Arhitectul austriac Johannes BAAR-BAARENFELS, specializat în design interior şi nominalizat în 2010 la Festivalul Internaţional de Arhitectură de la Barcelona, este invitatul special al Conferinţei de Arhitectură „Interioare din Timişoara” care va avea loc pe 7 octombrie 2011, la Primăria Municipiului Timişoara, Sala de Consiliu.

Conferinţa de Arhitectură „Interioare din Timişoara” face parte din cadrul celei de-a XI-a ediţii a evenimentelor CAMEX la Timişoara ( 6 – 8 octombrie 2011) şi întruneşte peste 100 de arhitecţi şi invitaţi Johannes BAAR-BAARENFELS va susţine pe 7 octombrie prezentarea „Interioare din Viena”. Vor fi expuse proiecte premiate la concursurile internaţionale de arhitectură, lucrări care fac parte din portofoliul biroului BAAR-BAARENFELS ARCHITEKTEN din Viena.

Conferinţa de Arhitectură „Interioare din Timişoara” este moderată de Arh. Vlad Gaivoronschi, preşedintele OAR Filiala Timiş, şi include subiecte de actualitate precum: arhitectura de interior, design, mobilier şi amenajări interioare.

Arhitecţii timişoreni vor prezenta cele mai bune proiecte de arhitectură din Banat, premiate în ultimii doi ani la concursurile de arhitectură: „White Apartment”, „Cube”, „Blackbox” şi „City Business Centre Timişoara”.

Primăria Municipiului Arad informează că începând de joi, 22 septembrie 2011, se închide accesul pietonal pe Podul Traian, ca urmare a unei solicitări în acest sens a constructorului care execută lucrările de reabilitare. Podul Traian va fi redeschis circulaţiei în cursul lunii noiembrie a acestui an, odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare care se execută în cadrul proiectului „Reabilitarea Centrului Istoric Vechi al Municipiului Arad”.

La Arad va fi marcată joi, 22 septembrie 2011, ziua „În oraş fără maşină”, în cadrul Săptămânii Mobilităţii Europene care se desfăşoară în acest an sub genericul „Mobilitate alternativă”, informează Corina Drăghici, purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului Arad. Cu acest prilej, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Primăria Municipiului Arad, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Serviciul Poliţiei Rutiere vor organiza acţiuni educativ-informative la care vor participa copii de la şcolile şi grădiniţele arădene.
Pentru desfăşurarea evenimentului, traficul auto pe strada I.C. Brătianu va fi închis între orele 9 şi 12 iar pe stradă vor avea loc concursuri de biciclete şi role pentru preşcolari şi elevi, se vor distribui pliante şi alte materiale informative iar elevii de la Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, împreună cu inspectorii Agenţiei de Protecţia Mediului, vor face măsurători de noxe în condiţii de trafic oprit, care vor fi comparate cu măsurătorile efectuate în aceeaşi zonă, în condiţii de trafic normal.

Pentru a pune în valoare calitatea de buni pescari a mişcanilor, a chișeuanilor, dar și a pescarilor din județul Arad, Asociaţia ‘’Pro Crisius’’, ‘’Cabinetul europarlamentar Iosif Matula’’, Pescăria „Toma Eugen”, Primăria Mişca în parteneriat cu „Ziarul Crişul” au organizat duminică, 18 septembrie cea de a doua ediţie a ‘’Festivalului Pescarilor’’la Mişca.

Scopul sărbătorii a fost de a dezvolta şi promova pescuitul din Mişca, Chişineu-Criş şi zonele învecinate, precum şi promovarea folclorului şi a tradiţiilor locale, a relaţiilor între comunităţile învecinate cu Chişineu-Criş şi încurajarea prin competiţie a unui sistem concurenţial.

Cei 70 de pasionați de pescuit s-au întrecut în cadrul concursului organizat, încă de la orele dimineții. La finalul competiției au fost acordate următoarele premii: locul I, Claudiu Oală și Cristian Băican -Chișineu-Criș, locul II Florin Matula și Lucian Telian – Mișca, Locul III Valko Csabi și Vekas Robert – Vânători. Premiul pentru cel mai mare pește i-a fost acordat lui Traian Tamaș. Preparatele tradiţionale din peşte gătite de pescari au putut fi degustate de toţi cei prezenţi la festival.

Participanții la eveniment au putut asista și la un concurs gastronomic la care au participat 6 echipe. Locul I a fost obținut de Acs Tibi, locul II de Szabolcs Palfi, locul III de Biro Zoltan, iar Blanca Molnar a obținut mențiune.

Dacă dimineaţă festivalul a fost dedicat concursului de pescuit şi preparare a delicioaselor mâncăruri pescăreşti, partea a doua a fost rezervată spectacolului folcoric. Sute de mişcani şi nu numai au petrecut dupăamiaza de duminică în compania formaţiei de muzică populară Dan Onica şi a ansamblurilor de dansuri din Pilu, Vărşand, Zimand.

„M-am bucurat să văd că şi în acest an, locuitorii comunei Mişca şi ai localităţilor învecinate şi-au dovedit pasiunea pentru pescuit, dar și pentru folcloul din zonă, contribuind astfel la promovarea tradţiilor locale. Cântecul, voia bună, dar şi competiţia între pescari au făcut din această sărbătoare un real succes”, afirmă europarlamentarul Iosif Matula, unul din promotorii acestui festival.

La eveniment au participat sute de locuitori din Mişca şi împrejurimi, dar şi europarlamentarul Iosif Matula, primarul comunei Mişca, Tiberiu Haasz, primarul comunei Sintea Mare, Erdos Valentin, consilierul municipal Teodor Gligor, consilierii judeţeni Dorina Chambree, și Ciprian Don, şi Florin Riviş din partea municipalităţii Arad.

În urmă cu 10 ani, în calitate de vicepreședinte al CJ Arad, înființam Centrul Cultural Județean Arad. Centrul Cultural a însemnat redefinirea rolului Consiliului Județean ca autoritate publică locală în domeniul culturii. Consiliul Județean devenea, din inițiator de proiecte și activități culturale, o instituție care iniția și modela politici culturale.
Nu a fost o decizie ușoară. Ea a presupus o reformă de substanță și a avut la vremea respectivă contestatarii ei. În timp însă, s-a dovedit că decizia luată atunci a fost benefică, respectiv Centrul Cultural Județean a devenit o instituție de referință în peisajul arădean.
Centrul Cultural a însemnat modernizarea și transparentizarea modului de finanțare a proiectelor culturale. Am introdus atunci, împreună cu directorul CCJA – Marius Lazurca, pentru prima dată, practica finanțării proiectelor și acțiunilor prin depunerea de aplicații și mai apoi prin licitație de proiecte.
Aradul era primul județ din țară care avea să-și construiască o Strategie Culturală. Acest document elaborat de CCJA și adoptat de Consiliul Județean introducea rigoare științifică în măsurarea consumului și așteptărilor consumatorului de cultură din județ. Tot Strategia definea pentru prima dată priorități ale comunității în finanțarea proiectelor culturale.
Îmi aduc aminte cu plăcere de acei primi pași către politici publice coerente în cultura arădeană. După 10 vreau să-i amintesc pe cei care m-au ajutat la această întreprindere și să le mulțumesc din nou pentru colaborarea avută: Marius Lazurca – primul director al Centrului Cultural Județean Arad împreună cu toți angajații instituției și membrilor comisiei de cultură a CJ Arad din mandatul 2000-2004: Achim Alexa (președinte), Bujor Buda, Ionel Costin, Corneliu Pădureanu, Emil Roman, Pavel Sîrbu, Radu Scorobete.

Rămâne gustul amar de a nu fi fost invitat la evenimentele care marchează 10 ani de la înființare, în calitatea pe care am avut-o de inițiator nemijlocit al acestei instituții moderne de cultură.

Tinerii din comuna Zăbrani, dar nu numai, vor avea prilejul să se distreze în compania lui DJ Project & Giulia, în 24 septembrie, când va fi inaugurată noua discotecă din localitate. Aceasta este situată în incinta Căminului Cultural din Zăbrani şi poartă numele de „Discoteca Tineretului”. „Dorim să le oferim ceva frumos tinerilor din comuna noastră, pe care-i invit în 24 septembrie la Seara Tineretului”, a declarat Marian Toader, primarul comunei Zăbrani.

Prefectura Arad organizează sâmbătă, 17 septembrie, manifestări dedicate celei de-a 67-a comemorări a Detaşamentului Păuliş.

Acţiunea va începe la ora 9 cu depunerea de coroane la troiţele din incinta U.M.01221 Lipova, după care va avea loc o procesiune religioasă cu depunere de coroane la cimitirul eroilor din Radna.

„Un moment important în evenimentul de la Păuliş îl va constitui desfăşurarea unui ceremonial militar de înmânare a drapelului de luptă batalionului 185 sprijin logistic “Mureş” Lipova”, afirmă prefectul Călin Bibarţ. Ceremonialul va avea loc la Monumentul Eroilor de la Păuliş. De asemenea, în program figurează şi un ceremonial religios şi militar cu depunere de coroane la monumentul eroilor de la Păuliş.

La manifestările de la Păuliş au fost invitaţi oficialităţi de la Bucureşti printre care se numără şi Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale.

Mii de persoane au participat, duminică, 12 septembrie, la Ţebea, judeţul Hunedoara, la tradiţionala serbare naţională care are loc la mormântul lui Avram Iancu, în inima Ţării Moţilor.

La ceremonie a fost prezent ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, iar din delegaţia judeţului Arad au făcut parte prefectul Călin Bibarţ, vicepreşedintele CJA Cristian Drăgan, precum şi numeroşi primari. De asemenea, judeţul Arad, ca în fiecare an, a avut amplasat un imens cort, unde producătorii de produse tradiţionale şi-au arătat măiestria în prepararea diverselor produse. Manifestările au început cu o ceremonie religioasă, după care s-a dat onorul militar, iar apoi au fost depuse coroane de flori la mormântul lui Avram Iancu.

Potrivit reprezentanţilor Jandarmeriei, în zona cimitirului unde a avut loc ceremonia religioasă s-au aflaz peste o mie de oameni, iar în întreaga zonă a Complexului Istoric din Ţebea unde se desfăşoară manifestările au fost apoape 5.000 de persoane.

Festivităţile oficiale au fost urmate de un spectacol folcloric susţinut de formaţii şi interpreţi de muzică populară.

Din dorina de a crea din aceasta o tradiţie, sâmbătă, 10 septembrie, Asociaţiile ‘’Pro Crisius’’ şi ‘’Pro Pădureni’’, „Cabinetul europarlamentar Iosif Matula’’ şi Centrul Cultural Judeţean Arad au organizat, pentru a doua oară în Chişineu-Criş ‚ manifestarea „Ziua Pădureniului’’.

Scopul sărbătorii a fost de a încuraja şi promova schimbul cultural între locuitorii de etnie română şi maghiară, păstrarea identităţii etnice, precum şi manifestarea acesteia în sfera culturală.

Pe parcursul întregii zile de sâmbătă s-au desfăşurat activităţi diverse, adresate tuturor categoriilor de vârstă. Debutul a fost marcat de instalarea celor zece ceaune. În timp ce bucătarii din Chişineu-Criş, localităţile învecinate precum şi din Ungaria preparau bogracs-ul mult aşteptat, cei prezenţi la eveniment au avut ocazia să participe la prezentarea tehnicii de lucru a celor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţie şi Jandarmerie, dar şi să vadă picturile expuse de artiştii din Chişineu-Criş. Mai tarziu copii s-au putut întrece în cadrul unui concurs de desene pe asfalt.

Programul artistic a fost unul bogat, pe scenă urcând ansambluri de dansuri de la şcoala maghiară Pădureni, Livada, Zerind, Borș, Pilu, Nădlac, Vărşand, Gyula Ungaria, soliştii vocali din Oradea şi trupa Koktél din Arad, care a întreţinut atmosfera, fiind prezentă pe tot parcursul zilei.

Momentul mult aşteptat de toată lumea l-a constituit sosirea pe scenă a soliştilor vocali din Budapesta Ungaria Madarász Katalin şi Sűly Károly care au încins atmosfera la sărbătoarea Pădureniului.

Pe tot parcursul zilei, interesul participanţilor a fost sporit şi de tombola cu premii surpriză oferită de organizatorii şi sponsorii evenimentului.

O surpriză venită la iniţiativa europarlamentarului Iosif Matula a fost premierea câtorva familii din Pădureni şi Chişineu-Criş cu peste 50 ani de căsnicie, precum şi a câtorva „seniori’’ care au depăşit vârsta de 90 ani. Aceştia au fost felicitaţi, primind diplome şi mici atenţii. De asemenea, au fost acordate diplome de fidelitate, în semn de apreciere pentru activitatea desfăşurată în Chişineu-Criş doctorului Szentendrey Oliver, soţiei acestuia-educatoarea Szentendrey Etelka şi profesorului Cornel Roitan. ,,Am iniţiat acest proiect, care se doreşte a fi unul pe termen lung, în semn de preţuire şi respect faţă de cei care şi-au unit destinele în urmă cu mai mult de jumătate de secol, precum şi faţă cei care au depus eforturi deosebite pentru comunitatea locală. Sărbătoarea Pădureniului a constituit doar începutul seriei de acţiuni dedicate persoanelor de vârsta a treia, care s-au remarcat prin merite deosebite. Mă bucur că şi cea de-a doua ediţie a acestei sărbători a fost un succes, lucru dovedit de numărul mare de participanţi’’ a declarat europarlamentarul Iosif Matula.

Consiliul Judeţean Arad a eliberat autorizaţia de construire pentru modernizarea căii ferate Frontieră – Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Paneuropean. Autorizaţia de executare a lucrărilor a fost aprobată de Consiliul Judeţean pe tronsonul Frontieră – Curtici – Arad – km 614, porţiuni aflate pe teritoriul oraşului Curtici, al comunei Şofronea, al municipiului Arad, respectiv al comunelor Vladimirescu şi Păuliş.

Lucrarea de pe tronsonul Frontieră – Curtici – Arad – km 614 se ridică la valoarea de 1.556.121.000 lei (TVA inclus), adică de aproximativ 370 de milioane de euro. După finalizarea lucrărilor, trenurile vor putea atinge viteze de până la 160 de kilometri/oră.

„Am promis că vom investi în infrastructura judeţului Arad. Când am făcut această promisiune ne-am gândit inclusiv la calea ferată. Judeţul nostru se situează pe coridorul IV european, suntem practic poarta de intrare în România, iar această investiţie era necesară”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.