Ziua mondială a albinelor este marcată în fiecare an la 20 mai pentru a evidenţia importanţa albinelor pentru umanitate şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.
Această zi a fost instituită, în anul 2017, de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia, potrivit www.worldbeeday.org şi www.blog.mybees.ro. Cu prilejul proclamării, directorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Carla Mucavi, sublinia: „Albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei. Fără ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, roşii … Pe scurt, fără albine, FAO nu poate realiza o lume fără foame. Ziua mondială a albinelor recunoaşte importanţa acestor mici ajutoare şi va creşte gradul de conştientizare a necesităţii protejării.”
Albinele sunt cele mai importante vieţuitoare de pe pământ. Ele dau hrană sănătoasă, întreţin 78% din flora autohtonă şi aduc venituri la nivelul Uniunii Europene de peste 14 miliarde de euro, pe an, din vânzarea produselor apicole, potrivit https://agrointel.ro. Pentru a face o jumătate de kilogram de miere, o albină trebuie să zboare aproximativ 144.840 km – de circa trei ori distanţa parcursă în jurul globului.
Studiile efectuate de ONU şi de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii arată că populaţiile de albine şi de polenizatori sălbatici s-au restrâns drastic, în ultimii ani, ca o consecinţă a activităţii umane iraţionale – agricultura intensivă, utilizarea pe scară largă a pesticidelor, poluarea, schimbările climatice, etc. Decimarea populaţiilor de albine a determinat ţări ca Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie sau China să emită norme de reglementare pentru restrângerea folosirii pesticidelor, una dintre principalele cauze ale dispariţiei albinelor.
Având în vedere că o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine, dispariţia acestora ar ameninţa siguranţa alimentaţiei mondiale, potrivit www.publika.md. Omul de ştiinţă Albert Einstein obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”, notează http://madr.ro.
În 2021, în contextul pandemiei COVID-19, marcarea Zilei mondiale a albinelor a fost dedicată în principal măsurilor necesare de contracarare a ameninţărilor pandemiei împotriva securităţii alimentare şi mijloacelor de trai agricole, alături de prioritizarea regenerării mediului şi a protecţiei polenizatorilor. Ziua a fost marcată prin evenimentul virtual „Bee Engaged – Build Back Better for Bees”. AGERPRES
Read moreCreştere cu peste 30% a numărului ucrainenilor care au intrat în ţară în ultimele 24 de ore
NationalUltimele stiri 28 aprilie 2022 0
Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în ţară a crescut, miercuri, cu 30% faţă de ziua precedentă, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) transmis, joi, AGERPRES.
„În data de 27.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 84.264 de persoane, dintre care 8.635 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 30% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.872 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 33%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 2.150 cetăţeni ucraineni (creştere cu 56%)”, precizează IGPF.
De la declanşarea crizei până miercuri, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 801.350 cetăţeni ucraineni.
Potrivit IGPF, măsuri de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei au fost dispuse şi la graniţa terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate.
„Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute. Rugăm cetăţenii să se informeze doar din surse oficiale”, transmite Poliţia de Frontieră.
Read morePerioada de prohibiţie la pescuit va începe în 9 aprilie iar faptele de braconaj constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de până la 3 ani, arată Garda Naţională de Mediu într-o postare pe pagina sa de Facebook.
În habitatele piscicole naturale, măsurile de prohibiţie se instituie pentru o perioadă de 60 de zile, în intervalul 9 aprilie – 7 iunie, iar în apele care constituie frontieră de stat prohibiţia este de 45 de zile, între 24 aprilie şi 7 iunie.
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 23 din 5 martie 2008, privind pescuitul şi acvacultura, următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă penală şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani: pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit; pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală.
„Faptele de braconaj constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani. Sancţiunea include confiscarea uneltelor, ambarcaţiunilor de pescuit, mijloacelor de transport, armelor de foc şi altor bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor. Mai mult decât atât, bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt, de asemenea, confiscate urmând să fie valorificate în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat”, a declarat Marioara Artemis Gătej, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.
Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să efectueze acte de constatare şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Gărzii Naţionale de Mediu, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunăriiť, precum şi ofiţeri şi subofiţeri din cadrul Jandarmeriei Române. AGERPRES
Read more27 de decese la pacienţi cu COVID-19, raportate în ultimele 24 de ore
NationalUltimele stiri 1 aprilie 2022 0
Un număr de 27 de decese la pacienţi infectaţi cu noul coronavirus – 16 bărbaţi şi 11 femei – au fost raportate în ultimele 24 de ore, dintre care două anterioare intervalului de referinţă, a informat, vineri, Ministerul Sănătăţii.
Potrivit sursei citate, 27 decese, unul la categoria de vârstă 40-49 de ani, unul la categoria de vârstă 50-59 de ani, 6 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 7 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 12 la categoria de vârstă peste 80 de ani.
26 dintre decesele înregistrate au fost la pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.
Din totalul de 27 pacienţi decedaţi, 23 au fost nevaccinaţi şi 4 vaccinaţi. 2 dintre pacienţii vaccinaţi care au decedat aveau vârsta între 70-79 de ani, iar 2 aveau peste 80 de ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.
Până în prezent, 65.042 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România. AGERPRES
Read morePeste 8.200 de cetăţeni ucraineni au intrat joi în România, numărul fiind în scădere cu 4,3% faţă de ziua precedentă, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.
Potrivit unui comunicat transmis vineri AGERPRES, în ultimele 24 de ore, prin punctele de frontieră au intrat în România 59.973 de persoane, dintre care 8.277 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 4,3% faţă de ziua precedentă).
Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.537 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 7%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.668 cetăţeni ucraineni (scădere cu 16,3%).
De la declanşarea acestei crize, până joi, ora 24,00, au intrat în România 595.755 cetăţeni ucraineni.
În prezent, controlul la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, arterele de control fiind acoperite cu poliţişti de frontieră români până la capacitate maximă.
Măsuri similare de întărirea controlului şi supraveghere sporită au fost dispuse şi la frontiera terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate. Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.
Read more1.951 de cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore; peste 17.000 de teste efectuate
NationalUltimele stiri 28 martie 2022 0
Un număr de 1.951 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate peste 17.000 de teste, a informat, luni, Ministerul Sănătăţii.
În ultimele 24 de ore, au fost efectuate 5.445 de teste RT-PCR (3.296 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.149 la cerere) şi 12.270 teste rapide antigenice.
Conform Ministerului Sănătăţii, 227 dintre cazurile noi din ultimele 24 de ore s-au înregistrat la pacienţi care s-au reinfectat, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.
În total, până luni, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.842.739 de cazuri de infectare cu noul coronavirus.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 139 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 12.753.804 teste RT-PCR şi 9.233.207 teste rapide antigenice. AGERPRES
Read moreTrecerea la ora oficială de vară
NationalUltimele stiri 26 martie 2022 0
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 26 martie spre 27 martie, ultima duminică a acestei luni calendaristice, ora 03.00 devine ora 04.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (30).
CFR Călători a informat că trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia urmând a se efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor.
În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE). Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. agerpres.ro
Read moreAlertă ANSVSA: Banane cu pesticide vândute de Kaufland, înghețată Twix și Bounty cu substanță cancerigenă
EconomieNationalUltimele stiri 25 martie 2022 0
Un lanț de magazine a retras de la vânzare un lot de banane din cauza reziduurilor de pesticide. Un alt magazin a retras de pe rafturi două feluri de înghețată, din cauza prezenței oxidului de etilenă.
„Vă informăm ca urmare a depășirii valorilor admise de reziduuri de pesticide (CLORPIRIFOS) Yellow Fresh Fruits SRL a inițiat retragerea de la comercializare și rechemarea de la clienți a articolului menționat mai jos. Motivul rechemării: depășire a valorilor admise de reziduuri de pesticide (CLORPIRIFOS)”, informează ANSVSA.
Este vorba despre banane din Ecuador, lot 1101.
Produsele au fost vândute din 13 până pe 17 martie.
„Se recomandă persoanelor care dețin produse din lotul descris mai sus, comercializate în perioada 13.03.2022 – 17.03.2022, să nu le consume, ci să le distrugă sau să le returneze în magazinele Kaufland până pe data de 01.04.2022, urmând să le fie restituită contravaloarea lor (în baza bonului fiscal)”, arată aceeași sursă.
De asemenea, Mars a rechemat voluntar din România produsele de înghețată Twix și Bounty, din cauza prezenței oxidului de etilenă într-un ingredient produs de unul dintre furnizori, la niveluri mai mari decât cele permise de legislația UE.
Anunțul vizează loturile 022E1DOE01, 022F2DOE01 și 022F3DOE01 din înghețata Twix și loturile 025C1DOE02, 025D1DOE02, 025E1DOE02 și 025E3DOE02 din înghețata Bounty.
Cei care vor rambursarea banilor trebuie să trimită poza ambalajului fiecărui produs, împreună cu numele și prenumele, numărul de telefon, adresa de e-mail și adresa poștală pe adresa companiei. stiripesurse.ro
Read moreZIUA MONDIALĂ A APEI: APELE SUBTERANE, SĂ FACEM INVIZIBILUL VIZIBIL!
NationalUltimele stiri 22 martie 2022 0
Astăzi, de Ziua Mondială a Apei, vă prezentăm în premieră în România un montaj video prin intermediul căruia scoatem la suprafață ceea ce nu putem vedea: apele subterane. Să facem invizibilul vizibilul!
Astfel, personalități din mediul guvernamental, reprezentanți ai societății civile (Act for Tomorrow, Mai Mult Verde și Asociatia CSR Nest), dar și români valoroși: David Popovici, Avram Iancu și Vlad Eftenie vă transmit un mesaj unic și un îndemn de a ne uni forțele pentru a lupta împreună împotriva unui dușman pe care nu îl vedem, dar care ne afectează sănătatea și viața: poluarea apelor. Totodată, reprezintă un semnal de alarmă în legătură cu faptul că apa este o resursă limitată.
„În fața unui viitor aflat sub incertitudinea schimbărilor climatice, apa subterană se constituie într-o rezervă strategică pe care trebuie să o respectăm ca o componentă dintr-un întreg din care și noi facem parte”, Gabriel Francisc ȘTIKA, director general Administrația Națională „Apele Române”.
„.(…) Două pericole majore pot atenta la calitatea sau chiar la existența apelor subterane. Unul este pericolul poluării, celălalt schimbările climatice. Schimbările climatice aduc cu ele secete grave sau inundații devastatoare. Seceta reduce acest depozit de ape, inundațiile, așa cum spuneam și mai sus, le pot contamina, pot distruge calitatea apelor.”, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
„Schimbările climatice, creșterea rapidă a populației, inegalitatea socială și economică, globalizarea și urbanizarea sunt decisive pentru viitorul omenirii. Oamenii de știință prognozează o criză a apei. Prin urmare, trebuie să acționăm înainte ca o astfel de criză să devină inevitabilă și ireversibilă..(…)”, E.S. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.
Destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei, apele subterane au importanță strategică. Utilizarea lor şi în alte scopuri se realizează numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor. Folosirea în scop de irigaţii a apelor subterane, de exemplu, este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.
Specialiștii Administrației Naționale ”Apele Române” și cei din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor studiază impactul schimbărilor climatice asupra apelor subterane în bazinele hidrografice afectate de secetă prelungită.
Deși România nu se află pe o hartă a crizei apei pentru următoarele decenii, pentru acoperirea necesarului de apă, specialiștii ANAR și INHGA vor identifica zonele cu risc potenţial la deficit de apă pentru a găsi și aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a acviferelor. Acest lucru se poate realiza prin colectarea şi depozitarea apelor meteorice şi utilizarea acestora pentru alimentarea artificială a unor acvifere cu posibil risc cantitativ. Rezultatele proiectelor de cercetare pe care le derulăm ne vor permite să evaluăm timpul de care avem nevoie pentru atingerea obiectivelor de mediu, prin implementarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare.
Administraţia Naţională „Apele Române” este instituția publică, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Aceasta administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor (lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor etc.), precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său.
Urmărește-ne și pe pagina de Facebook și contul de instagram, precum și în secțiunea de pe site dedicată Zilei Mondiale a Apei.
Read moreGheorghe Piperea afirmă că se pregătesc noile interdicții covid, aprobate de Raed Arafat
NationalUltimele stiri 20 martie 2022 0