Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în ţară a crescut, miercuri, cu 30% faţă de ziua precedentă, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) transmis, joi, AGERPRES.

„În data de 27.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 84.264 de persoane, dintre care 8.635 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 30% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.872 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 33%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 2.150 cetăţeni ucraineni (creştere cu 56%)”, precizează IGPF.

De la declanşarea crizei până miercuri, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 801.350 cetăţeni ucraineni.

Potrivit IGPF, măsuri de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei au fost dispuse şi la graniţa terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate.

„Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute. Rugăm cetăţenii să se informeze doar din surse oficiale”, transmite Poliţia de Frontieră.

Perioada de prohibiţie la pescuit va începe în 9 aprilie iar faptele de braconaj constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de până la 3 ani, arată Garda Naţională de Mediu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

În habitatele piscicole naturale, măsurile de prohibiţie se instituie pentru o perioadă de 60 de zile, în intervalul 9 aprilie – 7 iunie, iar în apele care constituie frontieră de stat prohibiţia este de 45 de zile, între 24 aprilie şi 7 iunie.

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 23 din 5 martie 2008, privind pescuitul şi acvacultura, următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă penală şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani: pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit; pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală.

„Faptele de braconaj constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani. Sancţiunea include confiscarea uneltelor, ambarcaţiunilor de pescuit, mijloacelor de transport, armelor de foc şi altor bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor. Mai mult decât atât, bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt, de asemenea, confiscate urmând să fie valorificate în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat”, a declarat Marioara Artemis Gătej, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.

Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să efectueze acte de constatare şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Gărzii Naţionale de Mediu, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunăriiť, precum şi ofiţeri şi subofiţeri din cadrul Jandarmeriei Române. AGERPRES

Un număr de 27 de decese la pacienţi infectaţi cu noul coronavirus – 16 bărbaţi şi 11 femei – au fost raportate în ultimele 24 de ore, dintre care două anterioare intervalului de referinţă, a informat, vineri, Ministerul Sănătăţii.

Potrivit sursei citate, 27 decese, unul la categoria de vârstă 40-49 de ani, unul la categoria de vârstă 50-59 de ani, 6 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 7 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 12 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

26 dintre decesele înregistrate au fost la pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

Din totalul de 27 pacienţi decedaţi, 23 au fost nevaccinaţi şi 4 vaccinaţi. 2 dintre pacienţii vaccinaţi care au decedat aveau vârsta între 70-79 de ani, iar 2 aveau peste 80 de ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.

Până în prezent, 65.042 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România. AGERPRES

Astăzi, de Ziua Mondială a Apei, vă prezentăm în premieră în România un montaj video prin intermediul căruia scoatem la suprafață ceea ce nu putem vedea: apele subterane. Să facem invizibilul vizibilul!

Vezi și pe Facebook:

Astfel, personalități din mediul guvernamental, reprezentanți ai societății civile (Act for Tomorrow, Mai Mult Verde și Asociatia CSR Nest), dar și români valoroși: David Popovici, Avram Iancu și Vlad Eftenie vă transmit un mesaj unic și un îndemn de a ne uni forțele pentru a lupta împreună împotriva unui dușman pe care nu îl vedem, dar care ne afectează sănătatea și viața: poluarea apelor. Totodată, reprezintă un semnal de alarmă în legătură cu faptul că apa este o resursă limitată.

„În fața unui viitor aflat sub incertitudinea schimbărilor climatice, apa subterană se constituie într-o rezervă strategică pe care trebuie să o respectăm ca o componentă dintr-un întreg din care și noi facem parte”, Gabriel Francisc ȘTIKA, director general Administrația Națională „Apele Române”.

„.(…) Două pericole majore pot atenta la calitatea sau chiar la existența apelor subterane. Unul este pericolul poluării, celălalt schimbările climatice. Schimbările climatice aduc cu ele secete grave sau inundații devastatoare. Seceta reduce acest depozit de ape, inundațiile, așa cum spuneam și mai sus, le pot contamina, pot distruge calitatea apelor.”, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Schimbările climatice, creșterea rapidă a populației, inegalitatea socială și economică, globalizarea și urbanizarea sunt decisive pentru viitorul omenirii. Oamenii de știință prognozează o criză a apei. Prin urmare, trebuie să acționăm înainte ca o astfel de criză să devină inevitabilă și ireversibilă..(…)”, E.S. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.

Destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei, apele subterane au importanță strategică. Utilizarea lor şi în alte scopuri se realizează numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor. Folosirea în scop de irigaţii a apelor subterane, de exemplu, este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

Specialiștii Administrației Naționale ”Apele Române” și cei din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor studiază impactul schimbărilor climatice asupra apelor subterane în bazinele hidrografice afectate de secetă prelungită.

Deși România nu se află pe o hartă a crizei apei pentru următoarele decenii, pentru acoperirea necesarului de apă, specialiștii ANAR și INHGA vor identifica zonele cu risc potenţial la deficit de apă pentru a găsi și aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a acviferelor. Acest lucru se poate realiza prin colectarea şi depozitarea apelor meteorice şi utilizarea acestora pentru alimentarea artificială a unor acvifere cu posibil risc cantitativ. Rezultatele proiectelor de cercetare pe care le derulăm ne vor permite să evaluăm timpul de care avem nevoie pentru atingerea obiectivelor de mediu, prin implementarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare.

Administraţia Naţională „Apele Române” este instituția publică, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Aceasta  administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor (lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor etc.),  precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său.

Urmărește-ne și pe pagina de Facebook și contul de instagram, precum și în secțiunea de pe site dedicată Zilei Mondiale a Apei.

Avocatul Gheorghe Piperea a anunțat astăzi că secretarul de stat din Ministerul Afacerilor de Interne, Raed Arafat, pregătește terenul pentru noile restricți care vor fi dispuse de la data de 1 aprilie 2022, într-o postare pe facebook.