Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat, sâmbătă, că pe 25 septembrie, la Congresul PNL desfăşurat la Romexpo, vor participa 5.000 de persoane, iar organizatorii vor cere punctul de vedere al CNSU.

Precizările au fost făcute înaintea şedinţei Biroului Politic Naţional al PNL, pe a cărei ordine de zi figurează o „mai bună” împărţire a atribuţiilor pentru vicepreşedinţii partidului şi convocarea Consiliului Naţional, pentru 26 septembrie.

„BPN-ul a fost convocat din două motive. Primul – modificările la statut. Al doilea motiv este convocarea Consiliului Naţional de a doua zi după Congres. Vom face şi această decizie în BPN. Modificările la statut sunt modificări cu care am fost de acord toţi în BPN-ul precedent. Ele vor fi votate astăzi în Consiliul Naţional. Este vorba de împărţirea atribuţiilor pentru vicepreşedinţi, mult mai bine. Vrem să fie un partid care să funcţioneze mai eficient după 25 septembrie. Şi erau câteva domenii care erau comasate şi nu aveau nicio legătură unul cu altul”, a afirmat Cîţu la Palatul Parlamentului.

Premierul a confirmat că la Congres vor participa 5.000 de persoane. Întrebat cum este posibil acest lucru, în contexul restricţiilor impuse din cauza pandemiei, Cîţu a răspuns că organizatorii congresului vor cere opinia celor de la CNSU.

„Organizatorii congresului vor cere opinia celor de la CNSU. Vom vedea care este opinia lor, pentru astfel de activităţi. (…) Nu luăm în calcul altă variantă în acest moment”, a spus el.

Poliţiştii bucureşteni au tras mai multe focuri de avertisment, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pentru a prinde un şofer care nu oprise la semnalele agenţilor rutieri.

„La data de 22.08.2021, în jurul orei 2,00, poliţişti din cadrul Secţiei 19, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au efectuat semnal regulamentar de oprire pentru un autoturism, însă conducătorul acestuia a refuzat să oprească şi a continuat deplasarea în viteză. S-a trecut la urmărirea maşinii, fiind solicitat sprijin poliţiştilor aflaţi în teren, pentru a-l opri”, se arată într-un comunicat transmis de Poliţia Capitalei.

Conform sursei citate, autoturismul a fost urmărit pe mai multe străzi, iar la un moment dat a lovit uşor un taxi aflat în mişcare.

„A fost somat verbal, în mai multe rânduri, prin sistemul acustic şi ulterior s-a folosit armamentul din dotare, fiind executate mai multe focuri de avertisment în plan vertical, dar şi asupra autoturismului urmărit”, precizează Poliţia Capitalei.

Poliţiştii au reuşit blocarea maşinii pe un teren viran, la ieşirea din Bucureşti, iar bărbatul de la volan a fost imobilizat. El a fost identificat ulterior şi s-a constatat că nu posedă permis de conducere.

Bărbatul a refuzat testarea cu aparatul alcooltest, fiind condus la INML pentru prelevarea de probe biologice.

Nicio persoană nu a fost rănită în timpul urmăririi, cercetările în acest caz fiind continuate de Secţia 19 Poliţie, se mai menţionează în comunicat. AGERPRES

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul de numire a lui Dan Vîlceanu în funcţia de ministru al Finanţelor.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, la data publicării acestui decret în Monitorul Oficial, încetează efectele Decretului nr. 825/2021 pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar publicat în Monitorul Oficial la 8 iulie.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură va avea loc miercuri, la ora 17,30, la Palatul Cotroceni. AGERPRES

Poliţiştii de frontieră au depistat în Timişoara, în această săptămână, 82 de cetăţeni din spaţiul asiatic, care nu-şi justificau prezenţa în municipiu, cei care sunt solicitanţi de azil în România urmând să fie sprijiniţi pentru a se întoarce în Centrele Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din ţară, unde sunt cazaţi şi înregistraţi.

Cetăţenii străini din Afganistan, Iran, Irak şi India, cu vârste între 17 ani şi 45 de ani, depistaţi în Timişoara, au fost găsiţi în cadrul misiunilor specifice de combatere a migraţiei ilegale, în mai multe locaţii din oraş, efectuate de poliţiştii de frontieră din Timişoara, în colaborare cu cei din cadrul Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Timiş, ai Serviciului pentru Imigrări Timiş, lucrători din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Timiş şi ai Grupării Mobile de Jandarmi Timişoara, arată un comunicat al Poliţiei de frontieră Timişoara, remis, vineri AGERPRES.

În cadrul verificărilor s-a stabilit că majoritatea aveau documente temporare de identitate pentru solicitanţii de azil, dar nu îşi justificau prezenţa pe raza municipiului Timişoara.

Toate structurile din cadrul MAI care participă la acţiunile în sistem integrat acţionează în permanenţă în municipiul Timişoara pentru prevenirea oricăror fapte antisociale. De asemenea, se efectuează verificări în mod constant ale mijloacelor de transport pentru a stabili dacă persoanele străine prezente pe raza municipiului Timişoara deţin documente legale de şedere. AGERPRES

Ipoteza potrivit căreia virusul care a provocat COVID-19 a scăpat dintr-un laborator din Wuhan, oraşul din China unde au fost detectate primele cazuri la sfârşitul anului 2019, face parte din ipotezele „probabile”, în opinia şefului misiunii care a anchetat originea pandemiei, transmite AFP.

„Un angajat (al unui laborator) infectat pe teren în timp ce preleva probe se încadrează într-una din ipotezele probabile. Acolo este unde virusul trece direct de la lilieci la oameni”, a declarat pentru canalul de televiziune public danez TV2, Peter Embarek, şeful delegaţiei internaţionale alcătuite din oameni de ştiinţă, trimise în China de către OMS pentru a identifica originea COVID-19.

Într-un documentar intitulat „Misterul virusului – un danez în căutarea adevărului în China” difuzat joi pe canalul de televiziune danez, omul de ştiinţă a vorbit pe larg despre misiunea pe care a condus-o în Wuhan şi s-a exprimat într-un mod foarte critic la adresa Chinei.

Însă conform concluziilor din 29 martie ale primei faze a studiului realizat la începutul anului în oraşul Wuhan, ipoteza unui incident de laborator a fost evaluată ca fiind „extrem de improbabilă”.

Potrivit lui Peter Embarek, echipei sale i-a fost greu să discute această teorie cu oamenii de ştiinţă chinezi.

„Cu 48 de ore înaintea încheierii misiunii încă nu ajunsesem la un acord pentru a menţiona ipoteza laboratorului în raport”, a afirmat Embarek în cadrul documentarului.

În urma acestor discuţii, delegaţia OMS a obţinut permisiunea de a vizita două laboratoare unde se realizează cercetări asupra liliecilor, a explicat acesta.

În cadrul acestor vizite „ni s-a făcut o prezentare, apoi am putut să vorbim şi să punem întrebările pe care am doream să le punem, dar nu am avut ocazia să consultăm niciun fel de documentaţie”, povesteşte Peter Embarek.

Omul de ştiinţă danez a evidenţiat în final că liliecii nu trăiesc în sălbăticie în regiunea Wuhan şi că singurele persoane susceptibile să se fi apropiat de lilieci, care sunt suspectaţi că ar purta virusul care a provocat Sars-Cov-2, sunt angajaţi ai laboratoarelor din acest oraş. AGERPRES