Ce trebuie să conțină contractele cu angajatorii din străinătate

Please follow and like us:

Dintre cei care caută joburi în Arad și nu numai, mulți aleg firme de recrutare care oferă locuri de muncă în străinătate. Pentru că nu sunt informați corect, oamenii au de suferit. De aceea, este imperios necesar să fii la curent cu legislația muncii, înainte de a semna documente referitoare la angajare cu agenții pentru plasarea forței de muncă.

Munca în străinătate reprezintă un vis pentru mulți dintre cei care sunt în căutare de joburi în Arad și nu numai. Doar că, pentru ca visul să devină realitate, e nevoie de informare. Și trebuie bine cunoscute chestiunile obligatoriu de găsit în contractele cu angajatorii.

Atenție, înainte de a semna!

Potrivit autorităților, documentele semnate cu firmele de plasare trebuie să conţină anumite elemente obligatorii. Și este valabil pentru toți românii care caută joburi în Arad sau în restul țării la firme care colaborează cu angajatori străini. Autoritățile de la Inspecția Muncii au emis o informare prin care se aduce la cunoștință faptul că, înainte de semnarea contractului de muncă cu firma de plasare a forței de muncă, trebuie semnat un așa-numit contract de mediere. Acest document trebuie să conţină cel puţin denumirea angajatorului din străinătate, ţara pentru care se face mediere în vederea angajării, toate datele de contact ale angajatorului, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă, durata contractului de muncă, salarizare, condiţiile de transport și de locuit.

Elemente de urmărit potrivit legii

Iată care sunt chestiunile la care trebuie să fie atenţi românii atunci când doresc să semneze contracte de muncă la firmele de plasare. Aceste detalii pot fi găsite în Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. Și se face referire la menţionarea următoarelor elemente:

– datele de identificare complete ale angajatorului străin;

– funcția, meseria sau ocupația;

– durata angajării, condițiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare;

– durata timpului de muncă și de repaus;

– tariful orar și salariul lunar, moneda în care urmează să fie efectuată plata remunerației, modalitățile de plată și datele de plată a salariului;

– sporuri, ore suplimentare și alte drepturi salariale ale angajatului;

– cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale;

– durata, modul de acordare și drepturile bănești aferente concediului de odihnă;

– condițiile de muncă și de climă, măsurile de sănătate și securitate în muncă;

– asigurarea medicală și de viață a angajaților români, în aceleași condiții cu cetățenii din țara de destinație;

– acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;

– condițiile de cazare sau, după caz, de închiriere a unei locuințe și de asigurare a hranei;

– condițiile de transport și de repatriere a salariaților români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;

– obiceiurile locului și orice alte aspecte specifice de natură a pune în pericol viața, libertatea sau siguranța salariaților români;

– taxele, impozitele și contribuțiile care grevează asupra veniturilor angajaților cetățeni români, asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuții de asigurări sociale;

– datele de contact ale ambasadelor și misiunilor diplomatice ale României în statul de destinație.

Lucrătorii români au mai multe drepturi

Legislația în vigoare mai prevede că agenții de plasare de forță de muncă ce nu se asigură că aspectele de mai sus sunt trecute în contractele de muncă sunt obligați să suporte costurile aferente repatrierii cetățenilor români în cauză, în baza documentelor justificative. De controlul acestor aspecte se ocupă, potrivit legii, inspectorii de muncă. Mai mult decât atât, în urma modificărilor legislative, agenţii şi firmele de plasare a forţei de muncă în străinătate au mai multe obligații față de lucrătorii români. Drept urmare, angajații români beneficiază acum de mai multe drepturi. Așadar, firmele și agenții trebuie să asigure transportul în ţara de destinaţie, prin firme autorizate, precum şi să raporteze frecvent contractele încheiate la inspectoratele teritoriale de muncă.

În plus, cei care se angajează în străinătate prin astfel de agenți de plasare trebuie să știe că activitatea agenților (care se termină cu încheierea unui contract de muncă) nu presupune costuri pentru cei ce se angajează. Altfel spus, românii nu pot fi obligați să plătească agentul de mediere pentru că i-a ajutat să semneze contractele cu angajatorul străin!

Potrivit legii, „agenții de plasare efectuează în mod gratuit activități de mediere a cetățenilor români în vederea angajării în străinătate, fără perceperea de la aceștia de comisioane, tarife sau taxe”, scrie în lege, unde activitatea de mediere e definită ca „punerea în legătură a angajatorului străin cu românul care-și caută de muncă, finalizată prin încheierea unui contract individual de muncă”.