste 1 milion de aplicări au fost înregistrate pe piața muncii în luna septembrie, acesta fiind cel mai ridicat nivel al aplicărilor de la începutul anului și până acum, dar și cu aproximativ 10% mai mult decât în septembrie 2022. „Ceea ce se preconiza încă de la începutul verii, anume faptul că, din toamnă, candidații vor începe să fie extrem de activi pe piața muncii, s-a adeverit în luna septembrie. Cele peste 1 milion de aplicări ne arată o masă de candidați nu doar atenți la joburile noi care apar, ci și dispuși să facă o schimbare în carieră. De altfel, un sondaj pe care l-am realizat recent arăta că 8 din 10 angajați intenționează să-și schimbe locul de muncă în următorul an”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online România.

14,3% dintre aplicări au fost efectuate pentru joburile remote, în linie cu media acestui an, dar și cu nivelul din luna septembrie a anului trecut. 84,3% dintre aplicări au mers către joburile tradiționale, care presupun prezența zilnică la birou și doar 1,4% au vizat joburile din afara țării.

Retailul a fost domeniul care a atras cele mai multe aplicări (325.000), urmat de call center / BPO (152.000 de aplicări), servicii (128.000 de aplicări), IT / telecom (105.000 de aplicări), financiar / bancar (85.000 de aplicări), transport / logistică (79.000 de aplicări), turism (75.000 de aplicări) și industria alimentară (72.000 de aplicări). „Această ierarhie ne arată un interes crescut pentru domenii care vin, în general, cu un număr mare de joburi pentru candidații entry level. Asta înseamnă oportunități pentru candidații foarte tineri, cu vârsta cuprinse între 18 și 24 de ani, dar și pentru cei care au peste 45 de ani, cu experiență în alt domeniu și care sunt dispuși să se angajeze pe o poziție entry”, explică Roxana Drăghici.

Cei mai activi candidați sunt însă cei din categoria de vârstă 25 – 35 de ani, care au adunat 370.000 de aplicări. Continuă să rămână la foarte scurtă distanță de ei tinerii între 18 și 24 de ani, care se apropie de 350.000 de aplicări. Cei din segmentul 36 – 45 de ani au înregistrat aproximativ 175.000 de aplicări, în timp ce categoria 45+ rămâne un participant relativ timid la piața muncii, cu un număr de aplicări care depășește ușor 100.000. „Candidații care au trecut pragul de 45 de ani sunt, într-adevăr, cei mai stabili, iar dorința lor de a face o schimbare de carieră apare mult mai rar decât în rândul celorlalți candidați. Nici în perioadele în care piața este una foarte dinamică din punctul de vedere al angajărilor, nu îi vedem foarte dispuși să își schimbe locul de muncă. Pe de altă parte, această stabilitate este și unul dintre atuu-rile lor în ochii angajatorilor”, completează Roxana Drăghici.

În ceea ce privește nivelul de carieră la care se află, cei mai mulți candidați se încadrează în zona entry level (0-2 ani de experiență) și sunt urmați de mid-level (2 – 5 ani de experiență). Candidații aflați la primul job, seniorii (peste 5 ani de experiență) și managerii au fost cei mai reticenți în a-și căuta un nou job. „Cei care vor să se angajeze în această perioadă caută, în primul rând, stabilitate și vor să se asigure că fac acest pas pentru o companie solidă, care poate trece cu ușurință și peste o eventuală perioadă mai dificilă din punct de vedere economic. Acesta este unul dintre motivele pentru care 90% dintre aplicările lunii septembrie au mers către joburile de tip full time. Vedem tot mai puțini candidați care vor să lucreze part time (aceste joburi au strâns puțin peste 165.000 de aplicări) sau pe bază de proiect (15.000 de aplicări)”, comentează Roxana Drăghici.

În luna septembrie, cel mai mult s-a aplicat pentru joburile din București și Ilfov, care au adunat mai mult 630.000 de aplicări. Au urmat joburile postate de angajatorii din Cluj – Napoca și, pe locul al treilea, cu peste 142.00 de aplicări, cele remote. Clasamentul celor mai atrăgătoare orașe continuă cu Timișoara, Iași și Brașov.

Aproximativ 30.000 de joburi au fost postate în septembrie. În acest moment, pe eJobs.ro, sunt disponibile 27.000 de locuri de muncă.

Piaţa de investiţii imobiliare din România a înregistrat o valoare de 168 de milioane de euro, în primul semestru al acestui an, aproape la jumătate comparativ cu nivelul din 2022, relevă datele cuprinse în raportul Colliers, publicat marţi.

În această marjă, segmentul industrial şi logistic reprezintă aproximativ 36% din total, iar cel al birourilor circa 31%.

Conform raportului, cea mai mare tranzacţie a anului a fost una de tip vânzare şi reînchiriere a depozitelor FM Logistic, un operator 3PL, cu un portofoliu de aproximativ 100.000 de metri pătraţi în mai multe oraşe, cumpărat de CTP, liderul pieţei locale de spaţii industriale şi logistice. Deşi valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, aceasta a fost estimată în jurul nivelului de 60 de milioane de euro. În ceea ce priveşte nivelul tranzacţiilor, numai această tranzacţie din categoria industrială a reprezentat aproximativ 36% din volumul total înregistrat în primul semestru.

De asemenea, birourile au rămas o clasă importantă de active şi au atras tranzacţii ce reprezintă 31% din volumul total, în prima jumătate a anului 2023, în timp ce retailul a generat aproximativ 23% din rulaj, iar hotelurile aproape 11%.

„Creşterea constantă a chiriilor, influenţată în principal de rata inflaţiei, dar, în cazul spaţiilor industriale, şi de tranziţia către o piaţă a proprietarilor, a contribuit într-o anumită măsură la limitarea presiunilor de creştere a randamentelor. Cu un cost de finanţare all-in de peste 5,5% în regiunea ECE, determinat în mare parte de saltul ratelor de pe piaţa monetară (Euribor la 3 luni a crescut de la -0,6% la sfârşitul anului 2021 la peste 3,7% în august 2023), costul banilor este cel mai relevant aspect în contextul creşterii randamentelor. Asta deoarece băncile româneşti rămân deschise la finanţarea tranzacţiilor, în măsura în care cumpărătorul se simte confortabil cu aceste rate. În alta ordine de idei, consultanţii Colliers observă o preferinţă clară pentru activele de o calitate superioară, care generează şi care sunt aliniate la standardele ESG”, susţin consultanţii Colliers.

Potrivit sursei citate, mai multe tranzacţii mari se află în diverse stadii şi ar putea fi încheiate în a doua parte a anului, ceea ce ar duce volumul total al anului la 500 – 600 de milioane de euro, aproximativ jumătate din cele 1,2 miliarde de euro înregistrate anul trecut.

La nivelul Europei Centrale şi de Est (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia), la şase luni, volumul total al investiţiilor a scăzut de aproximativ trei ori, până la două miliarde de euro. În acelaşi timp, volumul total al investiţiilor pentru întregul an este estimat la 5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai slabe rezultate din ultimii 10 ani şi mai puţin de jumătate din media ultimilor 5 ani, de aproximativ 12 miliarde de euro.

Colliers este unul dintre liderii globali în servicii de consultanţă imobiliară şi de management al investiţiilor, cu operaţiuni în 66 de ţări. AGERPRES

Un număr de 4.766.378 de pensionari era înregistrat la finele lunii august 2023 în România, cu 134 persoane mai puţine comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 1.965 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Dintre aceştia, 662.658 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 564 de lei.

Din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.815.785 de persoane, dintre care 2.193.074 femei, în timp ce pensia medie se situa la 2.190 de lei.

Pensie anticipată au primit, în august 2023, un număr de 5.951 persoane (2.778 lei, pensie medie), pensie anticipată parţială 89.486 de persoane (2.021 de lei pensia medie) şi pensie de invaliditate 396.594 de persoane (pensie medie de 860 lei), dintre care 44.922 de persoane pentru gradul I de invaliditate (741 lei, pensie medie).

În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 458.426 persoane (1.027 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 136 de pensionari (462 de lei, în medie). AGERPRES

Fermierii din sectorul vegetal vor primi un sprijin financiar de 2 lei/litru de motorină, pentru o cantitate de peste 152,4 milioane de litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiţă, floarea-soarelui, a anunţat marţi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), care a postat pe site-ul instituţiei proiectul de Hotărâre privind acordarea unui sprijin de urgenţă pentru sectorul cerealelor şi cel al seminţelor oleaginoase.

„Am gândit acest sprijin de urgenţă pentru fermierii români din sectorul vegetal, care au avut un an extrem de dificil. Astfel, fermierii vor primi un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorină din anul 2022. Sprijinul se acordă beneficiarilor pentru suprafeţele aferente cererii de plată unică pe suprafaţă depusă în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiţă, floarea-soarelui”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin – Ionuţ Barbu.

Valoarea sprijinului unitar excepţional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiţă, floarea-soarelui, iar resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de circa 304,91 milioane de lei din care 147,11 milioane de lei din FEGA şi 157,79 milioane de lei de la bugetul de stat.

Beneficiarii sprijinului de urgenţă sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafaţa determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului naţional tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiţă, floarea-soarelui şi care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervenţiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.

Sprijinul se acordă în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1343 al Comisiei din 30 iunie 2023 şi are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creşterea importurilor de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina.

Potrivit MADR, Autoritatea responsabilă cu implementarea sprijinului de urgenţă este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, atât prin aparatul central, cât şi prin structurile sale teritoriale. Plata acestui sprijin urmează a se face până la data de 31 decembrie 2023.

Ministerul Agriculturii precizează că derulează în continuare Programul de rambursare a accizei la motorina folosită în agricultură, prin care fermierii au primit deja, pentru anul trecut, 1,63 lei/litrul de motorină utilizată în agricultură. Sprijinul de urgenţă prevăzut în prezentul act normativ este suplimentar ajutorului de stat amintit. AGERPRES

NN a plătit clienților de asigurări și participanților la fondurile de pensii private administrate beneficii totale de 444 de milioane de lei în prima jumătate din 2023, în creștere cu 24% față de aceeași perioadă a anului trecut. NN a continuat astfel să ofere clienților sprijin financiar real în situațiile neprevăzute cu care s-au confruntat, dar și un venit în plus la momentul pensionării, și a încheiat prima jumătate a anului cu o situație financiară solidă și evoluții pozitive pe toate liniile de business.                                  

În segmentul asigurărilor de viață și sănătate, NN Asigurări de Viață a plătit clienților beneficii totale de 282 de milioane de lei pentru situații neprevăzute asigurate și polițe ajunse la finalul perioadei contractuale în prima jumătate din 2023, cu 8,6% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent. Sumele au acoperit cheltuieli neplanificate pentru clienții care au avut nevoie de spitalizare și intervenții chirurgicale, au asigurat sprijin financiar familiilor în caz de deces și au acoperit lipsa venitului pentru clienții care nu au mai putut lucra.

„O asigurare este o soluție reală prin care oamenii pot trece mai ușor financiar peste situațiile neprevăzute din viață. Cu un cost care pornește de la numai 5 lei pe zi, clienții NN știu că se pot baza pe sume importante de bani pentru cheltuielile care apar în situațiile acoperite de asigurarea lor și, astfel, pot să se concentreze pe ce contează cu adevărat pentru ei. Iar prin investițiile pe care le facem în soluții personalizate și în digitalizarea interacțiunii cu soluțiile de asigurare și pensie privată, beneficiază de experiențe excelente în orice punct al călătoriei lor”, a spus Kuldeep Kaushik, CEO NN.

Primele brute subscrise de NN Asigurări de Viață au depășit pragul de 500 de milioane de lei în prima jumătate din 2023, în creștere cu 4% față de aceeași perioadă a anului anterior, iar activele financiare sub administrare s-au cifrat la 4,6 miliarde de lei, cu 8% peste prima jumătate din 2022, conform rezultatelor financiare neauditate. Compania a încheiat prima jumătate a anului cu un profit brut în valoare de 63 de milioane de lei, conform rezultatelor financiare neauditate, în creștere cu 6,7%, și a plătit contribuții totale de aproximativ 37 de milioane de lei la bugetul de stat, cu 22% mai mult față de prima jumătate a anului trecut.

În segmentul pensiilor private facultative[1] administrate de NN Asigurări de Viață, compania a plătit în total 32 de milioane de lei participanților la fondurile NN Activ și NN Optim care au îndeplinit condițiile pentru a beneficia de pensia lor Pilon III, în creștere cu 13,2% față de aceeași perioadă din 2022. Activele nete administrate de NN Asigurări de Viață au crescut cu 26% până la 2,3 miliarde de lei la finalul lunii iunie 2023, cumulat pentru fondurile NN Activ și NN Optim, reprezentând o cotă de 55,8% din piață potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară. Cele două fonduri au depășit cumulat 312.000 de participanți la finalul lunii iunie 2023, echivalentul a 46,9% din numărul total de participanți la Pilonul III, iar NN Asigurări de Viață a obținut în beneficiul acestora un câștig de 7,76% pentru fondul NN Activ și de 7,07% pentru fondul NN Optim în prima jumătate a anului, conform calculelor bazate pe datele ASF.

În același timp, în segmentul pensiilor private obligatorii[2] administrate de NN Pensii, compania a plătit 130 de milioane de lei participanților care au îndeplinit în prima jumătate din 2023 condițiile pentru a beneficia de banii din contul lor Pilon II, cu 83,6% peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. NN Pensii a administrat active nete administrate de 37,5 de miliarde de lei la finalul lunii iunie 2023, cu aproape 25% peste aceeași perioadă din 2022, reprezentând o cotă de 34,1% din piață, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară. Fondul administrat de NN Pensii a încheiat semestrul cu 2,1 milioane de participanți, echivalentul a 26% din numărul total de participanți la Pilonul II, iar NN Pensii a generat în beneficiul lor un câștig de 7,76% în prima jumătate din 2023, conform calculelor bazate pe datele ASF.

[1] Fonduri: Fondul de Pensii Facultative NN Optim / Fondul de Pensii Facultative NN Activ; Administrator: NN Asigurări de Viață SA, București, Sector 5, Str. Costache Negri, Nr.1-5 – www.nn.ro. Depozitar: BRD Groupe Societe Generale SA

[2] Fond: Fondul de Pensii Administrat Privat NN; Administrator: NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA, București, Sector 5, Str. Costache Negri, Nr.1-5, et. 2-3 – www.nn.ro; Depozitar: BRD Groupe Societe Generale SA

Notă: Performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis în creştere pe aproape toţi indicii şedinţa de luni, iar rulajul se cifra la 9,976 milioane de lei (2,02 milioane de euro), după o oră de la debutul tranzacţiilor.

Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 de companii, înregistra o apreciere de 0,58%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la BVB, era în creştere tot cu 0,58%.

Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 0,49%, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, a câştigat 0,42%.

Indicele BET-FI al SIF-urilor era pe minus cu 0,03%. BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, s-a apreciat cu 0,25%.

Conform datelor BVB, cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor le înregistrau Biofarm (+4,79%), Aerostar (+3,73%) şi Transport Trade Services (+2,34%).

Pe de altă parte, în scădere erau acţiunile SSIF BRK Financial Group (-3,87%), Bittnet Systems (-3,09%) şi Rompetrol Rafinare (-2,44%). AGERPRES

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 656 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 109 de luni şi un randament mediu de 6,87% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 966 milioane de lei.

Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit joi pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 645 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,245 miliarde de lei, este cu 645 milioane lei mai mare faţă de cea care a fost programată în iulie, de 4,6 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. AGERPRES

Numărul autorizaţiilor de construcţie pentru clădiri rezidenţiale eliberate în România, în primele 6 luni din 2023, a scăzut cu 24,5% faţă de perioada similară din anul anterior, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În semestrul I 2023 s-au eliberat 17.140 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-1.259 autorizaţii), Nord-Vest (-927), Sud-Muntenia (-813), Vest (-693), Nord-Est (-540), Sud-Est (-522), Sud-Vest Oltenia (-487) şi Centru (-331).

În luna iunie 2023 s-au eliberat 3.018 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-12,5% faţă de luna mai 2023), cu o suprafaţă utilă totală de 800.353 mp (+6,2%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 68,8% sunt pentru zona rurală. În luna iunie 2023 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (-431 autorizaţii). În profil teritorial, această scădere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-124 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-98), Nord-Vest (-57), Sud-Est (-43), Vest (-39), Sud-Muntenia (-35), Bucureşti-Ilfov (-25) şi Centru (-10).

În luna iunie 2023 s-au eliberat 574 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-11,1% faţă de luna mai 2023), în suprafaţă utilă totală de 32.7067 mp (-4,8 %). Comparativ cu luna precedentă, în luna iunie 2023 s-a înregistrat o scădere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (-16.531 mp). În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-65.564 mp), Sud-Muntenia (-49.205), Bucureşti-Ilfov (-16.886), Centru (-11.431), Sud-Est (-4.164) şi Nord-Vest (-1.321). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (+118.977 mp) şi Sud-Vest Oltenia (+13.063).

În luna iunie 2023 se evidenţiază o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-24,9%) cât şi a suprafeţei utile totale (-16,3%), comparativ cu luna iunie 2022. În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-999 autorizaţii) este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-252 autorizaţii), Vest (-146), Nord-Vest (-135), Sud-Muntenia (-113), Sud-Est (-105), Nord-Est (-99), Sud-Vest Oltenia (-92) şi Centru (-57).

Comparativ cu luna iunie 2022, în luna iunie 2023 s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-0,5%) şi o creştere a suprafeţei utile totale (+31,5%). În profil teritorial, această creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+78.321 mp) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+124.030 mp), Sud-Vest Oltenia (+12.289) şi Centru (+8.173). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-25.708 mp), Vest (-18.692), Nord-Vest (-13.975), Sud-Est (-7.143) şi Sud-Muntenia (-653). AGERPRES