Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunţă că beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil pentru motorina cu acciză redusă trebuie să depună, la Centrele Judeţene APIA, cererea trimestrială, până la data de 31 iulie 2010.
Cererea se depune până la finele lunii următoare trimestrului pentru care se solicită rambursarea şi este însoţită de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi documentele prevăzute de Ordinul 126/2010 cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, alături de situaţia centralizatoare, cererea trimestrială trebuie să fie însoţită de copii ale facturilor de cumpărare a motorinei, cu precizarea că, pentru acest an, facturile de achiziţionare a motorinei trebuie să fie emise începând cu data de 27 mai 2010. Totodată, beneficiarii trebuie să depună dovada că deţin cont la Trezorerie.
În plus, beneficiarii din sectorul îmbunătăţiri funciare trebuie să prezinte situaţia cantităţilor de apă pentru irigaţii, copii ale facturilor de apă din care să reiasă volumul consumat, situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat, precum şi copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei.
Informaţii suplimentare privind documentele care însoţesc cererea trimestrială se găsesc în Ghidul Fermierului, postat pe pagina web APIA, respectiv www.apia.org.ro .
Precizăm că până la termenul limită de 28 iunie 2010 au fost depuse 9.459 cereri de acord prealabil.
Judeţul Arad a fost ales de societatea Key Safety Systems (KSS), furnizor mondial de sisteme avansate de siguranţă (inflatori, airbaguri, volane, century de siguranţă pentru piaţa auto) pentru a realiza aici o nouă investiţie. KSS are un istoric de succes în România, având prima fabrică deschisă în anul 1999, cea de-a doua în anul 2005 şi un centru de suport operaţional înfiinţat în anul 2008.
Investiţia de la Arad reprezintă cea mai mare fabrică KSS în România, iar producţia va începe la finele anului 2010. Hala de producţie, având 12.000 metri pătraţi a fost construită conform standardelor mondiale şi după înfiinţare a devenit a patra locaţie KSS în România. „Recenta investiţie în România dovedeşte angajamentul nostru continuu faţă de strategia de afacere a Celor Patru Stâlpi KSS, doi dintre aceştia fiind optimizarea amprentei noastre globale şi de a dfi furnizorul de sisteme de siguranţă cu cel mai redus cost”, a spus Jason Luo, preşedintele KSS.
Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad a avut deja o primă întâlnire cu managerul general al KSS Arad, Dorel Enache, în cadrul căreia au discutat aspecte legate de noua investiţie. „Ne bucură faptul că o astfel de societate a ales judeţul Arad, Zona Liberă Curtici, pentru a loca aici o investiţie de mare anvergură. Societatea va avea 450 de angajaţi până la sfârşitul anului 2011, ceea ce reprezintă un număr semnificativ de persoane care vor putea să aibă un loc de muncă asigurat”, a declarat Nicolae Ioţcu.
„Oraşul Arad s-a afirmat de-a lungul timpului ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum pozitia geografică – Arad fiind primul oras important la intrarea în ţară dinspre Europa Centrală şi la intersecţia unor drumuri comerciale de maximă importanţă, diversitatea etnică şi competenţele de vârf ale locuitorilor, obţinute în insituţii educaţionale de prestigiu – atât Universităţile “Vasile Goldis” şi “Aurel Vlaicu”, cât şi liceele din zonă fiind surse importante de viitori angajaţi”, a spus Dorel Enache- Manager General KSS/ Arad.
Valoarea anunţată iniţial a licitaţiei era de 750 milioane lei, de peste opt ori mai mare decât suma atrasă, iar randamentul maxim acceptat a fost de 7% pe an. Băncile au depus cereri de cumpărare de aproape 1,09 miliarde lei (256,3 milioane euro).
La licitaţia din 21 iunie, Ministerul de Finanţe a atras 330,84 milioane lei, pentru care plăteşte un randament mediu anual de 6,85%.
Pe piaţa interbancară, ratele dobânzilor pe termen scurt au rămas la un nivel foarte scăzut, sub cel al dobânzii cheie, de 6,25%, respectiv în apropierea ratei dobânzii oferite de banca centrală la facilitatea de depozit, de 2,25% pe an.
Noile statistici arata ca in anumite parti ale Europei salariul pe ora de munca a crescut cu 10% in ultimul an.
Povestea nu pare sa fie deloc complicata dar, daca salariul mediu creste intr-o tara, asta nu inseamna imbunatatirea automata a conditiilor de angajare.
Pentru o mai buna intelegere, sa analizam rata somajului
Potrivit statisticilor oferite de Eurostat, anul trecut, cea mai mare crestere a salariului mediu s-a inregistrat in Bulgaria (10,5%).
La polul opus, s-au aflat Lituania (-11%), Letonia (-7,2%) si Estonia (-5,5%).
Atat statele care au inregistrat o mare crestere a salariului mediu, cat si cele care au inregistrat o mare scadere au fost si statele cu cea mai mare crestere a somajului (inregistrat pana in luna martie), lucru care arata ca salariul mediu nu contribuie decat partial la imaginea de ansamblu a pietei muncii.
Salariul mediu poate sa cresca atunci cand se fac concedieri
Elena Ganeva, analist macroeconomic al ING Bulgaria, a declarat ca in Bulgaria, cresterea salariului orar ar putea avea legatura cu somajul. Numarul persoanelor angajate a scazut cu 7,3% in Bulgaria, pana in luna martie.
Ganeva a declarat ca muncitorii necalificati si cei cu salarii mici sunt printre primii care sunt concediati, fapt ce conduce la cresterea salariului mediu (deoarece, atunci cand se calculeaza salariul mediu, un numar redus de persoane cu salariu mic inseamna un salariu mediu mai mare, per total).
in plus, companiile mici, care platesc mai putin decat companiile mari, au fost fortate sa dea afara mai multi oameni, ca urmare a crizei economice.
si acest lucru a dus la cresterea salariului mediu, deoarece majoritatea angajatilor a fost formata dintr-un procent mai mare de angajati mai bine platiti.
in schimb, statele plasate la mijlocul clasamentului, cu cresteri modeste sau cu modificari usor negative in privinta salariului mediu, tind sa aiba o rata a somajului mai stabila.
Olanda a inregistrat o crestere a salariului mediu cu 0,5% si o scadere de 1,7% a numarului de persoane angajate, Germania a inregistrat o crestere a salariului mediu cu 1,2% si o scadere de 0,3% a numarului de persoane angajate, iar Franta a inregistrat o crestere a salariului mediu cu 3,2% si o scadere de 0,8% a numarului de angajati. (ezonomics)
Read more„Principala provocare cu care ne confruntăm în momentul de faţă este cadrul legislativ oarecum instabil. El trebuie stabilizat, trebuie să găsim o soluţie aşa încât să rezolvăm problemele industriei şi în acelaşi timp să ajutăm clienţii vulnerabili pe care îi aveţi aici în România. Ei au nevoie de ajutor dar trebuie combinat cu un sistem tarifar care să-i ajute şi pe operatori şi pe clienţi şi mediul de afaceri din România să se dezvolte”, a spus preşedinte E.ON Romania.
Reprezentanţii E.ON se plâng că au ajuns să nu-şi mai poată acoperi costurile. Vânzarea în pierdere le va afecta profitabilitatea, dar şi planurile de investiţii în România, spune preşedintele grupului energetic.
Leul s-a apreciat cu 2,2 bani (0,52%) faţă de euro şi cu 3,14 bani (0,92%) faţă de dolar.
Banca Naţională a României (BNR) a afişat luni un curs de referinţă de 4,2613 lei/euro, în scădere cu peste 4 bani (1,01%) faţă de cel de vineri, în timp ce dolarul a pierdut la rândul său peste 4 bani (1,20%), până la 3,4001 lei/dolar.
Noile estimări ING situează euro la nivelul de 4,3 lei la finalul acestuia an şi 4,25 lei în decembrie 2011. Analiştii ING se aşteaptă ca Banca Naţională (BNR) să dea semnalul scumpirii creditelor, odată cu creşterea dobânzii cheie la 7% până în decembrie şi la 7,5% până la sfârşitul anului viitor. (money.ro)
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează apicultorii că termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pentru acţiunile realizate în acest an este 16 august 2010.
Acţiunile pentru care se acordă sprijin financiar sunt lupta contra varoozei, respectiv cumpărarea de mătci provenite din ferme de elită şi de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri şi familii de albine. Aceste măsuri sunt prevăzute în Programul Naţional Apicol.
Pentru anul 2009 – 2010, pachetul financiar destinat celor două acţiuni este de 1.966.151 euro, fonduri europene, şi 6.652.471 lei, fonduri de la buget.
Beneficiarii ajutorului financiar sunt apicultorii, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice, organizate în asociaţii de crescători de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producători, constituite conform legislaţiei în vigoare.
Reamintim că apicultorii nu pot solicita ajutorul financiar în nume propriu, ci trebuie să depună, anual, cererea de sprijin financiar la sediul formei asociative din care fac parte. Ulterior, formele asociative depun, la Centrele Judeţene APIA, cererea de plată, pe baza solicitărilor membrilor.
Cota de TVA de 24% a intrat deja în vigoare, odată cu publicarea în Monitor a ordonanţei Guvernului prin care se schimbă Codul Fiscal, de la 1 iulie.
-Cota standard la TVA este de 24%
– Taxa de solidaritate pe clădiri, care prevedea dublarea, respectiv triplarea impozitului local pentru a treia şi a patra proprietate, a fost eliminată
În domeniul impozitului pe venit intervin:
– modificarea cotelor de cheltuiala forfetara acordată la calculul venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală în sensul diminuării acesteia de la 40% la 20% iar în cazul veniturilor de această natură provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală de la 50% la 25%;
– includerea în veniturile salariale a următoarelor sume acordate angajaţilor:
Tichetele cadou acordate potrivit legii
Drepturile de hrană date de angajatori angajaţilor
– până acum nu erau impozabile, dar vor fi:
Tichetele de creşă
Tichetele de vacanţă
Tichetele de masă
Plăţile compensatorii
Persoana care primeşte aceste drepturi va plăti doar impozitul pe venit de 16%. Nu va plăti şi CAS.
– Impozitarea veniturilor obţinute din dobânzi la depozitele la vedere/conturi curente de către persoane fizice rezidenţe cu cota de 16%.
– Impozitarea veniturilor sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în bază legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ cu cotă de 16%.
– Impozitarea veniturilor obţinute din dobânzi pentru depozite la termen, şi/sau instrumente de economisire de către persoane fizice cu cotă de 16%, indiferent de data constituirii raportului juridic.
– Unificarea cotei de impunere a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de valoare altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise la 16%, indiferent de perioadă de deţinere a titlurilor şi reportarea pierderii nete anuale în următorii 7 ani consecutivi şi stabilirea şi efectuarea de către contribuabili, în cursul anului fiscal, a plăţilor anticipate la sfârşitul fiecărui trimestru, în contul impozitului anual datorat.
– Modificarea cotei de impunere anticipata a castigurilor din operatiuni de vanzare cumparare valuta la termen pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen de la 1% la 16% pentru persoane fizice rezidente.
– Unificarea cotei de impunere pentru castigurile din jocuri de noroc la 25%.
– pentru veniturile din activitati profesionale (altele decat cele de natura salariala) se vor plati numai cota angajatului pentru (în total 16%):
-contributii sociale de sanatate
-contributii de asigurari sociale
-contributii la fondul de somaj
Baza de calcul a acestor contributii este limitata la 5 salarii medii pe economie, asa cum este stabilit in bugetul de asigurari sociale. Dar numai în cazul în care nu sunt socotite de Fisc drept activitati dependente, caz în care se transformă în venituri salariale şi se impozitează ca atare.
Read moreMai mulţi bani vor intra la bugetul local. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a emis un ordin care prevede ca 50% din impozitul reţinut de notari pentru tranzacţiile imobiliare să fie virat la bugetul local.
În esenţă, această măsură înseamnă mai mulţi bani pentru bugetul local. Astfel, dacă pînă la data de 13 mai impozitul reţinut de notari era virat 100% bugetului de stat, începând cu tranzacţiile derulate de la 14 mai 2010, 50% din impozitul reţinut de notari pentru tranzacţiile imobiliare este virat la bugetele locale.
„Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a emis Ordinul nr. 2104 pentru reglementarea unor aspecte legate de plata şi distribuirea impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal. Impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, reţinut de notarii publici, aferent operaţiunilor translative ale dreptului de proprietate încheiate până la data de 13 mai 2010, inclusiv, se virează în continuare în contul unic de venituri ale bugetului de stat 20.47.01.01 „Venituri ale bugetului de stat – sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic”. În vederea distribuirii sumelor cuvenite fiecărei unităţi administrativ-teritoriale destinatare, conform legii, în cotă de 50% din cuantumul sumelor plătite în contul de venituri ale bugetului de stat 20.03.01.18 „Veniturile bugetului de stat – impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, aferente operaţiunilor translative ale dreptului de proprietate al căror obiect au fost bunurile imobile aflate pe teritoriul acestora, notarii publici care calculează, reţin, declară şi virează acest tip de obligaţie fiscală vor întocmi şi vor depune lunar la organul fiscal de administrare, împreună cu Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi un borderou privind distribuirea către unităţile administrativ-teritoriale a sumelor reprezentând impozit pe venitul din transferurile proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, se arată într-un comunicat de presă remis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad.
Pentru obligaţiile de plată aferente operaţiunilor translative ale dreptului de proprietate încheiate în perioada 14 – 31 mai 2010, borderoul se depune la organul fiscal de administrare până la data de 30 iunie 2010, însoţit de o copie a documentului de plată prin care au fost virate sumele în contul de venituri ale bugetului de stat 20.03.01.18 „Veniturile bugetului de stat – impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”.(news-ar)
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) efectuează controlul administrativ pentru toate cele 45.400 de cereri depuse de crescătorii de ovine/caprine şi un control la faţa locului, respectiv supracontrol, pentru aproape 6.000 de exploataţii pentru care s-a solicitat Plata Naţională Directă Complementară (CNDP).
Astfel, în cadrul controlului administrativ, APIA verifică dacă informaţiile din cererile depuse de crescătorii de ovine/caprine sunt în concordanţă cu înregistrările din Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) al ANSVSA.
Totodată, în cadrul controlului la faţa locului, se verifică existenţa efectivului pentru care se solicită primă, precum şi corespondenţa dintre efectivul animalelor înscris în cerere şi cel real din exploataţie (numere de identificare), în vederea stabilirii efectivului eligibil pentru primă (după validare în RNE).
Este important de menţionat că, începând cu anul 2010, dacă în urma verificărilor se constată diferenţe între numărul animalelor solicitat la plată şi numărul animalelor eligibile, se aplică reduceri sau excluderi de la plată.
În cazul unor circumstanţe naturale, cum ar fi decesul animalelor, solicitanţii trebuie să informeze, în scris, Centrele Judeţene APIA, în termen de 10 zile lucătorare de la constatarea oricarei reduceri a numărului de animale.
Reamintim crescătorilor de animale că efectivul pentru care au solicitat prima trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii şi trebuie menţinut în exploataţie la adresa menţionată în cerere, în perioada 1 iunie – 31 august 2010. Totodată, efectivul din exploataţie trebuie să fie de minimum 50 capete ovine femele, respectiv 25 capete caprine femele, vârsta acestora fiind de un an până la data de 31 martie 2010.
