News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Conferința Take Ionescu, ediția a ll-a. 100 de ani de la moartea marelui diplomat român

Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată, organizează, în perioada 01-02.10.2022, la Sinaia, Conferința Națională ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român. Tema de anul acesta este: Diplomație și geopolitică la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20.

Acest eveniment este realizat în parteneriat cu Primăria Sinaia și în colaborare cu Muzeul de Istorie și Arheologie Ploiești, precum și cu Centrul Cultural ”Carmen Sylva”, Sinaia și Mănăstirea Sinaia. De asemenea, Conferința Take Ionescu prezintă un mare interes pentru presa locală și centrală, având drept parteneri media, Radio România Actualități, Evenimentul istoric, Actualitatea prahoveană, Noua.tv, Ancheteonline, Newsteam.

La această conferință vor participa reprezentanți ai Academiei Române, istorici redutabili, profesori universitari, specialiști în drept comunitar, generali în rezervă, oameni de presă și publiciști. Vor ține comunicări științifice, istoricul și publicistul, Florian Bichir, comandorul Jipa Rotaru, profesorul universitar doctor, Constantin Hlihor, redactorul șef de la revista Academiei Române, Narcis Zărnescu, lector universitar doctor, Tiberiu Tănase, precum și alții.

În prima zi, invitații vor vizita Castelul Peleș, ca un pelerinaj în istoria modernă, apoi, la Mănăstirea Sinaia, un sobor de preoți va ține o slujbă de pomenire a diplomatului și politicianului Take Ionescu, la 100 de ani de la trecerea sa în neființă.

A doua zi a conferinței va fi dedicată unei sesiuni de comunicări științifice, dedicate personalității marelui diplomat român și care va cuprinde lucrări despre geopolitica României la sfârșitul secolului 19 și începutului secolului 20.

Read more
Am făcut o listă cu cele mai interesante locuri de vizitat, în timpul unui sejur în Maramureș

Maramureș este una dintre regiunile cu adevărat rurale, din Europa. Acesta este tărâmul bisericilor de lemn, al tradițiilor bine păstrate, al peisajelor naturale care îți taie respirația și al oamenilor amabili.

Ce poți să vizitezi în Maramureș?

Lemnul este principala resursă a acestei regiuni și este folosit de multă vreme de oamenii din zonă pentru a-și construi case și pentru a ridica biserici. Din cele 100 de biserici de lemn prezente în această regiune, opt dintre acestea fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. ”Arhitectură religioasă din lemn” sunt caracterizate prin amestecarea de influențe ortodoxe cu cele gotice.

Aptitudinile meșteșugarilor sunt vizibile în acoperișurile impunătoare, în turnurile înalte și înguste ale bisericii și în forma de pește a șindrilului. Picturile interioare sunt cel puțin la fel de impresionante: acestea înfățișează scene ale evenimentelor religioase, combinate cu motive laice, care reflectă viața de zi cu zi și credințele oamenilor.

Cele opt capodopere arhitecturale care fac parte din patrimoniul UNESCO și care nu trebuie ratate, dacă te afli în zonă, sunt: Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiș, Poienile Rizei, Rogoz și Șurdești.

Dacă ești pasionat de drumețiile în natură, nu trebuie să ratezi Cascada Cailor. Este cea mai înaltă cascadă din România (90 m înălțime) și se află pe lângă stațiunea montană Borșa care fac parte din Munții Rodnei. Poți ajunge la cascadă ori făcând o drumeție de aproximativ 1 oră prin pădure, fie urcând cu telecabina până în vârful pârtiei de schi. De aici mai trbeuie să faci o scurtă coborâre prin pădure pentru a ajunge la cascadă. Apa se revarsă în mai multe etape, astfel că oferă priveliști magnifice atât vara, cât și iarna, când cascada este înghețată.

Cum te distrezi în Maramureș?

Nu poți vizita Maramureșul fără să treci și pe la Cimitirul Vesel. Este probabil cel mai cunoscut sit turistic de pe lista noastră cu cele mai bune atracții, pe care nu trebuie să le ratezi, când vizitezi Maramureșul. Cimitirul Vesel din Săpânța abordează moartea într-un mod diferit, ca pe o sărbătoare a unei vieți care s-a terminat. În anii 1930, Stan Ion Pătraș și-a sculptat prima cruce de stejar și așa a început povestea Cimitirului Vesel. Fiecare cruce din Cimiturl Vesel este pictată în nunața de albastru, cunoscută acum sub numele de „albastru Săpânța”. De asemenea, toate crucile sunt ornate cu motive tradiționale românești. Pe cruce, se află și o imagine, care portretizează o trăsătură sau o scenă importantă din viața celui care a murit. Pe cruci, unii oameni mai pun și o poezie scurtă și amuzantă despre decedat.

De asemenea, poți să faci un popas și la cel mai popular festival din această zonă, Festivalul Castanelor, care a fost inițiat pentru a oferi locuitorilor acestui oraș posibilitatea de a se relaxa încă 3 zile, de a se bucura de toamnă și de a se distra alături de prietenii și familiile lor. În cadrul acestui festival, poți participa la evenimente culturale, artistice și sportive, chiar pe străzile din Baia Mare. În primii ani, „Expo Flora” a fost cea mai mare atracție a festivalului, dar după aceea au înflorit și rulotele cu mâncăruri și băuturi locale, care au completat atmosfera de festival a evenimentului și au atras din ce în ce mai mulți vizitatori. De la an la an, retailerii au început sa prindă gustul acestui eveniment, deoarece, nu li se percep taxe pentru amplasarea pe teren a standurilor și a corturilor, singura condiție fiind reducerea prețurilor în cadrul evenimentului, întrucât au avut câștiguri mari, pe tot parcursul anului.

De obicei, zona pentru eveniment cuprinde Sala Sporturilor, Hotel Mara și Casa Tineretului. În anul 1994, Festivalul Castanelor s-a desfășurat  în Casa de Cultură, în Parcul Orașului și în Teatrul de Vară. Distracția, care se întinde pe 3 zile, este foarte variată, de la muzica rock la cea populară, la formații pop și folk, la expoziții de carte, spectacole populare, evenimente sportive și multe delicii culinare.

Read more
Peste 80.000 de persoane au intrat miercuri în România, dintre care aproape 11.000 de ucraineni

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează că, în cursul zilei de miercuri, au intrat în România, prin punctele de frontieră din toată ţara, 80.992 de persoane, dintre care 10.904 de cetăţeni ucraineni, în creştere cu 15,7% faţă de ziua precedentă.

Potrivit unui comunicat transmis joi AGERPRES, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 171.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 44.200 de mijloace de transport.

Începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în ţara noastră 2.306.681 de cetăţeni ucraineni.

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi ‘frontiera verde’ – poliţiştii de frontieră au constatat 61 de fapte ilegale (25 infracţiuni şi 36 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, iar valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 14.000 de lei.

Miercuri nu s-a permis intrarea în ţară a 19 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi nu s-a permis ieşirea a 16 de cetăţeni români din diferite motive legale. AGERPRES

Read more
Coeficientul de umplere în principalele lacuri a crescut la 70%

Precipitațiile din ultima lună și gestionarea eficientă a volumelor disponibile în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosință complexă) administrate de Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica, au contribuit la creșterea coeficientului de umplere ajungând astăzi la 72,07% (față de începutul lunii august când era 70%, dar în scădere față de începutul lunii iulie când era 80%).

Volumul disponibil astăzi în principalele 40 de lacuri de acumulare este de 3,12 miliarde de metri cubi de apă (față de 3,05 miliarde cât era în luna august, dar în scădere față de începutul lunii iulie 2022 când era de 3,45 miliarde de metri cubi de apă). Acesta este suficient pentru satisfacerea necesarului de apă pentru toți beneficiarii din localitățile mari care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafață.

Estimăm că, la sfârșitul lunii septembrie, în cele 40 de lacuri de acumulare, cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, vom reuși să menținem un coeficient de umplere de peste 62%.

Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială. În special în această perioadă, vă reamintim că este nevoie să folosim rațional resursele de apă în direcția economisirii acestora. Pentru activitățile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelați la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor. Nu uitați de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei.

Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, în continuare, 513 localități se alimentează restricționat, după cum urmează:

  • 124 de localități (din 16 județe) Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Teleorman, Brașov, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Ialomița) care dispun de sisteme de alimentare cu apă;
  • 389 de localități (din 10 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Neamț, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor de la nivel național care sunt la această oră (parțial) secate.
  • În toate aceste localități, necesarul de apă este asigurat cu restricții din sursa de apă subterană.

Fenomenul de secetă se menține în special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova care nu au sistem de alimentare cu apă centralizat. Cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderență din puțuri sau foraje.

Fiecare folosință își stabilește pragurile și debitele care pot fi restricționate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricții care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislației în vigoare.

 

Read more
Cum protejează fiscul de la Bihor interesele financiare ale BOR

Într-o serie de articole am dezvăluit un caz incredibil din Oradea unde o mamă, care aplica corecții fizice propriilor copii, a depus plângere penală împotriva fostului soț  și a obținut o condamnare în primă instanță, de 5 ani de închisoare pentru acesta și de 4 ani de închisoare pentru actuala sa soție. A fost doar o răzbunare personală exploatată de BOR și ANAF, care s-a întors împotriva minorilor, aceștia riscă să ajungă în custodia statului. (Citește AICI, AICI)

Se presupune că România ar fi stat de drept și democrație, însă publicația noastră are dovezi contrare. Ancheta jurnalistică a publicației noastre privind tragedia celor doi minorilor din Oradea, maltratați de mama lor,  funcționar public inspector ISCTR Andor Teodora, condamnați să ajungă la orfelinat, continuă. Sunt dezvăluiri din culisele acestui caz terifiant, cu urmări grave pentru un cuplu de persoane care a salvat viața a doi copii, dar care riscă să ajungă la închisoare.

Soția tatălui copiilor deține o mare societate din România, SC Liciuchiciu Web Design SRL, companie titulară a resurselor de marcă ”Părintele Arsenie Boca”, care are să  încaseze de la Biserica Ortodoxă Română peste 940 milioane de ron dintre care peste 300 milioane ron sumă certă, lichidă și exigibilă.

Pe suma respectivă, în 2020,  ANAF a instituit un sechestru pe activele BOR, respectiv poprire la terți, însă șefii ANAF, Bezi Gheorghe și Mihaiu Ioan au ajuns la o ”înțelegere” neortodoxă cu capii bisericii. Șefii  ANAF de la Bihor s-au străduit să facă dispărute datoriile BOR și s-au îndreptat împotriva societății private, care, între timp, a devenit  o comunitate de afaceri cu o cifră  de peste 1,8 miliarde ron. Bezi Gheorghe și Mihaiu Ioan au fost determinați prin înțelegerea neortodoxă să extermine societatea și protagoniștii afacerii, comunitatea Pr. Arsenie Boca  prin Antifraudă, care au falsificat  procesele verbale la societățile din jurul celor vizate, din care să construiască un dosar penal bazat pe infracțiuni inexistente, inventate.

Însă schema ANAF nu a adus roadele scontate, inspectorii Antifraudă fiind denunțați rând pe rând pentru acte de corupție și nu au reușit să valorifice toate atestările realizate din cadrul proceselor verbale de constatare, deoarece comunitatea a reacționat prompt și a făcut plângeri penale împotriva acestora.

Ori, în această situație valorificarea proceselor verbale pe care le putem considera, în situația de față,  ”falsificate”,  a devenit imposibilă, în penal, motiv pentru care ANAF a renunțat la întocmirea unui dosar penal, care se baza pe controale abuzive și pe procese verbale dolosive. Dar aceste înscrisuri au fost valorificate,  mai departe, doar intern,  emițând decizii de impunere fictive pentru a elimina măcar companiile bazate pe acestea.

De exemplu, potrivit unor surse credibile,  societatea Myworld Admin SRL, care făcea parte din comunitatea Pr. Arsenie Boca, neplătitoare de TVA, a fost supusă unui control încrucișat de TVA cu furnizorul său. În urma acestui control s-a emanat două procese verbale cu același număr și aceași dată, însă cu conținut diferit, cu constatări contrare, emise de același AJFP Bihor și de aceleași persoane,  astfel că cele două procese verbale nu pot fi  considerate autentice. Persoanele care nu puteau decât să falsifice procesul verbal în cauză sunt inspectorii Ulici Gabriela, Lascu Dumitru, Popa Dudas Delia și Pantea Lenuța. Aceștia au folosit falsul în scopul creării unui dosar penal fictiv.

Această rețea din cadrul Anaf-Antifraudă este condusă de către șefii AJFP Bihor Mihaiu Ioan, ofițer AJFP, și Bezi Gheorghe. În această speță nu putem crede decât că  inspectorii Antifraudă Gaftone Ioan, Dat Lucian și Ardelean Adrian ar fi primit ordin de a distruge comunitatea Pr. Arsenie Boca, prin încheierea de procese verbale cu constatări inventate pe care doreau să le valorifice în cazul dosarului penal pe care îl fabricau.

Mai mulți inspectori Antifraudă din țară nu s-ar fi supus cerințelor de falsificare și au efectuat controale legale. Însă, potrivit surselor noastre, pentru a-și atinge scopul, șefii de da Fiscul din Bihor îl trimit pe inspectorul DRAF 6 Gaftone Ioan împreună cu colega sa Burtic Iulia, în țară pentru a reverifica firmele și a încheia procese verbale controversate și contrare constatărilor inițiale.

Pe scurt, mai mulți funcționari publici din cadrul AJFP Bihor au mușamalizat și sabotat executarea BOR și au creat o gaură de 400 milioane ron bugetului de stat, adică țării.

Între timp, AJFP ordonă ”abuzarea” numitei Talpoș Diana prin  noi înscrisuri și în baza acestora dispun instituirea de sechestre pe conturile și bunurile personale a numitei Talpoș Diana Adela, în cunatum de cca. 1 milion euro.

ANAF nu încearcă în realitate atragerea răspunderii în solidar a lui Talpoș Diana deoarece înscrisurile au fost create în mod artificial chiar de către inițiatori. Talpoș Diana nu poate fi considerată răspunzătoare pentru neîncasarea și neplata taxelor către AJFP, ci conducerea ANAF, așa cum a constatat și administratorul judiciar. Această nouă schemă era necesară doar ca temei pentru a putea ”fabrica” mai multe înscrisuri oficiale care să ateste contrariul celor constate de administratorul judiciar și de instanță. Talpoș Diana a atacat însă atragerea răspunderii în solidar și așa cum era normal, a câștigat.

Însă documentele create pentru acest demers sunt folosite și în prezent ca fiind înscrisuri veridice cu caracter probator în toate acțiunile întreprinse împotriva comunități de afaceri Arsenie Boca, considerate falsuri folosite cu bună știință de către inspectorii ANAF, reproducându-le în procesele verbale de constatare în urma încheierii controalelor abuzive. ancheteonline.ro

CamScanner 07 19 2022 11.31 1

Read more
Preţul carburantului la pompă va fi compensat cu 50 de bani

Preţul carburantului la pompă va fi compensat cu 50 de bani, a anunţat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

„Pentru ca cetăţenii români şi firmele să plătească mai puţin pentru carburant, am identificat împreună cu specialiştii o soluţie de compensare în sumă fixă de 50 de bani care se aplică direct la pompă”, a declarat Ciucă, joi, la Palatul Victoria.

Mecanismul va fi aplicat pe o perioadă de trei luni de zile. AGERPRES

Read more
Poşta Română lansează ”Ghişeul poştal digital” în regim self-service

Compania Naţională ”Poşta Română” (CNPR) organizează, luni, evenimentul de lansare a Ghişeului poştal digital – cea mai nouă şi completă soluţie din gama serviciilor automatizate, oferite de către operatorul naţional de servicii poştale.

Lansarea va avea loc în prezenţa ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, şi a directorului general al Poştei Române, Valentin Ştefan.

Potrivit companiei, ghişeul poştal digital este fabricat în România şi reprezintă o soluţie unică pe piaţa serviciilor poştale din ţara noastră, prin complexitatea prestaţiilor oferite, 100% automatizate.

„Terminalul de servicii poştale reprezintă, în acest moment, o soluţie unică de procesare, în regim self-service, pentru operaţiuni complete de prezentare şi distribuire de colete şi corespondenţă poştală, cu sau fără ramburs, trimiteri de recomandate, trimiteri cu confirmare de primire, precum şi plăţi de taxe, facturi de utilităţi, rate bancare, etc. Soluţia automatizată propusă de Poşta Română vine în premieră, pentru piaţa de coletărie, cu o variantă de cântărire şi validare volumetrică a coletelor pentru modulul de preluare de corespondenţă poştală şi, de asemenea, cu imprimantă pentru etichetele autocolante AWB, imprimantă pentru chitanţe, reciclator de bancnote, modul de plată cu card bancar, precum şi cu ecran tactil pentru o interacţiune intuitivă cu utilizatorul. Clienţii Poştei Române vor avea posibilitatea să acceseze Ghişeul poştal digital în regim self-service 24/7”, precizează Poşta Română. AGERPRES

Read more
Sancțiuni contravenționale de peste 3 milioane de lei pentru nerespectarea legislației din domeniul gospodăririi apelor

În luna aprilie, în cadrul a peste 600 de controale, inspectorii din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române” au aplicat amenzi în valoare de 873.500 lei, dintre care, în cel mai mare cuantum și cel mai mare număr de controale au fost (defalcate) pentru:

  • Balastiere- 89 controale- amenzi: 430.000 lei;
  • Stații de epurare- 67 controale, amenzi: 75.000 lei;
  • Salubrizări- 220 controale, amenzi: 12.500 lei;
  • Alte folosințe- 207 controale, amenzi: 281.000 lei;
  • Poluări accidentale- 3 controale, amenzi: 75.000 lei.

În primele patru luni (ianuarie-aprilie) ale anului 2022, la nivel național, inspectorii din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române” au aplicat, în cadrul a 2525 de controale, amenzi în valoare totală de 3.003.500 lei și au înaintat 4 sesizări către organele de cercetare penală. Dintre acestea, cele mai multe amenzi au fost aplicate pentru exploatarea ilegală a agregatelor minerale (1.470.000 lei- în procent 47% din totalul amenzilor aplicate) și pentru alte folosințe (1.171.000 lei- în procent de 38% din total).

Situația se prezintă pe obiective (defalcat), după cum urmează:

  • 420 balastiere, fiind aplicate amenzi în valoare totală de 1.470.000 de lei;
  • 410 stații de epurare și sistemele de alimentare cu apă, unde s-au aplicat amenzi în valoare de 190.000 de lei:
  • 424 agenți economici și primării pentru verificarea stării de salubritate a cursurilor de apă, amenzile aplicate fiind în valoare totală de 172.500 lei;
  • 1212 alte folosințe verificate unde s-au aplicat amenzi în cuantum de 1.171.000 lei.

Echipele de inspectori din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române” acționează în teren prin verificarea și, după caz, sancționarea celor care nu respectă legislația din domeniul apelor. În cadrul acțiunilor de control, inspectorii stabilesc măsuri care vizează readucerea apelor și a lucrărilor afectate la starea inițială prin aplicarea principiului ”poluatorul plătește”.

Activitățile Inspecției Administrației Naționale ”Apele Române” sunt în plină desfășurare și se vor intensifica în perioada imediat următoare.

 

Read more
20 mai – Ziua mondială a albinelor (ONU)

Ziua mondială a albinelor este marcată în fiecare an la 20 mai pentru a evidenţia importanţa albinelor pentru umanitate şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Această zi a fost instituită, în anul 2017, de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia, potrivit www.worldbeeday.org şi www.blog.mybees.ro. Cu prilejul proclamării, directorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Carla Mucavi, sublinia: „Albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei. Fără ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, roşii … Pe scurt, fără albine, FAO nu poate realiza o lume fără foame. Ziua mondială a albinelor recunoaşte importanţa acestor mici ajutoare şi va creşte gradul de conştientizare a necesităţii protejării.”

Albinele sunt cele mai importante vieţuitoare de pe pământ. Ele dau hrană sănătoasă, întreţin 78% din flora autohtonă şi aduc venituri la nivelul Uniunii Europene de peste 14 miliarde de euro, pe an, din vânzarea produselor apicole, potrivit https://agrointel.ro. Pentru a face o jumătate de kilogram de miere, o albină trebuie să zboare aproximativ 144.840 km – de circa trei ori distanţa parcursă în jurul globului.

 

Studiile efectuate de ONU şi de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii arată că populaţiile de albine şi de polenizatori sălbatici s-au restrâns drastic, în ultimii ani, ca o consecinţă a activităţii umane iraţionale – agricultura intensivă, utilizarea pe scară largă a pesticidelor, poluarea, schimbările climatice, etc. Decimarea populaţiilor de albine a determinat ţări ca Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie sau China să emită norme de reglementare pentru restrângerea folosirii pesticidelor, una dintre principalele cauze ale dispariţiei albinelor.

Având în vedere că o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine, dispariţia acestora ar ameninţa siguranţa alimentaţiei mondiale, potrivit www.publika.md. Omul de ştiinţă Albert Einstein obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”, notează http://madr.ro.

În 2021, în contextul pandemiei COVID-19, marcarea Zilei mondiale a albinelor a fost dedicată în principal măsurilor necesare de contracarare a ameninţărilor pandemiei împotriva securităţii alimentare şi mijloacelor de trai agricole, alături de prioritizarea regenerării mediului şi a protecţiei polenizatorilor. Ziua a fost marcată prin evenimentul virtual „Bee Engaged – Build Back Better for Bees”. AGERPRES

Read more
Creştere cu peste 30% a numărului ucrainenilor care au intrat în ţară în ultimele 24 de ore

Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în ţară a crescut, miercuri, cu 30% faţă de ziua precedentă, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) transmis, joi, AGERPRES.

„În data de 27.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 84.264 de persoane, dintre care 8.635 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 30% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.872 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 33%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 2.150 cetăţeni ucraineni (creştere cu 56%)”, precizează IGPF.

De la declanşarea crizei până miercuri, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 801.350 cetăţeni ucraineni.

Potrivit IGPF, măsuri de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei au fost dispuse şi la graniţa terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate.

„Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute. Rugăm cetăţenii să se informeze doar din surse oficiale”, transmite Poliţia de Frontieră.

Read more