CNAIR a dat publicității lista autostrăzilor și a drumurilor expres care ar trebui recepționate și date în exploatare în anul 2026. Este vorba despre proiectele care au bani pentru continuarea și finalizarea lucrărilor.

CNAIR a anunțat lista autostrăzilor finalizate în 2026

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis o listă cu tronsoanele de instrastructură rutieră de mare viteză ce vor fi recepționate în 2026. Este vorba despre autostrăzile și drumurile expres pe care, la un moment dat, anul viitor se va putea circula. Cea mai mare parte a acestor investiții sunt realizate de companiile lui Dorinel Umbrărescu.

Potrivit oficialilor din cadrul companiei, anul viitor vor fi recepționați aproximativ 255 de kilometri de autostradă. Cei mai mulți vor fi pe Autostrada A7, finanțată din PNRR.  Programul trebuie să se încheie în august 2026, astfel că este nevoie ca drumari să se grăbească. Conform estimărilor oficiale, Autostrada Moldovei ar trebui să fie dată în exploatare anul viitor, cap – coadă, de la Ploiești la Pașcani.

Purtătorul de cuvânt al Companiei de Drumuri, Alin Șerbănescu a precizat că există finanțare pentru toți cei 255 de kilometri de infrastructură ce urmează a fi realizați.

„Pentru 2026 este programată deschiderea circulației pe aproximativ 255 km de drum de mare viteză. Toate acestea au formularele de finanțare semnate de Ministerul de Finanțe, la semnarea contractelor”, a declarat Alin Șerbănescu citat de Ziare.com.

Tronsoanele de autostradă și drum expres recepționate în 2026

CNAIR a transmis o listă cu tronsoanele de autostradă și drum expres care ar trebui recepționate pe parcursul anului viitor. În acest moment, proiectele sunt în diferite stadii de execuție. Autoritățile se așteaptă ca lucrările să fie încheiate la termen sau chiar în avans. Lista sectoarelor de drum cuprinde:

• A0 – Sector Nord

Lotul 1 Joița – Corbeanca (17,5 km)

Lotul 3 Afumați – Pantelimon (8,60 km)

Lotul 4 Pantelimon – Glina (4,47 km)

• Autostrada Sibiu – Pitești

Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș (9,86 km)

• Autostrada Lugoj – Deva

Secțiunile E și D ale lotului 2 (9,13 km)

• A3 – Autostrada Transilvania

Secțiunile Nădășelu – Mihăiești (16,80 km.) și Mihăiești – Zimbor (13,26 km)

Lucrări suplimentare (viaducte) – 2 km

Secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km)

Secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km)

• A7 – Autostrada Ploiești – Pașcani

Autostrada Focșani – Bacău (46 km)

Lotul 2 Adjud – Răcăciuni (24,5 km) – rest de executat

Lotul 3 Răcăciuni – Bacău (21,52 km)

• A7 – Autostrada Bacău – Pașcani (77,38 km)

Lotul 1 Săucești – Trifești (30,3 km)

Lotul 2 Trifești – Gherăeşti (18,99 km)

Lotul 3 Mircești – Pașcani (28,09 km)

• DEx6 Brăila – Galați (10,767 km)

Anunț CNAIR despre autostrada București – Focșani

Șoferii vor putea circula pe autostradă de la București până la Focșani, până la finalul acestui an. CNAIR pregătește recepția tronsonului dintre Pietroasele și Buzău, din Lotul 3 al autostrăzii Ploiești Buzău, în lungime de aproape 14 kilometri. Acest segment va fi deschis circulației pe 27 noiembrie. Iar din acest moment, Bucureștiul va fi legat de Focșani prin autostrada A3 până la Ploiești și prin A7, Autostrada Moldovei.

Potrivit oficialilor din Ministerul Transporturilor,  până la finalul anului vor fi dați în folosință încă 55 km din tronsonul care face legătura între Focșani și Adjud. Este vorba despre loturile 1 (Focșani – Domnești Târg, 35,6 km) și jumătate din lotul 2 (aproximativ 19 km).

Dacă termenele de recepție vor fi respectate, până la finalul anului 2025, CNAIR va recepționa aproape 145 de kilometri de autostradă. Astfel rețeaua de infrastructură rutieră de mare viteză va ajunge la jumătate din necesar, la 1.500 km, conform b1tv.ro.

ANAF a identificat peste 100 de utilizatori din România a două platforme cu conținut pentru adulți, între care și OnlyFans, care nu au declarat la Fisc venituri de aproximativ 65 de milioane de lei, obținute în perioada 2023–2024. Din aceste sume, statul ar avea de încasat aproape 8 milioane de lei.

Potrivit informațiilor Economedia, citate de Mediafax, pe lângă cei peste 100 de creatori de conținut deja identificați, alte câteva sute de persoane care obțin bani de pe astfel de platforme se află în prezent în verificări, controalele fiind încă în derulare.

Veniturile obținute de persoane fizice de pe platforme precum OnlyFans sunt încadrate de ANAF ca venituri din activități independente. Regimul este similar cu al unui PFA sau liber profesionist:

-venitul net se calculează plecând de la venitul brut (sumele încasate efectiv),
-din acesta se scad cheltuieli forfetare de 40%,
-asupra venitului net astfel determinat se aplică impozitul de 10%.

În funcție de nivelul veniturilor realizate, creatorii de conținut pot datora și contribuții sociale (CAS – pensii, CASS – sănătate), dacă depășesc plafoanele anuale legate de salariul minim brut. Ghidurile ANAF arată că persoanele cu venituri din activități independente au obligația să depună Declarația unică și să-și calculeze singure atât impozitul, cât și contribuțiile datorate.

Controale din anii precedenți

Ofensiva ANAF asupra veniturilor obținute online nu este nouă. În ultimii ani, Fiscul a extins controalele asupra unor zone considerate “sensibile” sau cu risc fiscal ridicat:

Videochat: între 2022 și 2024, ANAF a identificat peste 270 de persoane fizice implicate în activități de videochat, cu venituri totale de aproximativ 400 de milioane de lei.

Criptomonede: în 2024, inspectorii antifraudă au găsit la o singură companie venituri nedeclarate de peste 100 de milioane de lei din tranzacții cu monede virtuale.

În prezent, ANAF derulează și peste 500 de controale la mari companii, toate pornind de la analize de risc generate de un sistem informatic care marchează “steaguri roșii” în comportamentul fiscal al firmelor, a explicat recent președintele instituției, Adrian Nica.

Cazul creatorilor de conținut pentru adulți se înscrie astfel într-o strategie mai largă de digitalizare și de urmărire a veniturilor online, fie că vorbim de platforme de conținut, criptomonede, videochat sau alte activități desfășurate pe internet, scrie stiripesurse.ro.

Ce riscă românii care nu declară veniturile

Pentru cei prinși cu venituri nedeclarate pe platforme pentru adulți, ANAF poate:

-recalcula impozitele și contribuțiile datorate pe anii verificați;
-aplica dobânzi și penalități de întârziere pentru sumele neplătite la termen;
-în cazurile unde sumele sunt mari și există indicii de “ascundere” intenționată a veniturilor, inspectorii pot sesiza organele penale, cu posibile încadări la evaziune fiscală, în funcție de cuantum și circumstanțe.
-În plus, după finalizarea controalelor, persoanele verificate riscă să intre în “radarul” Fiscului și pentru anii următori, ANAF urmând să monitorizeze mai atent fluxurile de bani dinspre procesatorii de plăți și platformele digitale.

Cei care obțin venituri din OnlyFans, videochat, streaming sau alte platforme similare ar trebui, din punct de vedere fiscal:

-să își declare veniturile prin Declarația unică,

-să își țină o minimă evidență a încasărilor (extrase de cont, rapoarte din platformă, plăți de la procesatori),

-să se intereseze dacă nu cumva datorează și CAS/CASS, nu doar impozitul de 10%,

-iar în caz de neclarități, să consulte un contabil sau consultant fiscal, pentru că regimul fiscal se poate modifica de la un an la altul.

Programul Rabla pentru 2026 ar putea fi anulat, în condițiile în care, în acest moment, nu există un buget identificat pentru acesta, a anunțat marți ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. ‘Momentan nu a fost făcut încă bugetul AFM (Administrația Fondului pentru Mediu, n.r.). Eu mi-am exprimat public preferința, deși înțeleg nevoia pentru mai multe tipuri de proiecte. Este clar că anul viitor prioritatea va trebui să fie finalizarea proiectelor din PNRR, o parte semnificativă din proiectele din PNRR, care și-au pierdut fondurile, finanțarea, vor fi mutate pe AFM. În același timp, avem o discuție cât se poate de așezată ca, în cazul în care vom găsi totuși buget pentru Rabla anul viitor, dar momentan nu avem acest buget încă identificat, să fie suplimentar cu câteva condiții care nu au fost aplicate până în anul acesta. De exemplu, eu susțin să fie aplicat programul Rabla pentru mașini produse în Europa. Nu mai există versiunea de fonduri europene pentru anul următor, dar în acest moment buget identificat pentru programul Rabla nu există’, a menționat Diana Buzoianu, la Ediția a 7-a a Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025, organizată de Federația Patronală a Energiei (FPE).
În opinia sa, prioritate vor avea proiectele ‘care au început deja să fie lucrate, de apă, canal, lucrări care deja există în teren’.
‘Va trebui să avem o discuție serioasă pentru gândirea bugetului pentru anul viitor al AFM. Din punctul meu de vedere, prioritate vor avea proiecte care au început deja să fie lucrate, adică vorbim de apă, canal, lucrări care deja există în teren, șantiere care au fost deja deschise, care nu pot fi amânate. Dacă ar fi blocate, riscăm să pierdem inclusiv contractele respective, riscăm să avem comunități care ar fi putut să aibă apă și canalizare în 2 ani de zile sau într-un an de zile, și să nu mai aibă aceste servicii minimale, care sunt absolut esențiale. Vorbim de proiecte de Centre de aport voluntar, care ne ajută la țintele de la nivel european, ne ajută inclusiv pe infrastructura care nu a existat pentru colectarea anumitor tipuri de deșeuri. Prioritatea va fi să acoperim bugetul pentru aceste proiecte’, a adăugat ministrul, conform agerpres.ro.

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut în primele nouă luni ale anului, faţă de perioada similară din 2024, atât ca serie brută – cu 1,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate – cu 0,7%, arată Institutul Național de Statistică.
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2025, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu, cu 9,5%, datorită creșterilor cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+37,4%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+23,6%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+19,6%), comerţul cu ridicata nespecializat (+17,6%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+15,9%) și din comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+7,6%).
Scăderi au înregistrat: comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-10,8%) și comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-0,6%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2025, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu, cu 1,0%, scrie agerpres.ro.

În luna septembrie 2025 câștigul salarial mediu net din învățământ a scăzut la 5.657 de lei, față de 5.775 de lei în septembrie 2024, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică recent. Diferența reprezintă o reducere de 118 lei, adică o scădere de aproximativ 2% într-un singur an. În calcul sunt luate toate câștigurile din sistemul de învățământ, indiferent de forma de proprietate – privat sau de stat – atât în sistemul preuniversitar cât și în universitar, conform metodologiei INS, după cum scrie Edupedu.ro.
În timp ce câștigurile salariile din educație s-au redus, câștigul salarial mediu net pe economie a crescut în aceeași perioadă de la 5.228 lei la 5.443 lei, o majorare anuală de circa 4,1%. Rezultă astfel un decalaj de peste șase puncte procentuale între evoluția sistemului de învățământ și dinamica salariilor din economia națională.
Scăderea din educație este una dintre cele mai mari din sectorul bugetar. Doar administrația publică a înregistrat o diminuare mai accentuată a veniturilor, de 157 de lei pe net (-2,2%), în timp ce în sănătate reducerea a fost de aproximativ 24 de lei. Toate celelalte domenii ale economiei au raportat creșteri ale câștigurilor salariale în septembrie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului precedent, conform datelor publicate de INS, analizate de Edupedu.ro.
Dar ar fi de remarcat faptul că în administrația publică, în septembrie 2025, câștigul salarial mediu net este de 6.930 lei net, adică cu aproximativ 1.300 de lei mai mare decât în învățământ, ceea ce înseamnă cu 22% mai ridicat.

ANM a emis prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni. Vremea va sări de la extremă la alta, iar temperaturile din termometre vor oscila simțitor.

Banat

În prima zi de prognoză vremea va fi normală din punct de vedere termic, apoi se va încălzi, astfel că marți, 25 noiembrie, media maximelor termice va fi în jurul a 14 grade și se va situa cu mult peste cea specifică datei. În următoarele trei zile se va răci semnificativ, cu aproximativ 8 grade, și vremea va fi rece. Până la finalul lunii se va încălzi ușor, spre valori diurne apropiate de cele specifice finalului de toamnă. În primele zile din luna decembrie se vor atinge temperaturi maxime, care în medie, vor fi de 9…11 grade, iar din data de 4 decembrie regimul termic va fi în scădere. Minimele termice vor fi în creștere până în dimineața zilei de 26 noiembrie, când media acestora va fi de aproximativ 7 grade, apoi se va răci, iar media minimelor va avea variații, în general, între 1 și 3 grade.
Probabilitatea de precipitații va fi mai ridicată în prima săptămână de prognoză.

Crișana

Vremea se va încălzi accentuat de la o medie a maximelor termice de 7 grade în prima zi, la aproximativ 15 grade în cea de a doua, atunci când va deveni mult mai caldă decât în mod obișnuit în ultima decadă a lunii noiembrie. Vor urma trei zile de răcire semnificativă, astfel că în jurul datei de 28 noiembrie media temperaturilor maxime va fi de 6…7 grade. Între 29 noiembrie și 3 decembrie aceasta va avea variații între 7 și 9 grade, apoi vremea va intra într-un proces de răcire treptată. În primele două nopți și minimele termice vor fi în creștere, în dimineața zilei de 26 noiembrie media lor va fi de 6…7 grade, apoi va scădea și va avea variații, în general, între 0 și 2 grade.
Se vor semnala precipitații aproape în fiecare zi, probabilitatea fiind mai mare în prima săptămână.

Transilvania

Media maximelor termice va fi în creștere, de la 5 grade în prima zi, la 12…13 grade în următoarele două. În ziua următoare se va răci cu aproximativ 7 grade, apoi, pentru două zile se va încălzi din nou, dar de această dată încălzirea va fi ușoară. Din 29 noiembrie, când maximele termice vor fi în medie de 8…9 grade, și până la finalul intervalului de prognoză, regimul termic diurn va fi în scădere treptată. Media minimelor de temperatură va oscila, în general, între -2 și 2 grade.
Din data de 26 noiembrie vor fi posibile precipitații aproape în fiecare zi, probabilitatea ca acestea să fie pe arii mai extinse și mai importante cantitativ fiind în ziua de 27 noiembrie, scrie stiripesurse.ro.

Senatul a adoptat tacit, luni, proiectele iniţiate de PSD privind eliminarea obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veteranii şi văduvele de război, invalizii, foştii deţinuţi politici, personalul monahal şi, respectiv, pentru mamele aflate în concediu de creştere a copilului.
Termenul limită pentru dezbaterea şi adoptarea acestor proiecte s-a împlinit la 19 noiembrie, iar ele se consideră adoptate tacit. Iniţiativele vor fi transmise Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Reamintim că în 7 octombrie, Comisiile pentru muncă şi sănătate ale Senatului au dat raport favorabil celor două iniţiative, asupra cărora urma să se pronunţe şi Comisia pentru buget.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a anunţat atunci că PNL nu va susţine proiectele PSD, menţionând că nu sunt bani la buget. Fenechiu a spus că această temă a fost discutată la grupul parlamentar al PNL cu premierul Ilie Bolojan.
„A fost una dintre temele discutate cu premierul. PNL face parte dintr-o coaliţie care are un protocol. Această problemă a fost rezolvată prin primul pachet, iar PNL va respecta ce s-a decis în coaliţie. Deci, nu votăm cele două proiecte, pentru că prioritatea este bugetul României şi scăderea deficitului bugetar. Premierul ne-a explicat că, într-o înţelegere, noi trebuie să respectăm înţelegerea, indiferent de ce fac ceilalţi parteneri ai noştri”, a declarat Fenechiu, potrivit Agerpres.
La 8 septembrie, liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat depunerea la Parlament a celor două proiecte, după ce plata CASS a fost introdusă pentru aceste categorii de persoane prin primul pachet de măsuri pentru care premierul şi-a asumat răspunderea în Parlament şi care a intrat în vigoare.

Tinerii din generația Z trăiesc cu un nivel ridicat de stres și anxietate, cele mai mari îngrijorări fiind generate de costul ridicat al vieții (79,3%) și de imposibilitatea de a pune bani deoparte pentru cheltuieli neașteptate și o situație financiară mai bună pe termen lung (48,2%), potrivit unui sondaj realizat online de Allianz-Țiriac Asigurări.
Astfel, peste 75% dintre tineri declară că se confruntă cel puțin de câteva ori pe săptămână cu stres și stări de anxietate, iar pentru aproape 3 din 10 stările sunt însoțite și de manifestări fizice precum dureri de cap, palpitații sau probleme de somn, arată sondajul realizat în rândul a 1.102 respondenți, despre stresul și anxietatea generației Z.
Cele mai mari îngrijorări sunt generate de costul ridicat al vieții (79,3%) și de imposibilitatea de a pune bani deoparte pentru cheltuieli neașteptate și o situație financiară mai bună pe termen lung (48,2%).
Când se gândesc la viitorul lor, 6 din 10 respondenți spun că simt nesiguranță și anxietate, grijile fiind generate de situația financiară personală (48,8%), de perspectivele financiare în viitor (37,9%), de presiunea socială (36,2%), dar și de starea de sănătate personală sau a familiei (31%). La polul opus, viitorul e privit cu optimism de 17,2% dintre tinerii din generația Z și numai unul din zece are siguranță și liniște când vine vorba de perspectivele personale.
Peste 43% dintre respondenții Gen Z înțeleg că nu pot controla ce le rezervă viitorul, așa că se concentrează pe gestionarea stresului și anxietății. Cei mai mulți aleg să lucreze la echilibrul emoțional, fie prin timp petrecut cu familia și prietenii (58,6%), fie prin activități de relaxare (39,6%) și sport (37,9%), mai arată sondajul.
Pe de altă parte, aproape 4 din 10 se tem că li se poate întâmpla oricând ceva neașteptat și îi îngrijorează că nu au o soluție concretă pe care să se bazeze, cum ar fi bani puși deoparte sau o asigurare care să acopere riscul și cheltuielile.
”Generația Z nu este o generație fragilă, ci una lucidă. Ei simt mai mult, văd mai mult și trăiesc mai intens toate schimbările din jur. Este o generație care a învățat să trăiască într-o economie volatilă, dar care încă nu a învățat să se protejeze. De aceea anxietatea lor nu este o slăbiciune, ci un semnal de alarmă că nevoia de siguranță nu mai poate fi amânată pentru ‘mai târziu’. Într-o lume în care totul se schimbă de la o lună la alta, protecția înaintea economisirii devine un gest de maturitate timpurie. A-ți face o asigurare de viață când ești tânăr nu înseamnă că te pregătești pentru ce e mai rău, ci că iei în serios libertatea de a trăi fără frică”, spune Virgil Șoncutean, CEO al Allianz-Țiriac Asigurări, citat în comunicat.
Mulți dintre tinerii generației Z își conștientizează nevoile de protecție și au văzut, inclusiv din experiențe personale, ce impact financiar poate avea o problemă de sănătate personală sau în familie (43%), o cheltuială semnificativă neplanificată (34,5%), pierderea temporară a veniturilor (15,5%) sau un accident ori o intervenție chirurgicală de urgență (12%).
Peste 8 din 10 consideră că ar avea nevoie de cel mult 40.000 de lei într-o astfel de situație, alți 12% cred că suma ar fi de până la 200.000 de lei și doar 5% estimează nevoia peste acest prag, potrivit sondajului. În lipsa acestor resurse, în ultimul an numai 29,3% au încercat să economisească, în timp ce doar aproape 2% și-au făcut o asigurare pentru mai multă liniște financiară și, implicit, mai puțin stres.
În demersurile de gestionare a stresului, doar 8% dintre respondenții la sondajul Allianz-Țiriac spun că discută despre anxietățile lor cu un AI pentru o perspectivă diferită, iar alți 34% au încercat, dar cu rezerva lipsei de inteligență emoțională și a filtrului uman, mai ales că studiile internaționale arată că AI-ul poate fi influențat în reacțiile și sfaturile pe care le oferă. Astfel, tinerii rămân rezervați să caute sprijin emoțional în inteligența artificială, folosind-o mai degrabă când caută să se informeze despre soluții pentru mai multă siguranță financiară. În schimb, 27,6% preferă să vorbească despre emoțiile lor cu familia sau prietenii, iar aproape 19% declară că nu au încredere într-un AI pentru discuții despre probleme personale, scrie agerpres.ro.

Statul Român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la instanța competentă o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte al României, Klaus Iohannis, la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu.
‘Statul Român, prin DGRFP Brașov, a înregistrat la instanța competentă o acțiune prin care solicită obligarea unui fost președinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acțiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoașterea dreptului de proprietate a Statului și recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosință a acestui imobil’, se menționează într-un comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Potrivit sursei citate, având în vedere că pârâții, respectiv familia Iohannis, au refuzat plata voluntară, în cadrul acțiunii s-a solicitat instanței și instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului.
‘Asigurăm opinia publică de faptul că vor fi întreprinse cu celeritate toate măsurile legale în vederea apărării tuturor intereselor Statului Român’, precizează reprezentanții ANAF.
La începutul lunii octombrie, ANAF a anunțat printr-un comunicat că a preluat, în condițiile legii, jumătate dintr-un imobil din municipiul Sibiu, de pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 29 – ce a aparținut familiei Iohannis – ca urmare a unei moșteniri vacante culese de statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate, scrie agerpres.ro.
Președintele instituției, Adrian Nica, declara atunci că ANAF nu avea, până la acel moment, indicii că soții Iohannis doresc să achite sumele datorate pentru imobilul din Sibiu, din strada Nicolae Bălcescu nr 29, și va proceda la inițierea acțiunii în instanță față de cei doi soți, urmând să solicite, suplimentar de plata sumei, și măsuri asiguratorii.
‘Între ANAF și cei doi soți a existat corespondență pe două paliere, o dată în ceea ce privește predarea imobilului, unde aceștia au menționat prin avocat că nu dețin cheia și prin urmare nu se pot prezenta la predarea imobilului și, pe celălalt palier, aceștia au solicitat explicații privind modul de calcul al sumelor datorate. ANAF a oferit aceste explicații. Până la prezenta dată nu avem indicii că cei doi soți doresc să achite sumele datorate. ANAF va proceda la inițierea acțiunii în instanță față de cei doi soți și va solicita, suplimentar de plata sumei, și măsuri asiguratorii asupra bunurilor în vederea recuperării prejudiciului datorat’, a explica șeful ANAF la B1TV.

Temele de vacanță devin opționale! Elevii vor lucra zilnic doar un timp clar stabilit pentru cele obligatorii. Noul proiect de ordin al Ministerului Educației aduce reguli moderne și mai ferme pentru profesori și directori. Documentul introduce și un sistem anual de feedback din partea elevilor și părinților, pentru a face școala mai eficientă și mai apropiată de nevoile lor.
Proiectul schimbă radical modul în care sunt privite temele din vacanțe. Elevii nu vor mai avea teme obligatorii, iar acest lucru este clar menționat în articolul 4.
În vacanțe, elevii din învățământul primar și gimnazial nu primesc teme pentru acasă, decât sub formă de activități suplimentare. Articolul 2 explică faptul că aceste teme suplimentare sunt complet opționale, astfel că școlarii nu sunt obligați să le rezolve.
În plus, documentul diferențiază între tema obligatorie, cu dificultate medie pentru toată clasa, și tema suplimentară, care este facultativă și adaptată fie pentru recuperare, fie pentru pregătire de performanță.
Proiectul stabilește limite clare pentru a evita supraîncărcarea. La nivelul învățământului primar, timpul alocat temelor obligatorii nu poate depăși o oră pe zi, conform articolului 3, alineatul 2. Asta înseamnă că micuții din clasele I–IV ar trebui să se încadreze într-un maximum de 60 de minute.
Pentru gimnaziu și liceu, articolul 3, alineatul 4, impune un plafon de două ore pe zi, valabil din clasa a V-a până la finalul liceului. În plus, articolul 3, alineatul 1, precizează că la clasa pregătitoare nu există deloc teme pentru acasă.
Conducerea școlilor primește responsabilități clare în aplicarea noilor reguli. Directorul trebuie să monitorizeze respectarea timpului maxim alocat temelor. El ia măsuri pe baza feedbackului oferit de școlari și părinți, conform articolului 3, alineatul 3. Și dirigintele are obligația de a urmări volumul temelor. Acesta trebuie să informeze directorul atunci când apar nereguli, pentru ca acesta să poată interveni, conform articolului 3, alineatul 5.
Pentru prima dată, feedbackul anual al școlarilor și al părinților devine obligatoriu. Articolul 10, alineatul 1 cere o evaluare reală a utilității și eficienței temelor. Consiliile de administrație vor examina aceste informații și vor stabili măsuri clare pentru îmbunătățirea eficienței temelor.
Ministrul Educației a subliniat recent că temele ar trebui reduse pentru a evita frustrarea și supraîncărcarea. El afirmă că două ore pe zi reprezintă limita rezonabilă. Scopul este ca școlarii să lucreze cu mai multă deschidere și fără nemulțumire.
„Toată lumea să știe că temele ar trebui să fie în jur de 2 ore […] elevul și-ar face cu mai mult drag o temă mai scurtă decât […] cu supărare și cu nemulțumire, și cu frustrare.”, a transmis acesta, potrivit Edupedu.ro.