În timp ce tone de mâncare ajung la gunoi după sărbătorile de iarnă, 10% dintre elevii de liceu n-au ce mânca, asta arată un studiu publicat la sfârșitul anului trecut de Ministerul Educației. Să înveți pe burta goală pare o pedeapsă și de aceea unii dintre elevi renunță la școală și se angajează. „Nesiguranța alimentară este asociată unor rezultate mai slabe” Şi nu este o simplă cercetare, este o realitate dură şi greu de înțeles.
Studiul privind „Calitatea vieții liceenilor din România” aduce în prim-plan această categorie defavorizată. 10% dintre elevii de liceu se confruntă cu lipsa mâncării suficiente lunar, săptămânal sau chiar zilnic.
Cercetarea mai arată că 11% dintre elevii de liceu mănâncă trei mese pe zi o dată sau de două ori pe săptămână, în timp ce 4% NU știu ce înseamnă mic-dejun, prânz și cină.
Interesant este că 20% dintre elevii de liceu consideră drept „prea mari” cheltuielile pentru școală. Aici vorbim despre rechizite, încăltăminte, transport, cazare și mâncare… La cercetare au participat peste 4.500 de elevi din 76 de licee din țară.
Rezultatele confirmă o problemă mai veche semnalată şi în Raportul privind studiul PISA 2022, realizat OCDE, care arăta că 1 din 10 elevi de 15 ani NU are ce mânca zilnic sau aproape zilnic, iar 20% cel puțin o dată pe lună, scrie tvrinfo.ro.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat, joi, că românii sunt vizați de o nouă metodă de fraudă. Concret, infractorii cibernetici trimit mesaje text care par să provină de șa o sursă de încredere, cum ar fi o companie de livrare. DNSC explică, într-o postare pe Facebook, care sunt principalele „semne” ale acestei forme de fraudă.
„Pe măsură ce cumpărăturile online devin tot mai frecvente, primim din ce în ce mai multe notificări, mesaje și email-uri de la servicii de curierat sau Poștă. Infractorii cibernetici profită de această rutină și trimit SMS-uri pretinzând că sunt din partea unor astfel de entități pentru a ne întinde capcane.
SMishing-ul este o formă de fraudă similară cu phishing-ul, dar realizată prin intermediul mesajelor text (SMS), combinând termenii ‘SMS’ și ‘phishing’”, potrivit DNSC.

Cum funcționează frauda:

Atacatorii trimit mesaje text care par să provină de la o sursă de încredere, cum ar fi o companie de livrare, ca în exemplul din imagini.
Mesajul conține un link care, odată accesat, direcționează victima către un site web fals, unde infractorii susțin că livrarea unui colet fictiv nu a putut fi efectuată și că acesta trebuie livrat din nou.
Pentru această nouă livrare, se solicită plata unei presupuse taxe de livrare, prin intermediul Revolut. Această plată va ajunge, în realitate, direct în conturile atacatorilor, potrivit DNSC.
Cum să vă protejați:

Gândiți logic, citiți cu atenție când primiți un mesaj și nu acționați în grabă;
NU faceți click pe linkuri din mesaje text de la surse necunoscute;
Nu apelați numere de telefon furnizate și nu răspundeți la astfel de mesaje suspecte;
Nu furnizați niciodată informații sensibile prin SMS;
Fiți atenți la mesajele text care vă solicită să acționați imediat sau să efectuați plăți în regim de urgență, a mai transmis DNSC.

Totodată, reprezentanții Directoratului Național de Securitate Cibernetică au explicat cum trebuie să acționați în cazul în care credeți că ați fost victima unui atac de smishing:

Contactați imediat banca dumneavoastră, în cazul în care ați furnizat date de card sau de autentificare la contul dvs., sau dacă ați efectuat o plată către atacatori;
Notificați entitatea a cărei identități este folosită pentru a ajuta la soluționarea cât mai rapidă a confuziei generate de tentativa de fraudă;
Raportați incidentul către DNSC (prin platforma PNRISC sau la telefon 1911) și către Poliția Română (petiț[email protected]) în cazul în care ați suferit pagube financiare, scrie antena3.ro.

Vremea se schimbă radical în toată țara, după ce în această săptămână am avut recorduri de temperaturi pentru luna ianuarie. De mâine, se răcește considerabil. Directorul ANM, Elena Mateescu, a spus la Antena 3 CNN cum va fi vremea în următoarele zile.
„Conform avertizărilor meteorologice emise joi dimineață, începând de vineri dimineață până vineri la prânz, avem cod galben pentru intensificări ale vântului și viscol la munte, intensificări ale vântului cu viteze de 50-60 km/h în Banat, Crișana, Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei, dar și vestul Olteniei, iar în Carpații Occidentali, vestul Meridionalilor și nordul Orientalilor, la altitudini mari – rafale care pot depăși 70-80 km/h și va fi viscol.
Un al 2-lea cod galben de vineri de la ora 14:00 până vineri seară, la ora 23:00, se referă la intensificări ale vântului, cu viteze de 50-70 km/h, în sudul Banatului, în Transilvania, în Moldova, cea mai mare parte a Olteniei, dar și sud-vestul Munteniei, iar la munte, la altitudini mari, de asemenea, rafale care pot să depășească 70-90 km/h, iar în a 2-a parte a nopții de vineri spre sâmbătă, intensificări ale vântului la cote mai reduse de 40-50 km.
Dacă din punct de vedere termic, am atins valori de 19 grade Celsius miercuri, joi în continuare contăm pe o vreme deosebit de caldă, cu valori ce pot atinge 17-18 grade Celsius.
De mâine, mai ales în regiunile intracarpatice, vremea va se va răci considerabil, astfel încât temperaturile maxime nu vor mai depăși valori de 5-6 grade Celsius, în timp ce în sud și sud-est vor mai fi posibile valori de 10-14 drade.
Însă de sâmbătă răcirea va fi de interes în cea mai mare parte a țării, apropiindu-ne de normalul termic al datei din calendar”, a declarat Elena Mateescu la Antena 3 CNN.

Anul 2025, pe lângă multiplele schimbări fiscale şi creşteri de taxe, vine şi cu întrebări referitoare la preţurile pe care românii le vor achita pentru gaze şi energie electrică după aprilie 2025, când va expira măsura plafonării acestora, iar în acest context Asociaţia Energia Inteligentă aduce în discuţie trei scenarii posibile.
Un prim scenariu presupune menţinerea măsurii de plafonare a preţurilor la energie, preţurile la gazele naturale urmând să rămână la acelaşi nivel – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus.
„În ceea ce priveşte preţul la energie electrică, apreciez că se vor stabili cel mult două niveluri de preţuri probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună şi de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Aceasta înseamnă o scădere a preţului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună şi o creştere a preţului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh)”, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, în comunicatul citat de Agerpres.ro.
Al doilea scenariu, în situaţia în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, şi se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieţei, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleaşi preţuri ca şi preţurile plafonate – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru energie electrică se va plăti circa 1,15 lei/kWh cu TVA inclus (considerând preţul mediu de achiziţie al energiei electrice de pe OPCOM an 2025).
„Aceasta înseamnă o scădere a preţului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună, o creştere a preţului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) şi o creştere a preţului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh)”, spune Chisăliţă.
Al treilea scenariu presupune că plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, şi nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieţei. În acest scenariu, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita preţuri de minimum 0,380 lei/KWh (considerând preţul de achiziţie al gazelor de pe bursa de la TTF an 2025), iar la energie electrică vor fi preţuri de peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus.
Aceasta înseamnă o creştere a preţului energiei electrice cu circa 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kWh/lună (24 lei/lună la un consum de 300 kWh), circa 72% pentru consumatorii care consumă între 100 – 255 kWh/lună (58 lei/lună la un consum de 100 kWh) şi de circa 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 35 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh).
„De precizat că dacă scenariul 2 şi 3 degrevează bugetul României de costurile subvenţiei, scenariul 1 ar aduce cheltuieli importante pentru acoperirea subvenţiilor din energie, coroborat cu pierderea unor surse de finanţare europeană şi care se vor materializa în noi creşteri de taxe şi impozite, care îi vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români”, subliniază preşedintele AEI.

Elevii se vor întoarce la cursuri miercuri, 8 ianuarie, după vacanţa de iarnă. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei, următoarea vacanţă va avea o săptămână şi va avea loc în perioada 10 februarie – 2 martie, după cum vor decide Inspectoratele şcolare judeţene şi cel al municipiului Bucureşti.
Cursurile se vor desfăşura apoi până la vacanţa de Paşti, care este programată din 18 aprilie până pe 27 aprilie.
Anul şcolar 2024 – 2025 se va încheia pe 20 iunie, când va începe vacanţa de vară, care se va încheia pe 7 septembrie.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 9 septembrie 2024 – 30 mai 2025, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, Inspectoratele şcolare pot aproba, cu avizul Ministerului Educaţiei, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar.
Aprobarea modificării structurii anului şcolar se acordă în condiţiile asigurării parcurgerii integrale a programei şcolare, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii, la examenele şi evaluările naţionale, scrie agerpres.ro.

Un șofer în vârstă de 24 de ani, din Craiova, i-a agresat, duminică, pe poliţiştii care l-au oprit în trafic pentru viteză şi au vrut să îl testeze cu aparatele alcooltest şi Drugtest. Potrivit IPJ Dolj, tânărul șofer a fost depistat duminică în trafic, pe strada Henry Ford, de poliţişti din cadrul Biroului Rutier Craiova, în timp ce conducea un autoturism cu viteza de 102 km/h. În momentul în care polițiștii rutieri au vrut să-l testeze cu aparatele alcooltest şi Drugtest, șoferul a devenit agresiv.
„Tânărul a fost sancţionat de poliţişti şi totodată i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru o perioadă de 90 de zile. Cel în cauză a refuzat să ia la cunoştinţă despre conţinutul procesului-verbal întocmit de poliţişti, devenind recalcitrant. Poliţiştii au procedat la testarea cu aparatele alcooltest şi Drugtest, moment în care tânărul ar fi aruncat către unul din poliţişti cu kitul pentru testare Drugtest, provocându-i leziuni în zona feţei. Ulterior, tânărul a încercat să fugă, fiind prins şi imobilizat de poliţişti. În timpul imobilizării, tânărul ar fi muşcat, de mâna dreaptă, un alt poliţist. Cel în cauză a fost condus la sediul poliţiei, unde a fost testat cu aparatele din dotare, rezultatele fiind negative”, informează IPJ Dolj, conform Agerpres.ro.
În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultra. De asemenea, conducerea IPJ Dolj a dispus efectuarea de verificări cu privire la modul de intervenţie al poliţiştilor.

Numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,5%, în primele 11 luni ale anului 2024, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor având-o „lovirea sau alte violenţe” – 61%. Aproape 1.500 de agresori au fost obligaţi să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.
”În primele 11 luni ale anului 2024, poliţiştii au emis 12.234 de ordine de protecţie provizorii, 4.929 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecată. În aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 121.357 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 58.938 în mediul urban şi 62.419 în mediul rural. La nivel naţional, în primele 11 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,5%, faţă de primele 11 luni ale anului 2023, de la 52.969 la 54.833 de fapte”, informează luni IGPR.
Au fost înregistrate creşteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru lovirea sau alte violenţe (de la 32.737 la 33.461 de fapte), ameninţare (de la 6.408 la 6.923 de fapte) şi nerespectarea ordinelor de protecţie (de la 3.899 la 4.848 de fapte).
Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au „lovirea sau alte violenţe” – 61% (33.461 de fapte) şi ,,ameninţarea” – 13% (6.923 de fapte), acestea reprezentând peste 74% din total. În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 12.169 de ordine de protecţie, 4.929 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii. Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 4.848 de infracţiuni, scrie stiripesurse.ro.