Filmul „Dincolo de fațadă. Lajos Szántay și Secessionismul arădean“, proiectat la cinema Arta

Filmul „Dincolo de fațadă. Lajos Szántay și Secessionismul arădean“, proiectat în prezența producătoarei Diana Gavra, la Cinematograful „Arta“ din Arad

Filmul documentar „Dincolo de fațadă. Lajos Szántay şi Secessionismul arădean“, care reconstituie viața şi opera arhitectului care a proiectat cele mai importante clădiri ale orașului, va fi proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad.

Evenimentul va avea loc vineri, 19 iunie 2026, de la ora 19.00, în prezența producătoarei Diana Gavra, care va sta la dispoziția publicului pentru a le oferi răspunsuri la întrebări.

Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile.

Aradul de la începutul secolului al XX-lea poartă încă pe fațadele sale amprenta unui arhitect uitat: Lajos Szántay, cel care a adus în acest oraş limbajul rafinat al Secesionismului vienez.

Prin recuperarea acestei figuri, filmul documentar propune nu doar o lecție de patrimoniu arhitectural, ci și o reflecție asupra identității culturale a unui oraş de frontieră, locul unde Occidentul şi Orientul Europei s-au întâlnit, la cumpăna dintre două lumi.

Prin mărturiile unor specialişti de referință – Anca Majaru, Mihai Moldovan, Gheorghe Lanevschi şi Lajos Notarós -, alături de imagini de arhivă, fotografii de epocă şi filmări realizate cu drone şi echipamente cinematografice de precizie, care urcă până la ornamentele pe care puțini le-au văzut vreodată de aproape, filmul aduce un omagiu lui Lajos Szántay.

Evenimentul de la Cinematograful „Arta“ este organizat de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad cu sprijinul Printadera Film.

SINOPSIS

Dincolo de fațadă. Lajos Szántay şi Secessionismul arădean

Durată: 70 minute

Producător: Diana Ramona Gavra

Producător executiv: Laura Georgescu Baron

Regie: Diana Ramona Gavra

La începutul secolului al XX-lea, Aradul era unul dintre cele mai dinamice oraşe ale Imperiului Austro-Ungar: capitala politică a Marii Uniri, leagănul primelor uzine de automobile şi avioane din România, un centru multietnic în plină efervescență. În acest context, silueta sa urbană se transforma rapid, iar cel care îi dădea un chip distinct era un arhitect: Lajos Szántay (1872–1961).

Format la Politehnica din Zürich şi conectat la curentele artistice ale Europei Centrale, Szántay a adus în Arad estetica Secessionismului  – mişcarea apărută la Viena în 1897, care a rupt cu academismul şi a propus un nou limbaj vizual: forme organice, ornamentație complexă, integrarea artei în arhitectură. Spre deosebire însă de Secesionul vienez sau de Art Nouveau-ul belgian, limbajul său era mai geometric, mai ponderat, cu o sobrietate proprie unui oraş de frontieră conştient de poziția sa între două lumi.

În patru decenii de activitate, Szántay a semnat unele dintre cele mai importante clădiri ale Aradului: Palatul Szántay – cu turnul hexagonal şi feroneriile caracteristice -, Palatul Bohuş – prima clădire din beton armat a oraşului şi gazda primului cinematograf, – Palatul Cultural, care adăposteşte Complexul Muzeaul şi Filarmonica Arad, cu interioare de vitralii florale şi feronerie vegetală.