Conform celui mai recent sondaj realizat de eJobs.ro și Up România, 34% dintre angajați exprimă nemulțumiri în legătură cu jobul lor actual, în timp ce 7% se declară foarte nemulțumiți. La celălalt pol, 54% dintre respondenți spun că sunt mulțumiți, iar 6% foarte mulțumiți de mediul de lucru și de etapa în care se află cariera lor.

Întrebați de ce nu își schimbă jobul pe acest fond de nemulțumiri, 32,3% spun că, deși ar fi tentați să facă acest lucru, nu au găsit încă o variantă mai bună. Lor li se alătură alți 11,8% care consideră că piața nu le oferă alte opțiuni.

26,4% deja caută și aplică la alte joburi și nu vor mai rămâne mult timp în locul în care se află acum, iar 5,9% și-au dat deja demisia și urmează să plece. 7,6% au decis să mai aștepte întrucât consideră că nu este momentul potrivit pentru a face o schimbare de carieră, 5,7% se află într-o zonă de confort și le este greu să facă o schimbare, 4,6% speră că situația actuală se va îmbunătăți, iar 3,4% s-au obișnuit cu oamenii cu care lucrează.

„Salariul este principalul motiv de nemulțumire pe care îl au angajații români, fiind menționat de 67,3% dintre respondenți. Este, de altfel, argumentul care cântărește cel mai greu atunci când decid să accepte o ofertă de job, dar și cel care îi poate stârni cele mai mari nemulțumiri. Lipsa oportunităților de promovare este un alt motiv de frustrare pentru angajați, regăsindu-se în răspunsurile a 29,9% dintre participanții la studiu. Alte motive care i-ar determina să-și părăsească locul de muncă actual sunt relația cu managerul (28,7%), lipsa recunoașterii muncii (25,4%), pachetul de beneficii (22,5%), volumul de muncă (22,4%), relația cu echipa  (21,3%), programul de lucru (20,2%) ori lipsa unui echilibru între job și viața personală (19,5%)”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Alte motive menționate în sondaj au mai fost mediul de lucru, proiectele în care sunt implicați, instabilitatea job-ului sau lipsa feedback-ului.

Dacă ar fi, totuși, în punctul de a-și da demisia pentru o altă oportunitate, 43,9% spun că o contraofertă salarială i-ar putea face să se întoarcă din drum. 12,7% s-ar răzgândi dacă angajatorul actual le-ar oferi un pachet de beneficii mai generos. 10,9% ar avea nevoie de o îmbunătățire a condițiilor de lucru, 7,4% de un plan de carieră profesional și 6,8% ar vrea să primească șansa de a lucra pe alte proiecte în cadrul companiei. 15,9% spun că se află într-o etapă în care nimic nu i-ar mai putea face să se răzgândească.

„În lumina acestor constatări, este esențial să subliniem importanța redefinirii conceptului de muncă. Vorbim de o recalibrare necesară în modul în care angajatorii percep beneficiile asociate acesteia. Cu atât mai mult cu cât angajații români au deja o perspectivă destul de clară asupra modului în care ar trebui să arate întreg ecosistemul în care își desfășoară activitatea, fie că vorbim despre mediul de lucru, relația cu managerul sau colegii până la salariul și pachetul de beneficii extrasalariale. Printre acestea din urmă, cardurile de masă rămân în topul preferințelor, fiind apreciate de 52,5% dintre respondenți, care consideră că ar trebui să fie incluse în orice ofertă de angajare. De asemenea, lista de beneficii este completată de abonamentul medical la o clinică privată (35,1%), programul flexibil (33,5%), asigurarea medicală (29%), posibilitatea de a lucra de acasă (26,4%), sau accesul la o platformă de beneficii extrasalariale (25,2%)”,declară Loredana Vătăvoiu, Marketing Director în cadrul Up România.

Cu toată că aproape jumătate dintre respondenți recunosc că sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de jobul actual, 31% cred că interesul și implicarea lor în activitățile pe care le desfășoară în companie sunt mult mai ridicate comparativ cu anii precedenți. În cazul a 14% se observă o ușoară scădere, în timp ce 7% spun că sunt mult mai scăzute. Pentru 29% au rămas constante, iar pentru 19% au crescut. De partea angajatorilor, lucrurile se văd astfel: 38% consideră că între 60% și 80% dintre membrii echipei sunt performanți; 27% observă această performanță în peste 80% dintre colegii lor; la fel de mulți spun că doar 40%-60% dintre membrii echipei sunt performanți, iar 8% remarcă un nivel crescut de performanță în mai puțin de 40% dintre membrii echipei.

„Atunci când vine vorba despre angajatori, principala metodă prin care încearcă să rețină oamenii în companie pe termen lung este legată de crearea unui mediu de lucru plăcut, după cum spun 56,8% dintre companiile participante la același sondaj. 45,5% dintre ei fac și evaluări anuale și măresc salariile în funcție de performanță. 38,2% oferă bonusuri drept recompensă pentru realizări deosebite, iar 36,4% adaptează constant pachetul de beneficii”, detaliază Raluca Dumitra.

Dacă un angajat valoros decide, totuși, să părăsească echipa, 30% dintre manageri spun că încearcă să evite o astfel de pierdere printr-o contraofertă salarială. 20% propun proiecte noi care să-i stârnească interesul, 15% inițiază o discuție despre posibilitățile de avansare, 9% plusează la capitolul beneficii, 7% oferă flexibilitate sau posibilitatea de a lucra de acasă, în timp de 19% consideră că nu îl mai pot motiva în această etapă și, prin urmare, nu întreprind nicio acțiune.

„Sunt tot mai multe companii preocupate de nivelul de satisfacție și de implicare ale angajaților și care verifică anual aceste aspecte. Datele pe care le au arată că salariul este ceea ce apreciază cel mai mult un angajat la locul de muncă. Urmează mediul de lucru, relația cu echipa, stabilitatea jobului, flexibilitatea programului de lucru, recunoașterea și aprecierea muncii și beneficiile extrasalariale”, spune Loredana Vătăvoiu.

Atunci când performanța unui membru al echipei scade, 67% dintre manageri poartă o discuție pentru a încerca să afle motivele, 9% pun la dispoziție training-uri pentru îmbunătățirea abilităților, 8% ajustează sarcinile pentru a se potrivi cu obiectivele individuale, iar 7% implementează un plan de mentorat sau de coaching. 7% reevaluează programul de muncă și 4% oferă sesiuni regulate de feedback.

Sondajul a fost realizat în perioada martie – aprilie 2024, pe un eșantion de 4.086 de angajați și 380 de companii.

Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut, în ianuarie 2024, cu 6% în comparaţie cu aceeaşi lună din anul anterior, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, de la lună la lună (ianuarie 2024 vs decembrie 2023), preţurile producţiei industriale s-au diminuat cu 0,1%.

Pe marile grupe industriale, în prima lună a acestui an faţă de ianuarie 2023, în industria bunurilor de capital s-au înregistrat preţuri mai mari cu 6,48%, în industria bunurilor de uz curent – o creştere de 4,43%, iar industria bunurilor de folosinţă îndelungată, o majorare de 1,36%.

La polul opus s-au aflat: industria bunurilor intermediare – cu un minus de 5,95%, industria bunurilor de capital (-6,3%) şi industria energetică (-15,85%).

Datele INS arată că, pe secţiuni şi diviziuni de activitate, preţurile practicate în industria prelucrătoare au crescut cu 0,13%, în luna ianuarie 2024 faţă de acelaşi interval din anul anterior, în timp ce în industria extractivă au scăzut cu 5,95%. AGERPRES

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că amână startul Campaniei de primire a Cererilor de Plată cu cel puțin 2 săptămâni.

În acest moment se modifică legislația europeană, în sensul modificării/aprobării Regulamentului (UE) nr. 2115/2021 opozabil României. Totodată, se așteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiționalitatea pentru GAEC 7 și GAEC 8.

Ulterior, legislația națională se va aproba în sensul celor stabilite în legislația europeană.

Astfel, având în vedere aspectele prezentate mai sus, APIA amână termenul de depunere a cererilor de plată pentru anul 2024 în funcție de calendarul stabilit pentru aprobarea tuturor actelor normative.

Chiar și așa, APIA a pus la dispoziția fermierilor români aplicația IPA ONLINE prin care aceștia pot face modificări/actualizări ale cererilor unice depuse, sector vegetal, FĂRĂ A avea posibilitatea de a închide cererile și a le aproba, până la stabilirea datelor concrete de începere a Campaniei 2024.

„Decalarea termenului de depunere nu va impacta Campania de plăți în avans pentru anul de cerere în curs care va începe la data de 16 octombrie 2024”, a declarat Directorul General al APIA Cornel TURCESCU.

Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 3,4% în luna decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, şi cu 0,6% faţă de luna precedentă, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, la nivelul pieţei interne, indicele preţurilor producţiei industriale a înregistrat o scădere de 0,71% în decembrie, faţă de noiembrie 2023, respectiv 4,97% în comparaţie cu luna decembrie a anului anterior.

În ceea ce priveşte piaţa externă, în decembrie faţă de noiembrie, preţurile producţiei industriale au fost mai mici cu 0,4%, iar comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior se constată o creştere de 0,72%.

Pe marile grupe industriale, în decembrie 2023, faţă de decembrie 2022, cele mai importante creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost consemnate în: industria bunurilor de uz curent (5,89%), industria bunurilor de capital (+4,81%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,40%). În industria bunurilor intermediare a fost înregistrată o scădere de 4,59%, iar în industria energetică una de 9,83%.

Raportat la perioada de referinţă, datele INS relevă faptul că, pe secţiuni de activitate, preţurile au crescut în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+17,50%). În schimb, s-au înregistrat scăderi în industria extractivă (-15,72%), în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,53)% şi în industria prelucrătoare (-0,22%). AGERPRES

Peste 1,1 milioane de autoturisme au fost înmatriculate în România, în 2023, în creştere cu 3% faţă de anul precedent, jumătate din totalul maşinilor noi fiind electrificate, arată o analiză de specialitate, publicată de o platformă specializată online.

Conform datelor Autovit.ro, anul trecut, înmatriculările de maşini noi au crescut cu 10% faţă de 2022, dar sunt cu aproximativ 20.000 mai puţine decât în anul dinaintea pandemiei.

În acest context, una din nouă maşini noi, înmatriculate în 2023, a fost electrică, iar una din două a fost electrificată (full electric, mild-hybrid, hibrid plug-in şi full hybrid). Totodată, reînmatriculările (maşinile second-hand tranzacţionate pe piaţa internă) sunt în creştere cu 7% faţă de anul anterior, depăşind cu aproape 40.000 de unităţi numărul celor din 2019.

Analiza de specialitate relevă faptul că 2023 este al treilea an consecutiv când numărul maşinilor second-hand tranzacţionate pe plan intern a depăşit 600.000 de unităţi. Pe acest segment, maşinile rulate din import sunt în scădere constantă în ultimii cinci ani, numărul înmatriculărilor de anul acesta fiind cu 32% mai mic decât în urmă cu patru ani.

Valoarea maşinilor puse la vânzare pe Autovit.ro, în decursul anului anterior, este cu 7% mai mare faţă de 2022, cu o valoare de peste 4.3 miliarde de euro. În 2023, preţul mediu al maşinilor postate la vânzare pe platforma specializată a fost de 18.900 de euro, cu doar 5% peste valoarea consemnată anul anterior, respectiv cu 52% faţă de anul 2019.

Potrivit sursei citate, ponderea maşinilor electrice pe Autovit.ro s-a dublat, în 2023, iar cele hibrid au crescut cu 67% faţă de anul anterior. Printre cele mai prezente mărci şi modele de maşini eco, în ofertele dealerilor de pe platformă, se află Toyota, cu mărcile CH-R, Rav-4, Auris, Corola; Mercedes-Benz, clasa E şi GLC; Dacia Spring, BMW Seria 5 sau Ford Kuga. Dacia Spring intră direct în Top 5 maşini eco din oferta dealerilor, deşi anul trecut nu se afla nici printre primele zece modele de maşini verzi comercializate de către dealerii de pe Autovit.ro.

Datele DRPCIV arată că volumul de maşini noi înmatriculate în România a fost de 142.488, în 2023, în creştere cu 10% faţă de anul precedent.

„Piaţa maşinilor noi este în creştere uşoară în ultimii patru ani, dar încă nu a depăşit numărul de înmatriculări din 2019, când s-au pus în circulaţie 161.562 de autoturisme noi. Acest segment auto a început să recupereze încă de la începutul anului 2023, când înmatriculările de autoturisme noi au atins 24.715 unităţi în primele două luni ale anului, în creştere cu 38% faţă de perioada similară din 2022, când s-au înregistrat 17.953 unităţi. Valul de înmatriculări a fost susţinut pe tot parcursul anului 2023, lunile septembrie şi decembrie fiind singurele perioade în care s-au înmatriculat mai puţine maşini noi decât în aceleaşi luni din 2022. Cea mai slabă lună a fost decembrie, cu 9.250 de maşini noi înmatriculate. Cele mai bune luni au fost mai, iunie şi iulie, cu peste 13.000 de maşini înmatriculate în fiecare lună. Comparativ cu perioada dinaintea pandemiei, piaţa auto a maşinilor noi a mai recuperat din deficit, dar diferenţele sunt evidente şi prin comparaţia celor mai bune luni din anii respectivi. De exemplu, în lunile iulie – august 2023 (13.630, respectiv 12.891 unităţi) s-a înregistrat aproximativ jumătate din numărul de înmatriculări de maşini noi din iulie-august 2019 (23.206, respectiv 23.177 unităţi)”, precizează realizatorii analizei de specialitate.

Dacia rămâne cea mai vândută marcă din România şi în 2023, urmată de Renault, Toyota, Volkswagen, Skoda şi Ford.

„Maşinile electrice au avut încă un an record, mai ales datorită programului Rabla Plus. Comparativ cu anul 2022, vânzările de maşini electrice noi au crescut cu aproape 30%, depăşind pentru prima dată pragul de 15.000 de unităţi, ceea ce reprezintă o cotă de piaţă de aproximativ 11% din maşinile noi, faţă de anul anterior, când reprezentau 8%. Cele mai căutate mărci şi modele de vehicule complet electrice au fost, în 2023, Dacia Spring, Tesla Y, Renault Megane şi Volkswagen E-up. În 2023, vehiculele hibride şi electrice înmatriculate în România au depăşit 70.000 de unităţi”, conform sursei citate.

Pe segmentul vehiculelor second-hand din străinătate, în 2023, s-au înmatriculat în România 304.171 de unităţi, cu 6% mai puţine decât în 2022, când, în aceeaşi perioadă, erau înregistrate 325.062 de maşini, dar cu 32% sub numărul raportat în 2019.

În 2023, cele mai bune luni de achiziţie au fost martie (28.040 de unităţi) şi octombrie (29.112 de unităţi), iar cea mai slabă lună a fost decembrie (17.830 de unităţi). În 2019, media lunară a maşinilor second-hand aduse din afară depăşea 37.000 de unităţi înmatriculate în România.

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte reînmatriculările, aceste au încheiat anul 2023 cu o creştere de aproximativ 7%, cu peste 660.000 de unităţi, cel mai mare volum de tranzacţii cu maşini second-hand înregistrate pe plan intern în ultimii cinci ani. Cea mai slabă lună pentru reînmatriculările din anul anterior a fost decembrie, cu 42.952 de unităţi, iar cea mai bună a fost martie, cu 64.580 de unităţi. AGERPRES