Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,28%, la sfârşitul lunii noiembrie 2024, numărul total de şomeri fiind de 261.511 de persoane, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). La finele lunii octombrie, rata şomajului la nivel naţional a fost de 3,20%.
Potrivit sursei citate, din totalul şomerilor înregistraţi, 55.728 au fost şomeri indemnizaţi şi 205.783 neindemnizaţi. Faţă de luna precedentă, numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 2.246 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 3.921 de persoane. Pe medii de rezidenţă, 70.224 şomeri provin din mediul urban şi 191.287 şomeri provin din mediul rural.
Numărul şomerilor femei la 30 noiembrie 2024 era de 122.912 de persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 138.599 de persoane.
Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (65.965), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (58.707), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.935).
Referitor la structura şomajului după nivelul de educaţie, şomerii fără studii si cei cu nivel de educaţie primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (31,69%). Şomerii cu nivel de educaţie gimnazial reprezintă 33,56% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,56%, scrie agerpres.ro.

Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă în primele 11 luni din acest an a fost de 7.294, în creştere cu 19,95% faţă de perioada similară din 2023, când au fost înregistrate 6.081 de insolvenţe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele mai multe firme şi PFA intrate în insolvenţă, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2024, au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.334, număr în creştere cu 12,38% faţă de primele 11 luni din 2023.
Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor, cu 581 insolvenţe (plus 9,83%), Cluj – 507 (plus 41,23%), Timiş – 438 (plus 46%), Iaşi – 300 (plus 23,46%), Ilfov – 270 (plus 33%) şi Braşov – 250 (plus 66,67%).
Cele mai puţine insolvenţe s-au consemnat în judeţele Covasna – 28 (plus 33,33%), Harghita – 34 (plus 21,43%), Vaslui – 39 (minus 4,88%), Mehedinţi – 44 (plus 25,71%), Tulcea 51 (minus 25%) şi Botoşani – 53 (plus 70,97%).
Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.909 (plus 17,12% comparativ cu primele 11 luni din 2023), construcţii – 1.504 (plus 24,5%), în industria prelucrătoare – 8.551 (plus 7,18%), transport şi depozitare – 774 (plus 21,7%) şi hoteluri şi restaurante – 559 (plus 22,86%).
În luna noiembrie 2024, s-au consemnat 621 de insolvenţe, cele mai multe în Bucureşti (140), Cluj (64), Bihor (41), Iaşi (28), Arad (24), Timiş şi Braşov (câte 21), scrie agerpres.ro.

Vremea de Revelion vine cu vești bune pentru cei care își plănuiesc o binemeritată vacanță. Meteorologii anunță temperaturi mai ridicate decât media perioadei, în special în regiunile extracarpatice, unde maximele vor ajunge la 12-13°C. În Capitală, temperaturile se vor apropia de 9-10°C, cu un cer variabil și fără precipitații.
La munte, vremea va rămâne mai rece, dar fără ninsori semnificative. Fulguieli izolate ar putea apărea în zonele înalte, însă stratul de zăpadă existent va fi suficient pentru cei care își doresc o atmosferă de iarnă autentică.
În nord și centru, temperaturile se vor menține mai scăzute, cu valori de 4-6°C în timpul zilei, iar noaptea se vor apropia de pragul înghețului. În sudul și sud-estul țării, vremea va fi predominant frumoasă, cu maxime între 8 și 10°C și minime de 2-3°C.
Ceața, care a fost persistentă în ultimele zile, va dispărea treptat, iar zilele vor fi însorite. În concluzie, de Revelion, vremea va fi mai blândă decât de obicei, perfectă pentru cei care aleg să petreacă afară sau să admire artificiile în aer liber, scrie antena3.ro.

Anul 2025 aduce modificări semnificative pentru șoferii din România, odată cu intrarea în vigoare a unor noi reglementări care vizează atât aspecte legislative, cât și administrative.
Începând cu 1 ianuarie, șoferii care dețin permis categoria B vor putea conduce motociclete, însă doar dacă îndeplinesc anumite condiții. În primul rând, șoferul trebuie să aibă peste 24 de ani și să dețină permis de conducere categoria B de cel puțin 2 ani. Mai mult decât atât, acesta trebuie să facă dovada că a absolvit un curs de instruire de minimum 10 ore în cadrul unei şcoli autorizate de conducere pentru vehiculele încadrate în categoria A. Totodată, motocicleta trebuie să fie dotată cu o cutie automată și, de asemenea, să aibă o capacitate ciclindrică de maximum 125 cmc.
Candidații care susțin examenul auto nu vor mai fi obligați să dea proba teoretică doar în orașul de reședință. De acum înainte, examenul poate fi susținut în orice oraș din țară, o schimbare menită să simplifice procesul pentru solicitanți.
Punctul de amendă, care reprezintă 5% din salariul minim pe economie, va fi recalculat în funcție de noul salariu de bază care intră în vigoare la începutul anului. Astfel, șoferii care încalcă legislația rutieră vor plăti sume mai mari pentru contravenții.
Pentru a evita situațiile în care permisul expiră fără ca șoferii să observe, aceștia pot solicita notificări prin email sau SMS. Acest serviciu vine în sprijinul celor care doresc să fie informați din timp pentru a-și reînnoi documentele.
Camerele de bord ar putea deveni un instrument de sancționare. Dacă șoferii sunt surprinși încălcând regulile de circulație, autoritățile ar putea utiliza aceste înregistrări ca probe.
Un nou document obligatoriu, certificatul RAR Autopas, devine necesar pentru tranzacțiile auto. Acesta include informații detaliate despre istoricul vehiculului, oferind mai multă transparență cumpărătorilor.
Șoferii depistați cu simptome care ar putea afecta condusul vor putea fi supuși unei evaluări psihologice obligatorii. Această măsură este menită să crească siguranța rutieră.
Din primăvară, rovinietele vor avea perioade de valabilitate diferite față de cele actuale, oferind mai multe opțiuni șoferilor. În plus, șoferii care refuză testele rapide antidrog sau de alcool își pot primi permisul înapoi în 72 de ore dacă rezultatele de la IML nu confirmă consumul, scrie antena3.ro.

Salariile de bază ale bugetarilor şi cuantumul sporurilor se vor menţine în anul 2025 la nivelul din noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea indemnizaţiei de hrană şi a alocaţiei de stat pentru copii şi nu se vor mai acorda bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, conform proiectului de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat de Ministerul Finanţelor.

„În anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. În anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul aferent lunii noiembrie
2024. În anul 2025, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se menţin la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, se menţionează în proiect.
De asemenea, anul viitor cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea lunară a indemnizaţiei de hrană.
Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, de conducere şi de înalţi funcţionari publici, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora.
În cazul muncii suplimentare prestate în cadrul activităţilor deosebite cu caracter operativ şi neprevăzut de către personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi salvatorii montani, peste programul normal de lucru, în zilele de repaos săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se pot compensa cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, se va plăti o majorare din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit.
„Ordonatorii de credite au obligaţia de a dispune măsuri pentru asigurarea cu prioritate a timpului liber corespunzător muncii suplimentare prestate, în condiţiile legii, fără afectarea gradului de eficienţă a misiunilor. Plata majorării se efectuează cu aprobarea eşalonului ierarhic superior, pe baza unui raport justificativ al ordonatorului de credite sau, după caz, al comandatului/şefului unităţii la nivelul căruia s-a prestat munca suplimentară, în care sunt prezentate motivele pentru care nu a fost posibilă acordarea timpului liber corespunzător”, se menţionează în proiect.
Acesta mai prevede că pentru personalul din instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate.
De asemenea, în 2025, instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, şi nu acordă personalului din cadrul acestora premii, bonusuri sau alte drepturi de natură similară, cu excepţia celor care se decontează integral din fonduri externe nerambursabile pe baza criteriilor de performanţă aprobate prin ordin de ministru în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Pentru personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii noiembrie 2024, la fel ca şi cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament.
În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, instituţiile publice le pot acorda în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei. Voucherele de vacanţă emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate, respectiv 800 de lei pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei.
Proiectul mai prevede că, în 2025, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
„Dacă în cursul exerciţiului bugetar intervin evenimente care conduc la majorarea cheltuielilor de personal aprobate prin buget, ordonatorii de credite dispun măsurile necesare în vederea încadrării în bugetul aprobat, în condiţiile legii, recurgând dar fără a se limita la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (5) şi (6) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, subliniază sursa citată.
Ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante se suspendă începând cu 1 ianuarie 2025, cu excepţia posturilor unice vacante (acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţi stabilite nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică, ori un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante).
Prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, concursului de admitere în rezidenţiat, unităţilor sanitare cu paturi pentru ocuparea posturilor de medici, precum şi posturilor vacante aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi plătite din fonduri europene pentru care sunt încheiate contracte de finanţare.
Prin excepţie, ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de
finanţare în parte. Pentru posturile pentru care s-a demarat procedura de scoatere la concurs anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la data publicării anunţului.
Prin derogare de la prevederile legale, funcţiile publice de conducere pot fi exercitate cu caracter temporar, fără obligativitatea organizării unor concursuri, cu notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii.
O altă măsură avută în vedere în proiect este neacordarea de ajutoare sau, după caz, de indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă. Prevederile nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului. .
Totodată, în 2025 se menţin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna noiembrie 2024 indemnizaţiile prevăzute de legi speciale, alocaţiile de stat pentru copii, şi rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul din luna noiembrie 2024, de 6.240 lei.
Pe de altă parte, subvenţia alocată partidelor politice se va diminua cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, iar pensiile de serviciu nu se vor actualiza cu rata medie anuală a inflaţiei.
Valoarea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, se va menţine la nivelul de 81 lei, iar valoarea indicatorului social de referinţă se menţine la nivelul în plată în luna noiembrie 2024.
În anul 2025 valoarea costului standard pentru fondul de burse şi protecţie socială în lei/student se menţine la nivelul aferent lunii noiembrie 2024. Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia, precum şi pentru transportul cu metroul, pe tot parcursul anului universitar.
În perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional. Pentru Programul Naţional Masă Sănătoasă se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în limita sumei de 1.139.400.000 lei aprobată într-o poziţie
distinctă într-o anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2025, pentru preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unităţi/ subdiviziuni administrativ teritoriale şi pe unităţi de învăţământ, precum şi normele metodologice de aplicare a Programului Naţional pentru anul 2025 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Pentru anul şcolar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează: bursă de merit – 450 lei/lună; bursă de rezilienţă – 300 lei/lună; bursă socială – 300 lei/lună; bursă tehnologică – 300 lei/lună.
Cuantumul lunar al burselor de excelenţă olimpică I/internaţională şi II/naţională va fi diferenţiat în funcţie de nivelul distincţiei obţinute, respectiv: pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de excelenţă olimpică I/internaţională reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul din luna noiembrie 2024; pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de excelenţă olimpică I/internaţională reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul din luna noiembrie 2024; pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de excelenţă olimpică I/internaţională reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată nivelul din luna noiembrie 2024; pentru menţiune, cuantumul lunar al bursei de excelenţă olimpică I/internaţională reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul din luna noiembrie 2024; bursa de excelenţă olimpică II/naţională este în cuantum de 700 lei/lună, scrie agerpres.ro.

România este una dintre cele mai sigure țări din lume, potrivit rapoartelor Departamentului de Stat al SUA, Comisiei Europene și celor ale Poliției Române. Criminalitatea – comparativ cu media europeană, România are o incidență mai mică a infracțiunilor violente. Terorismul – nivelul de amenințare teroristă este scăzut, spre deosebire de țări din Vestul Europei precum Franța, Germania sau Belgia.
Stabilitatea politică – România beneficiază de stabilitate politică relativă, în contrast cu unele crize sociale din Vest. Infrastructura turistică și asistența pentru turiști – oferă condiții sigure, iar guvernul cooperează pentru a proteja turiștii. Acest tip de sursă este folosit de turiști și organizații internaționale pentru a evalua riscurile asociate călătoriilor, fiind considerată imparțială și fundamentată pe date oficiale, citate de b1tv.ro.
Altfel, datele detaliate privind numărul infracțiunilor la nivelul țării, pe fiecare an, pot fi consultate pe pagina Poliției Române. Datele oficiale arată că în 2023 au fost circa 1.700 de infracțiuni la suta de mii de locuitori, o rată a criminalității care ne plasează printre cele mai sigure țări din Europa, fapt consemnat și de statisticile Comisiei Europene.
Un, criteriu greu cuantificabil, dar reieșit din anchete calitative este siguranța cu care mergi noaptea pe stradă. Iar România e în top în Europa la acest capitol, după cum arată un sondaj făcut de site-ul Numbeo la care au răspuns peste 2.000 de oameni. După datele culese în această inițiativă calitativă, România stă prost doar la corupție.

Benzina și motorina se scumpesc de la 1 ianuarie. Prețul benzinei se va majora cu 17 bani pe litru, iar al motorinei cu 16 bani. Scumpirile vin după ce acciza la carburanţi a crescut cu puțin peste 6%. Primele scumpiri din 2025 vor fi resimțite chiar de la 1 ianuarie, când prețurile la benzină și motorină vor crește. Benzina se va scumpi cu 17 bani pe litru, iar motorina cu 16 bani pe litru, ca urmare a majorării accizei cu peste 6%.
Ce înseamnă asta pentru șoferi: pentru un rezervor de 50 l, costurile vor crește cu 8,5 lei pentru mașinile pe benzină și cu 8 lei pentru cele pe motorină.
Pentru a compensa aceste creșteri, transportatorii vor beneficia în continuare de un ajutor de la stat de 20 de bani pe litru.
În 2024, accizele pentru carburanți au fost majorate în două etape, la începutul și la mijlocul anului, ceea ce a dus la scumpiri cumulate de 72 de bani pe litru pentru benzină și 65 de bani pentru motorină.
Din păcate, aceste scumpiri se vor resimți și la produsele de la raft, pentru care costul transportului va fi mai mare, scrie antena3.ro.

Guvernul pregătește ordonanța de urgență prin care vor fi reduse cheltuielile publice. Aceasta va fi discutată și în Coaliția de guvernare, înainte de adoptare. Potrivit unui document redactat de ministerul Finanțelor care se află pe masa Guvernului, consultat de Antena 3 CNN, în 2025 urmează să fie luate mai multe măsuri fiscale printre care înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor în 2025. De asemenea, scade indemnizația de concediu medical de la 75% la 65%, nu se mai acorda vouchere de vacanță, iar bugetarii nu mai primesc bonusuri, prime. În document nu mai apare înghețarea alocațiilor pentru copii, acestea urmând a fi majorate de la 1 ianuarie.
În preambulul Ordonanței de urgență, ministerul Finanțelor explică necesitatea reducerii cheltuielilor. Astfel, dacă nu sunt luate măsurile enunțate, deficitul în 2025 va ajunge la 7% din PIB.
„Neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanţare suplimentar în anul 2025, rezultând un nivel nesustenabil al deficitului bugetului general consolidat de peste 7 % din produsul intern brut, ceea ce va avea ca efect creşterea datoriei publice cu riscul înăspririi condiţiilor de finanţare a acesteia”, se arată în document.
Guvernul justifică înghețarea pensiilor prin majorările făcute în 2024. „Ținând cont că cheltuielile cu asistența socială, în special cheltuielile din sistemul general de pensii au crescut în anul 2024 prin indexare cu 13,8% precum și prin recalcularea pensiilor cu aproximativ 20% ceea ce a determinat un impact bugetar anual de peste 25 mld lei cu consecințe asupra deficitului bugetar al bugetului aisgurărilor sociale iar în acest context se impune menținerea în plată la nivelul lunii decembrie 2024 a acestor categorii de cheltuieli pentru a asigura respectarea traiectoriei de deficit bugetar.”
Despre înghețarea salariilor, guvenrul spune că: „Întrucât cheltuielile de personal au crescut în cursul anului 2024 ca urmare a majorărilor salariale acordate pentru întreg personalul din sectorul public de la 132 mld lei la 164 mld lei cu o valoare nominală de +32 mld lei, respectiv cu un procent de +24% reprezentând în anumite situații pentru anumite categorii de personal din sectorul public avansuri la Legea salarizării unice ca reformă asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență iar în acest context pentru a respecta traiectoria de ajustare a deficitului bugetar potrivit planului bugetar pe termen mediu și lung este necesară menținerea în plată la nivelul lunii decembrie 2024 a acestor categorii de cheltuieli de personal”.

Principalele măsuri prevăzute în OUG „trenuleț”:

scade indemnizația de concediu medical de la 75% la 65%

cu 25% mai puține instituții subordonate

nu se acorda vouchere de vacanță

îngheață salariile bugetarilor

bugetarii nu mai primesc bonusuri, prime

orelele suplimentare nu se mai platesc

se îngheață angajările la stat

îngheță pensiile în sistemul public

îngheață pensiile speciale

îngheață pensiile parlamentarilor

tichete pentru nou-născuți doar din fonduri UE

profesorii nu mai primesc prime didactice și prime de cariere profesionale, reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2023

se îngheață indemnizațiile veteranilor, revoluționarilor și persoanelor persecutate din motive politice

se interzice acordarea de sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate care nu poate fi decontat integral din fonduri europene nerambursabile.

Vineri are loc prima ședință de Coaliție, după învestirea guvernului. Liderii PSD, PNL și UDMR vor discuta despre tăierile care urmează să fie făcute de la 1 ianuarie. Înainte de ședință, Marcel Ciolacu discută cu ministrul Finanțelor și cu vicepremierii, scrie antena3.ro.

Din 1 ianuarie 2025, la nivel european vor intra în vigoare noi reguli pentru regimul de TVA aplicabil întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).Acest nou cadru își propune să simplifice conformarea și să îmbunătățească oportunitățile de comerț transfrontalier pentru IMM-uri în cadrul statelor UE.

Prima modificare vizează plafonul de scutire aplicat IMM-urilor, care va fi de cel mult 85.000 de euro la nivelul tuturor statelor membre UE. Aceasta înseamnă că IMM-urile cu o cifră de afaceri anuală sub această valoare pot comercializa bunuri și servicii fără a percepe TVA, reducând astfel obligațiile lor de conformitate și costurile pentru consumatorul final. În același timp, IMM-urile care aplică regimul de scutire nu vor avea drept de deducere a TVA aferentă achizițiilor realizate, potrivit unei analize EY România, scrie stiripesurse.ro.
Statele membre vor avea libertatea de a introduce orice plafon sub maximul menționat mai sus, dar și de a stabili plafoane dedicate pentru diverse sectoare de activitate.
O schimbare majoră este extinderea acestui regim transfrontalier, respectiv IMM-urile cu sediul într-un stat membru al UE pot aplica scutirea de TVA în alt stat membru, dacă:

• Cifra lor totală de afaceri la nivel UE nu depășește 100.000 de euro. Cu alte cuvinte, se iau în calcul atât tranzacțiile realizate în statul membru în care sunt stabilite, cât și în orice alt stat membru al UE;

• Valoarea operațiunilor în statul membru în care se dorește aplicarea regimului se încadrează în plafonul de scutire implementat de acel stat.

Aplicarea regimului de scutire transfrontalier depinde, deci, de mai multe elemente: dacă statul membru în care se realizează tranzacțiile a implementat acest regim, plafonul de scutire aplicat și valoarea totală a tuturor tranzacțiilor realizate de IMM respectiv. Noua schemă de scutire nu va putea fi aplicată, însă, de IMM-urile stabilite în afara UE.

Prin noile reguli se urmărește simplificarea conformării și reducerea costurilor aferente, dar și încurajarea tranzacțiilor în interiorul UE, pe baza:

• Înregistrării unice – IMM-urile se vor înregistra pentru aplicarea schemei doar în statul membru în care sunt stabilite, care va acorda un cod de identificare unic (prefix „EX”) ce va fi folosit în toate statele membre în care IMM-urile beneficiază de scutire;

• Raportării unice – deconturile de TVA periodice sunt înlocuite de o singură raportare trimestrială, care include informații privind tranzacțiile realizate de IMM în toate statele membre ale UE;
Iată cele mai tari 47 gadgeturi la care nimeni nu s-ar gândiTopSave
Implanturile dentare fără șuruburi pot costa aproape nimic!Implanturi dentare | Anunț sponsorizat

• Simplificării procesului de facturare, având în vedere emiterea facturilor pe baza codului unic de înregistrare;

• Standardizării plafoanelor de scutire de TVA și permiterea scutirii transfrontaliere, aceste noi reguli urmăresc să: creeze un mediu mai echitabil pentru IMM-urile care operează în cadrul UE; să elimine dezavantajele competitive întâmpinate de IMM-urile care operează transfrontalier, deoarece nu vor mai fi obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în fiecare stat membru unde desfășoară activități (dacă îndeplinesc condițiile impuse); să reducă povara administrativă și costurile de conformare, promovând astfel un mediu favorabil creșterii și extinderii IMM-urilor pe noi piețe.

Totuși, noua schemă este opțională atât pentru statele membre (care o pot implementa sau nu), cât și pentru operatorii economici. Cu toate acestea, dacă un stat membru alege să implementeze schema, trebuie să extindă beneficiile și la nivelul IMM-urilor nerezidente care operează pe teritoriul său.

Dincolo de obiectivele urmărite de legiuitorul european, pentru IMM-uri apar o serie de provocări practice:

• Disparități competitive: IMM-urile din statele care implementează schema vor beneficia de prețuri mai mici datorită scutirii de TVA, ceea ce poate dezavantaja IMM-urile din statele care nu aplică schema

• Complexitatea comerțului transfrontalier: societățile pot întâmpina sarcini suplimentare de conformitate atunci când operează în state care nu adoptă schema sau dacă depășesc pragurile locale

• Sarcina administrativă: companiile ar putea fi nevoite să navigheze prin cerințe diferite de raportare în funcție de reglementările fiecărui stat pentru a verifica dacă și în ce condiții statul respectiv a implementat noua schemă

• Costul cu TVA: aplicarea schemei implică pierderea dreptului de a deduce TVA-ul pentru achizițiile destinate operațiunilor scutite, crescând astfel costul fiscal.

Conform informațiilor publice, legislația din România este în curs de elaborare iar, după adoptarea acesteia, administrația fiscală își va actualiza informațiile despre noile reguli privind TVA.

Rămâne, astfel, să vedem cum se vor modifica regulile aplicabile IMM-urilor, ce plafoane vor fi avute în vedere și care vă fi procesul practic pentru aplicarea scutirii de TVA și raportare, dar și eventualele reguli tranzitorii, având în vedere că plafonul național depășește în prezent plafonul maxim impus la nivel european.

Dacă societățile din afara UE vor avea în continuare obligații de înregistrare, raportare și plată a TVA în România indiferent de plafon (în funcție de operațiunile realizate), societățile din UE vor fi echivalate cu cele românești. Putem asista la o reducere a volumului înregistrărilor și raportărilor TVA pentru societățile mici și mijlocii ale căror operațiuni sunt inferioare plafonului din țara noastră și care generează o cifră de afaceri totală mai mică decât 100.000 de euro.

La rândul lor, pentru a beneficia de noua schemă, IMM-urile românești cu o cifră de afaceri totală mai mică decât 100.000 euro se vor raporta atât la plafonul aplicabil în România, cât și la cel din statele unde au operațiuni.

Revizuirea schemei de scutire pentru IMM-uri din ianuarie 2025 marchează o schimbare semnificativă în modul cum întreprinderile mici pot opera pe piața europeană, creând un context favorabil comerțului în interiorul UE. Totuși, este important să subliniem că vorbim de o uniformizare parțială, ținând cont că noile reguli implică particularități ce trebuie avute în vedere în fiecare stat membru.

Pe lângă oportunitatea asociată acestei scheme, nu putem ignora complexitatea adusă business-ului legată de urmărirea condițiilor aplicabile, cu precădere pentru monitorizarea tranzacțiilor și valorii acestora în fiecare stat membru. Având în vedere și costul cu TVA (ne)deductibilă asociat, urmărim cu interes modul cum IMM-urile vor balansa aceste provocări cu obligațiile ce derivă din regimului standard de TVA.