Meteorologii de la Administrația Națională de Meteorologie au publicat prognoza pentru următoarele patru săptămâni, anunțând menținerea unui val de ger în România și apariția unor episoade de ninsori, în special în a doua parte a lunii ianuarie.
Pentru intervalul 12–19 ianuarie, valorile termice vor fi mai scăzute decât mediile obișnuite ale perioadei în cea mai mare parte a țării, cu abateri negative mai accentuate în nord-est, est și sud-est. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în vest și sud-vest, iar în rest se vor situa, în general, în jurul normalului.
În săptămâna 19–26 ianuarie, temperaturile medii vor rămâne sub cele normale, în special în regiunile nord-estice. Precipitațiile vor fi mai reduse în vest, nord și centru, în timp ce în celelalte zone se vor menține la valori apropiate de mediile climatologice.
Sfârșitul lunii ianuarie și începutul lui februarie vor aduce un nou episod de frig accentuat. În intervalul 26 ianuarie – 2 februarie, temperaturile vor fi mai scăzute decât normalul în toate regiunile, cu un regim al precipitațiilor apropiat de cel obișnuit.
Pentru perioada 2–9 februarie, meteorologii estimează că mediile termice se vor menține ușor sub valorile specifice acestei săptămâni pe întreg teritoriul României, semnalând astfel o iarnă rece, cu episoade de vreme severă.
Indicele ROBOR la trei luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,12% pe an, de la 6,14% în ședința precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României.
La începutul anului trecut, ROBOR la trei luni se situa la 5,92% pe an.
Și celelalte scadențe au înregistrat scăderi. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calculul dobânzilor pentru creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,25% pe an, de la 6,28%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 6,46%, față de 6,49% anterior.
În ceea ce privește Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), reglementat prin OUG nr. 19/2019, acesta este de 5,68% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice din tranzacțiile interbancare aferente trimestrului III 2025.
Evoluția indicilor de referință rămâne un element important pentru debitorii din Arad și din întreaga țară, în special pentru cei cu credite în lei cu dobândă variabilă.
Rata șomajului în luna noiembrie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna anterioară, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform sursei citate, rata șomajului la bărbați a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind de 6,1% în cazul persoanelor de sex masculin și de 5,9% în cazul celor de sex feminin..
Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna noiembrie a anului 2025 a fost de 493.700 persoane, în creștere față de luna precedentă (487.300 șomeri în luna octombrie), dar și față de aceeași perioadă a anului precedent (455.400 șomeri în luna noiembrie 2024).
Potrivit INS, se menține un nivel ridicat, de 26,9%, al ratei șomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, înregistrat în perioada iulie – septembrie 2025.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% în luna noiembrie 2025, respectiv 4,8% în cazul bărbaților și 4,6% în cazul femeilor.
Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani a reprezentat 73,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna noiembrie 2025.
România a ajuns la 1.422 de kilometri de autostradă în circulație și a depășit astfel Cehia, Danemarca și Croația la lungimea rețelei rutiere de mare viteză. Datele citate de Profit.ro arată însă că, în ciuda acestui progres, țara noastră rămâne printre ultimele din Europa atunci când infrastructura este raportată la suprafața totală.
Alți 832 de kilometri de autostradă sunt în prezent în construcție. Dacă lucrările vor fi finalizate conform contractelor, România ar putea ajunge în următorii 3–4 ani la aproximativ 2.255 de kilometri de autostradă, depășind Ungaria, Polonia, Elveția și Suedia. Mai mult, potrivit directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, până în 2030 ar mai putea fi dați în trafic aproape 1.000 de kilometri, ceea ce ar duce rețeaua națională la circa 2.825 de kilometri.
Cu toate acestea, România are în prezent doar 6 kilometri de autostradă la 1.000 de kilometri pătrați, un nivel mult sub media europeană. Chiar dacă până în 2029 densitatea ar putea ajunge la aproape 10 km/1.000 km², țara noastră rămâne departe de state precum Olanda, Belgia sau Germania, unde densitatea depășește frecvent 100 km/1.000 km² în regiunile dezvoltate.
Concluzia este clară: România recuperează rapid la capitolul kilometri construiți, dar rămâne încă în urma Europei la capitolul acoperire și acces real la infrastructura de autostradă.
Cotațiile aurului și argintului au înregistrat creșteri semnificative luni, pe fondul amplificării riscurilor geopolitice, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către Statele Unite, potrivit Bloomberg.
Aurul s-a apreciat pe piața spot cu până la 2,1%, depășind nivelul de 4.420 de dolari pe uncie, în timp ce argintul a câștigat aproape 5%. Incertitudinea a fost alimentată de declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că SUA sunt acum „la conducere” în Venezuela și urmăresc acces total, inclusiv la rezervele de petrol ale țării.
Analiștii vorbesc despre un context geopolitic mai tensionat, favorabil activelor de refugiu. Creșterea aurului vine după un an record, susținut de achizițiile băncilor centrale și de reducerile de dobândă operate de Federal Reserve. Marile bănci anticipează continuarea tendinței de creștere și în perioada următoare.









