Un număr de 49 de ţări au fost incluse de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pe lista zonelor de risc epidemiologic ridicat pentru care, începând de miercuri, se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea.

Conform Hotărârii CNSU, începând cu data de 7 octombrie, în zona galbenă sunt ţări precum Israel, Spania, Republica Moldova, Franţa, Olanda, Belgia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Ungaria, Ucraina, Austria.

Lista completă a acestor ţări pentru care, de miercuri, se va impune carantina la domiciliu pentru 14 zile, este următoarea:

* Israel
* Andorra
* Muntenegru
* Bahrain
* Aruba
* Argentina
* Guam
* Bonaire, Saint Eustatius and Saba
* Spania
* Cehia
* Costa Rica
* Puerto Rico
* Bahamas
* Republica Moldova
* Franţa
* Olanda
* Gibraltar
* Polinezia Franceză
* Sint Maarten
* Liban
* Belgia
* Panama
* Capul Verde
* Statele Unite ale Americii
* Peru
* Kuweit
* Columbia
* Brazilia
* Armenia
* Marea Britanie
* Islanda
* Oman
* Irak
* Maldive
* Paraguay
* Luxemburg
* Belize
* Emiratele Arabe Unite
* Palestina
* Danemarca
* Libia
* Ungaria
* Chile
* Slovacia
* Ucraina
* Austria
* Curacao
* Georgia
* Qatar

„Pentru cetăţenii care vin din ţări cu indice mai ridicat decât al ţării noastre se impun mai multe reguli. Cei care vin să stea pentru trei zile în România pot veni cu un test negativ efectuat în ultimele 48 de ore. Cei care vin să stea pentru o perioadă mai lungă intră în carantină pentru 14 zile, cu posibilitatea ca în a opta zi să efectueze, la cerere, un test. Testul fiind negativ şi asimptomatic, la 10 zile pot ieşi din carantină. Ceilalţi rămân în continuare pentru cele 14 zile în carantină„, a declarat, luni seara, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. AGERPRES

În 2020, Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc este sărbătorită, în România, în prima duminică a lunii octombrie, respectiv la 4 octombrie.

Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc a fost instituită prin Legea nr. 79/2019, care prevede posibilitatea organizării de către autorităţile publice centrale, locale sau de alte instituţii ale statului, de către persoane fizice sau juridice, a unor programe şi a unor manifestări cu caracter social sau ştiinţific, în scopul de a aprecia şi de a promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale. În acest sens, autorităţile centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocaţiilor bugetare aprobate.

Totodată, legea stabileşte şi definiţia vinului românesc: „În sensul prezentei legi, prin vin românesc se înţelege vinul obţinut din struguri proveniţi în proporţie de 100% din România şi care are inscripţionat pe etichetă drapelul României”.

Legea nr. 79/2019 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis prin Decretul nr. 395 din 24 aprilie 2019.

La 7 iunie 2017, iniţiatorii primului Congres de gastronomie şi vin desfăşurat în Bucureşti, respectiv chef Nico Lontras (Rare Food Services), Cezar Ioan (vinul.ro) şi Cosmin Dragomir (gastroart.ro), au propus atât profesioniştilor cât şi publicului, spre dezbatere şi îmbunătăţire, un „Manifest pentru gastronomia şi vinurile din România”, argumentând că păstrarea tradiţiilor alimentare, valorificarea superioară a acestora (atât din perspectivă culturală cât şi economică), trebuie să fie o prioritate naţională. „Declararea unei ‘Zile naţionale a gastronomiei şi vinului din România’ care să fie liberă prin lege poate constitui prilej permanent pentru reconectarea la una dintre cele mai importante surse ale identităţii noastre naţionale şi pentru promovarea economiei şi turismului din ţara noastră”, au subliniat iniţiatorii manifestului, potrivit congresuldegastronomie.ro.

Proiectul legislativ a fost înregistrat la Senat, la 29 mai 2018, fiind semnat de 19 parlamentari (18 de la PSD şi unul neafiliat), cu propunerea de a celebra această zi la data de 15 septembrie, apropiată de sărbătoarea Sfântului Cuvios Eufrosin bucătarul, pomenit, an de an, la 11 septembrie. Iniţiatorii menţionau, în expunerea de motive postată pe site-ul www.cdep.ro, că stabilirea unei zile care să celebreze „bogăţia de gusturi şi tradiţii româneşti” este necesară pentru a scoate în evidenţă calităţile bucătăriei şi vinului românesc şi pentru a le face cunoscute.

Potrivit Avizului Consiliului Legislativ al Senatului, din luna mai 2018, o propunere legislativă cu acelaşi obiect de reglementare şi conţinut fusese transmisă spre avizare, în luna martie 2018, cu deosebirea că aceasta din urmă prevedea sărbătorirea acestei zile la 11 septembrie. Având în vedere că doar una dintre propuneri poate fi adoptată, Consiliul Legislativ a avizat data de 15 septembrie pentru marcarea acestei zile.

La 5 iulie 2018, Senatul a adoptat proiectul legislativ privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc, cu două amendamente admise în comisiile de specialitate, care modifică titlul şi ziua dedicată sărbătoririi ei.

Astfel, titlul s-a modificat, având următorul cuprins: „Lege privind Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc”, în loc de „Lege privind instituirea zilei de 15 septembrie – Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc”. De asemenea, a fost înlocuit textul „se instituie ziua de 15 septembrie – Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc” cu „se instituie Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc, în ultima duminică a lunii octombrie”.

Deputaţii au votat însă, în unanimitate, la propunerea deputaţilor de Alba, Ioan Dîrzu (PSD) şi Corneliu Olar (PNL), în cadrul lucrărilor Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, desfăşurate la Alba Iulia, la 18 octombrie 2018, ca Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc să fie marcată în prima duminică din luna octombrie. Corneliu Olar a propus, de asemenea, fiind şi adoptat respectivul amendament, ca un articol să menţioneze clar că „prin vin românesc se înţelege vin obţinut din struguri proveniţi în procent de sută la sută din România”.

La 27 martie 2019, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul care instituie Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc în prima duminică a lunii octombrie. AGERPRES

Un cutremur cu magnitudinea 3,1 pe scara Richter s-a produs duminică dimineaţa, la ora locală 5:51, în judeţul Giurgiu, la 44 de kilometri de Bucureşti, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremurul a avut loc la o adâncime de 2 kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 42 km Nord-Est de Ruse, 44 km Sud-Est de Bucureşti, 100 km Sud de Ploieşti, 148 km Sud-Est de Piteşti, 156 km Nord-Vest de Varna şi 179 km Vest de Constanţa.

Cel mai semnificativ seism din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. AGERPRES

Un cutremur cu magnitudinea 3,2 pe scara Richter s-a produs marţi dimineaţa, la ora locala 7:35, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremurul a avut loc la o adâncime de 129 de kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 57 km sud-est de Braşov, 58 km nord de Ploieşti, 113 km nord de Bucureşti, 129 km nord-est de Piteşti, 134 km sud de Bacău, 134 km vest de Brăila, 138 km vest de Galaţi, 171 km est de Sibiu, 177 km nord de Ruse, 217 km sud-vest de Iaşi.

De la începutul lunii septembrie, în România au avut loc 18 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,9 pe Richter.

Cel mai semnificativ cutremur din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. AGERPRES

Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter a avut loc marți dimineața în zona seismică Vrancea, județul Buzău, anunță Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul s-a produs la ora 07.35 în zona seismică Vrancea, județul Buzău.

Acesta a avut magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter și s-a produs la adâncimea de 129 de kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Brașov, Ploiești, București, Pitești, Bacău, Brăila, Galați, Sibiu, Ruse, Iași.

Sursa: stiripesurse.ro

Prezenţa la vot pe ţară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 8,00, de 1,86% – respectiv peste 345.000 alegători, potrivit raportărilor Biroului Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne până la această oră 170.435 alegători, iar în mediul rural – 177.082.

Judeţele cu cea mai mare prezenţă la urne în prima oră au fost Giurgiu – 2,74%, Olt – 2,73% şi Călăraşi – 2,58%, iar cea mai scăzută participare la urne a fost în Covasna – 1,10 % şi Harghita – 0,93%.

În Bucureşti s-a înregistrat o prezenţă de 1,67%.

În 2016, prezenţa la urne până la ora 8,00 a fost de 1,85%.

18.295.485 de cetăţeni cu drept de vot sunt chemaţi duminică la urne pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. AGERPRES

Serviciile de transport aerian, ţigările şi fasolea boabe s-au scumpit cel mai mult în luna august, faţă de iulie, în timp ce preţurile la cartofi, combustibili şi servicii de telefonie au scăzut în perioada menţionată, se arată într-un raport al Institutului Naţional de Statistică, citat de Agerpres.

Potrivit datelor INS, publicate joi, preţurile la serviciile de transport aerian au crescut cu 9,95% în luna august a acestui an, faţă de iulie 2020, respectiv cu 28,64% în comparaţie cu luna decembrie a anului trecut. Serviciile de telefonie s-au ieftinit în august cu 0,03% faţă de iulie, dar au crescut cu 0,58% faţă de luna decembrie.

Tutunul şi ţigările s-au scumpit cu 0,36% în luna august comparativ cu luna anterioară şi cu 6,81% faţă de decembrie anul trecut. Combustibilii s-au ieftinit cu 0,21% în august faţă de iulie, iar raportat la decembrie 2019 preţul acestora este mai mic cu 8,39%.

În ceea ce priveşte mărfurile alimentare, fasolea boabe şi alte leguminoase s-au scumpit în august cu 2,21% faţă de iulie şi cu 15,2% faţă de luna decembrie. Comparativ cu luna decembrie, în luna august a acestui an cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, cu 15,76%.

În schimb, în luna august, s-au ieftinit cartofii, cu 6,58% faţă de iulie şi cu 6,94% comparativ cu finalul anului trecut.

Inflația a scăzut în august, însă au crescut prețurile

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,7% în luna august a acestui an, de la 2,8% în iulie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,45%, serviciile cu 2,97%, iar mărfurile nealimentare cu 0,75%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică .

„Preţurile de consum în luna august 2020, comparativ cu luna august 2019, au crescut cu 2,7%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2019 – august 2020) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2018 – august 2019), calculată pe baza IPC, este 3,1%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,9%”, se arată în comunicatul INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al anului viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României.

„Contribuţia estimată a modificării impozitelor indirecte este de 0,2 puncte procentuale la sfârşitul anului curent şi de 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC îşi va continua parcursul descendent din prima jumătate a anului curent, dar într-un ritm mai atenuat, fiind anticipată să atingă 2,5% la orizontul proiecţiei, trimestrul II 2022”, se menţionează în raport.

Potrivit BNR, comparativ cu Raportul anterior, revizuirile pentru rata anuală a inflaţiei IPC sunt minore. Valoarea anticipată pentru finele anului curent este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, în condiţiile reevaluării descendente a contribuţiei componentelor exogene ale coşului de consum, care contrabalansează proiectarea la acest orizont a unor valori uşor mai ridicate în cazul inflaţiei de bază. Pentru finele anului viitor, prognoza este similară celei precedente.

Sursa: digi24.ro