TikTok a recunoscut că a eliminat un „grup” de conturi care susțineau „un naționalist de extremă dreapta pro-rus” care a devenit principalul candidat la alegerile prezidențiale din România, notează stiripesurse.ro.
Brie Pegum, director global de produse la compania chineză de social media, a fost interogat marți de Parlamentul European cu privire la rolul jucat de platformă în votul din România. Bucureștiul a cerut Bruxelles-ului să deschidă o anchetă cu privire la modul în care algoritmii TikTok l-ar fi favorizat pe Călin Georgescu, candidatul marginal care a câștigat în mod surprinzător primul tur de scrutin.
Pegum a declarat că două „grupuri” de conturi care îl susțin pe Georgescu și un alt candidat au încălcat regulile platformei care interzic publicitatea politică nemarcată. Celălalt candidat care a beneficiat de acest tip de sprijin a fost fostul adjunct al șefului NATO, Mircea Geoană, a declarat Pegum. Geoană a obținut 6% din voturi.
Oficialul TikTok a adăugat că 66.000 de conturi false și 10 milioane de adepți falși au fost eliminați înainte de alegeri. Anterior, a fost eliminat un cont cu 299.000 de urmăritori legat de partidul AUR, a declarat Caroline Greer, director de politici publice la TikTok.
Georgescu a devenit viral pe platformă și a câștigat mai mult de 20% din voturi pe 24 noiembrie, pentru a intra în turul doi împotriva liberalei Elena Lasconi duminică.

Biletele de tren se scumpesc din 15 decembrie. Începând cu 15 decembrie 2024, odată cu intrarea în vigoare a noului mers al trenurilor 2024-2025, prețurile biletelor de tren vor crește cu 4,6%, reflectând ajustarea la inflație.

CFR Călători va opera zilnic, în medie, 1.100 de trenuri, asigurând conexiuni interne și internaționale până în decembrie 2025.

Conform Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), iată câteva dintre noile tarife:

• Abonamente metropolitane București:
o 3 ore: 12,5 lei (anterior 12 lei),
o 24 de ore: 22 de lei (de la 21 de lei),
o 72 de ore: 63 de lei (anterior 60 de lei),
o 7 zile: 131 de lei (în creștere de la 125 de lei).

• Călătorii spre Aeroportul Henri Coandă:
o Vor costa 6 lei, față de 5,5 lei în prezent.
Rezervarea locurilor:
o Trenurile InterCity: 6 lei, indiferent de clasă.
o Trenurile Regio și Interregio: între 1,5 lei și 6 lei, în funcție de distanță.

Vagoane de dormit și cușete:
o Cabină single: 235,5 lei (anterior 225 lei).
o Pat într-o cabină cu 4 locuri: 81,5 lei (de la 78 de lei).
o Pat într-o cabină cu 6 locuri: 60,5 lei (anterior 58 de lei).

În cadrul noului Mers al Trenurilor, patru garnituri moderne RE-IR Alstom Coradia Stream vor asigura legătura rapidă între București și Brașov. Detalii despre aceste trenuri:

• IR 16001: Plecare din București Nord la 06:31, sosire în Brașov la 08:59. Durată: 2h28m.
• IR 16004: Plecare din Brașov la 16:27, sosire în București Nord la 19:00. Durată: 2h33m.

În plus, CFR Călători introduce și trenuri internaționale pentru a îmbunătăți conexiunile cu Europa:
• IR 72 „Traianus”: Craiova – Budapesta Keleti.
• IR 73 „Traianus”: Budapesta Keleti – Craiova.

Creșterea tarifelor vine pe fondul eforturilor CFR de a moderniza serviciile și de a acoperi costurile în creștere. Totuși, măsura ar putea reprezenta o povară suplimentară pentru călători, în special pentru cei care folosesc frecvent trenul.

Pasagerii sunt încurajați să achiziționeze bilete și abonamente din timp pentru a beneficia de reduceri sau pachete promoționale disponibile online, scrie tvrinfo.ro.

PSD a obținut în țară, după centralizarea a 99,45% din procesele-verbale din secții, la alegerile parlamentare, 22,6% la Senat și 22,25% la Camera Deputaților. USR a câștigat două județe, AUR trei, iar PNL șase. O situație inedită a fost la Sibiu, unde PSD și PNL au obținut scoruri mai mari decât au obținut liderii lor la primul tur al alegerilor prezidențiale. PSD conduce în preferențele alegătorilor din județele Maramureș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Vrancea, Tulcea, Brăila, Buzău, Ialomița, Călărași, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Teleorman, Olt, Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin și Hunedoara.
Cel mai bun rezultat, de peste 46% la Senat și peste 43% la Camera Deputaților, a fost obținut de PSD în județul Buzău, județul liderului PSD, Marcel Ciolacu.
USR a câştigat două judeţe – Timiș și Brașov – şi a reuşit să obţină rezultate bune în majoritatea sectoarelor Capitalei, atât la alegerile petnru Camera Deputaţilor cât şi la cele pentru Senat. În judeţul Braşov, acolo unde USR a pierdut primăria reşedinţei de judeţ, partidul s-a impus în faţa social-democraţilor la o diferenţă de doar câteva mii de voturi.
PNL a câștigat în județele Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Ilfov și Giurgiu.
UDMR a câștigat alegerile din județele Satu Mare, Sălaj, Mureș, Harghita și Covasna.
AUR a câștigat în Arad, Suceava și Constanța.
În Capitală, alegerile pentru Senat au fost câștigate de USR în sectoarele 1, 2, 3 și 6 și de PSD în sectoarele 4 și 5, iar la Camera Deputaților de USR în sectoarele 1, 2, 3 ,4 și 6, și de PSD în sectorul 5, scrie antena3.ro.

Vremea va fi închisă pe parcursul săptămânii viitoare la nivelul întregii ţări, cu valori termice apropiate de cele specifice primelor zile ale lunii decembrie, uşor mai coborâte în zona montană, unde trecător vor fi ninsori şi lapoviţă, potrivit prognozei pentru prima săptămână din decembrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Temperatura maximă nu va depăşi la nivelul întregii ţări 12 grade, iar minima va coborî în depresiuni până la -12 grade Celsius.
Astfel, în intervalul 1 – 2 decembrie, în regiunile sudice, estice, precum şi în zonele depresionare valorile termice vor fi apropiate de cele specifice datei, cerul va fi mai mult noros, pe suprafeţe mici va ploua slab sau va fi burniţă, iar la munte, în special la altitudini mari, trecător vor fi şi ninsori şi lapoviţă.
În restul teritoriului, temperaturile diurne vor fi uşor mai ridicate decât mediile climatologice, cele nocturne se vor situa în jurul acestora, iar cerul va fi variabil. Dimineaţa şi noaptea, local, se va semnala ceaţă, în special în jumătatea de nord a teritoriului.
Vântul va sufla slab şi moderat, temporar cu intensificări, ziua, în sudul Banatului, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, cu viteze în general de 45 – 60 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între 4 şi 12 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -8 şi 3 grade, mai ridicate pe litoral spre 5 grade, scrie stiripesurse.ro.

Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza meteo pentru perioada 2 – 30 decembrie 2024. Potrivit meteorologilor, temperaturile vor fi apropiate celor obișnuite pentru această perioadă, la fel și cantitatea de precipitații.

Săptămâna 02.12.2024 – 09.12.2024

În prima săptămână, între 2 și 9 decembrie, temperaturile vor fi ușor mai scăzute decât cele caracteristice acestei perioade, resimțindu-se mai ales în zonele montane, unde frigul va fi mai pronunțat. Pe de altă parte, regimul pluviometric va fi deficitar, însemnând că vor cădea mai puține precipitații decât în mod normal, în special în regiunile din vestul și nord-vestul țării.

Săptămâna 09.12.2024 – 16.12.2024

Pentru săptămâna 9-16 decembrie, meteorologii estimează că temperaturile vor reveni la valori apropiate de media perioadei, în majoritatea regiunilor. Precipitațiile vor fi, în general, normale pentru acest interval, cu o ușoară creștere posibilă în sud și sud-est, unde cantitățile ar putea depăși media obișnuită.

Săptămâna 16.12.2024 – 23.12.2024

Între 16 și 23 decembrie, valorile termice vor continua să fie similare celor normale pentru acest sezon, fără variații notabile în nicio zonă a țării. În privința ploilor sau ninsorilor, regimul pluviometric va rămâne apropiat de cel caracteristic acestei perioade, indicând o stabilitate în condițiile meteorologice.

Săptămâna 23.12.2024 – 30.12.2024

Ultima săptămână a lunii, cuprinsă între 23 și 30 decembrie, care include și zilele premergătoare Anului Nou, este prognozată să aducă temperaturi în limitele normale pentru acest interval. Totodată, cantitățile de precipitații vor fi și ele apropiate de mediile climatologice obișnuite, scrie antena3.ro.

Doar o lună a mai rămas până când milioane de români vor primi bani în plus. Vorbim desigur despre majorările şi indexările pregătite de Guvern de la 1 ianuarie 2025. Concret, 1,8 milioane de angajaţi care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, vor avea o creştere timidă a venitului net după ce brutul va creşte de la 3.700 la 4.050 de lei.
Tot de la începutul anului viitor şi pensionarii vor primi indexarea cu rata inflaţiei. Valoarea punctului de referinţă, un element esenţial în calcularea pensiilor, va fi majorată de la 81 de lei, la 91 de lei. În plus, pensionarii care beneficiază de pensia minimă garantată vor avea o majorare de peste 10%, ceea ce înseamnă că indemnizaţia socială pentru pensionari va ajunge la 1.415 lei.
Şi, nu în ultimul rând, vorbim şi despre alocaţiile de stat care vor creşte şi ele. Vedem aici, pentru copiii sub 2 ani sau cu dizabilităţi, alcoaţia va creşte de la 719 lei la 794 de lei, iar pentru copiii de peste doi ani, de la 292 lei la 323 de lei, scrie antena3.ro.

Două treimi (66%) dintre români sunt de părere că prosumatorii contribuie la un mediu înconjurător mai curat, în timp ce aproape jumătate (45%) spun că renunţarea la centralele pe gaz nu este o decizie bună, arată rezultatele unui studiu publicat joi.
Conform datelor centralizate de platforma despre-energie.ro, un proiect al companiilor E.ON şi Delgaz Grid, peste jumătate dintre respondenţi (55%) au afirmat că trebuie luate măsuri ferme de reducere a poluării şi sunt de acord cu obiectivele Uniunii Europene (UE) de renunţare la combustibilii fosili, între care şi gazele naturale, în favoarea electrificării masive a transporturilor, clădirilor, industriei şi a consumului casnic.
În acelaşi timp, 43% dintre români susţin că nu au suficiente informaţii ca să se exprime într-o direcţie sau alta şi consideră că este necesară o campanie de informare şi explicare a obiectivelor şi a măsurilor care sunt luate în scopul tranziţiei la energia verde.
De asemenea, 66% din totalul celor intervievaţi consideră prosumatorii contribuie la un mediu înconjurător mai curat, iar aproape un sfert (24%) se aşteaptă ca, în timp, să vadă şi o scădere a preţurilor la energie, ca efect al dezvoltării regenerabilelor.
Întrebaţi ce părere au despre decizia forurilor europene de a elimina treptat centralele de apartament pe gaz, cei mai mulţi dintre respondenţi (45%) au declarat că aceasta nu este o decizie bună, deoarece România are zăcăminte mari de gaze, iar centralele de apartament, care funcţionează cu acest combustibil, sunt principala sursă de încălzire din ţara noastră. Totuşi, mai mult de o treime dintre români (36%) se situează la polul opus, susţinând că renunţarea la centralele de apartament pe gaz este binevenită deoarece acestea poluează şi, în plus, resursele de gaze naturale sunt limitate.
Potrivit studiului, doar 18% dintre respondenţi se consideră bine informaţi în ceea ce priveşte evoluţiile şi deciziile din sectorul energetic din ultimii ani. Majoritatea (55%) spun că sunt „oarecum” informaţi, iar 28% declară că se simt puţin ori deloc informaţi.
În ceea ce priveşte sursele de informare despre domeniul energiei, presa reprezintă principala sursă pentru două treimi dintre români, urmată de website-urile furnizorilor de energie şi gaze naturale (13%), portalurile online de specialitate dedicate sectorului energetic (11%) şi paginile oficiale de Internet ale autorităţilor din domeniu (10%).
Totodată, patru din zece români (39%) subliniază că autorităţile ar trebui să aibă rolul principal în informarea consumatorilor de gaze naturale şi electricitate în ceea ce priveşte piaţa de energie, în timp ce 15% spun că acesta revine companiilor din sector, 3% susţin că este un rol al presei, iar 40% sunt de părere că este datoria comună a tuturor acestor actori.
Cercetarea sociologică a fost realizată de Sondaje Marketing Relaţii Publice SRL pentru platforma despre-energie.ro, un proiect al E.ON şi Delgaz Grid, în perioada 26 august – 11 septembrie 2024, pe un eşantion de 1.004 de utilizatori online, cu o marjă de eroare de +/-3%, scrie agerpres.ro.

Managerii români estimează, pentru perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, o relativă stabilitate a activităţii economice şi a numărului de salariaţi în industria prelucrătoare şi servicii, precum şi creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -2%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +17%).
Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, o scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -19%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creşterea acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +11%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%). Angajatorii prognozează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%) şi un avans mai important al preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +35%).
Cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +3%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%). În acelaşi timp, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă, scrie agerpres.ro.