News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

INS: ÎN 2017, CHELTUIELILE MEDII ALE UNEI GOSPODĂRII AU REPREZENTAT MAI PUȚIN DE 85% DIN VENITURI

Cheltuielile medii ale populaţiei au fost, în anul 2017, de 2.874 de lei lunar pe gospodărie (1.094 de lei pe persoană) şi au reprezentat 84,7% din veniturile medii, care au fost de 3.392 de lei (1.291 de lei pe persoană), arată datele comunicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică – INS.

Ponderea de mai puţin de 85% a cheltuielilor în venituri arată o ameliorare – pe medie – a situaţiei bugetelor de familie. În anii de criză, ponderea era de peste 95%. În context european, însă, românii au constrângeri bugetare extrem de mari, în condiţiile în care în majoritatea ţărilor UE ponderea cheltuielilor este mai mică de 60% din venituri.

„Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.)”, arată un comunicat al INS.

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5%), arată datele INS.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în anul 2017, în medie, 34,3% din consumul gospodăriilor.

De cealaltă parte, veniturile băneşti au fost, în medie, 3062 lei lunar pe gospodărie (1.166 lei pe persoană), iar veniturile în natură – 329 de lei lunar pe gospodărie (125 lei pe persoană). Potrivit INS, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (61,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (21,6%), veniturile din agricultură (2,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,3%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (9,7%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,3%), mai arată datele INS.

În terminologia statisticienilor, veniturile totale cuprind „ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură, evaluate în lei”, iar cheltuielile totale cuprind „ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor”.

Sursa: zf.ro

Read more
POSTA ROMANA A CONTRIBUIT, IN DOI ANI, CU PESTE 160 DE MILIOANE DE EURO LA BUGETUL STATULUI

Compania Națională Poșta Română a contribuit, în 2014 și 2015, cu 163 de milioane de euro la bugetul statului, bani ce reprezintă impozit pe profit, TVA aferentă contractelor comerciale, contribuție la bugetul de stat și la bugetele de asigurări sociale, informează, marți, CNPR

În plus, Poșta Română a achitat integral, în iunie 2016, creditul de 100 de milioane de lei contractat la Eximbank în martie 2014.

Operatorul național de servicii poștale a virat la bugetul general consolidat, anul trecut, 334,6 milioane de lei (74,9 milioane de euro) din care 23%, respectiv 76 de milioane de lei (17 milioane de euro), constituind TVA aferentă contractelor comerciale. Contribuțiile la bugetele de asigurări sociale reprezintă 61,6%, respectiv 206 de milioane de lei (46,2 milioane de euro). De asemenea, impozitul pe profit achitat pentru anul 2015 se ridică la 10,5 milioane de lei (2,36 milioane de euro).

„Poșta Română depune eforturi substanțiale pentru menținerea disciplinei financiare și pentru asigurarea unui raport pozitiv între veniturile și cheltuielile companiei. Anii de risipă și de gestionare defectuoasă a resurselor financiare ale companiei atârnă greu în activitatea operatorului de servicii poștale. Cu toate acestea, Poșta Română a reușit să crească bugetul alocat investițiilor, esențiale pentru creșterea calității serviciilor și pentru implementarea unor proiecte noi”, a spus Alexandru Petrescu, directorul general al Poștei Române.

Poșta Română a încheiat anul 2015 cu un profit operațional de 6,8 milioane de lei. Rezultatul final a fost afectat negativ de amenda Consiliului Concurenței (33 de milioane de lei), pentru fapte presupus a fi săvârșite în perioada 2011 — 2012 și pe care Poșta Română a contestat-o în instanță. În bugetul de venituri și cheltuieli al companiei pentru anul 2016 este prevăzut un rezultat brut pozitiv de 4 milioane de lei.

Printre obiectivele companiei, pentru perioada 2015 — 2019, se află realizarea de profit anual cel puțin la nivelurile prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al Poștei Române, modernizarea informatică și informațională, dar și creșterea satisfacției clienților.

Poșta Română este o companie națională înființată conform Legii 31/1990, nu o instituție publică.

Sursa: agerpres.ro

Read more
ESEC AL BNR PE FRONTUL „DARII IN PLATA”

Dezbaterile pe tema legii dării în plată au intrat într-o nouă fază, a implicării directe a BNR, în numele sistemului bancar. Susținătorii clienților au avut câștig de cauză

După mai multe sesiuni de amânare a dezbaterilor parlamentare asupra legii „dării în plată”, pentru că bancherii nu au ajuns la un punct de vedere comun, în fine, ieri, au avut loc audierile din Comisia Buget – Finanțe de la Senat. Cu un nou actor în plan central, BNR. Banca Națională trebuia să fie un purtător de cuvânt al băncilor, dar și un mediator între aceștia și clienți. Poziția BNR, exprimată încă de vinerea trecută, s-a dovedit însă a fi aceeași cu a băncilor, afișată cu mai bine de o lună în urmă, odată cu primele dezbateri pe marginea legii.

Considerate propuneri nefezabile, de către susținătorii clienților, dar și de parlamentari, punctele susținute de BNR nu au avut câștig de cauză.

Propunerile BNR de amendare a legii „dării în plată”, au vizat plafonarea creditelor care intră sub incidența legii la un nivel de 150.000 de euro. De asemenea, o cerință era ca rata să constituie cel puțin 65% din venitul debitorilor. Ambele amendamente au picat la dezbateri.

Sursa: evz.ro

Read more
DOREL CAPRAR: NE VOM BATE IN CONSILIUL JUDETEAN ARAD PENTRU INTERESELE CETATENILOR PRIVIND SISTEMUL SANITAR DIN ARAD

Parlamentarii PSD de Arad, deputatul Dorel Căprar şi senatorul Mihai Fifor au cerut sprijin guvernamental privind construirea unei noi clădiri pentru maternitatea din Municipiul Arad, din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Arad.Adresa a fost redactată în atenţia premierului Dacian Cioloş şi a ministrului sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu.

 

În urma solicitării pe care am făcut-o alături de colegul meu Mihai Fifor, pentru că vorbim despre o problemă stringentă din circuitul sanitar local, am primit un răspuns de la nivel guvernamental.Premierul şi ministrul sănătăţii invocă prevederile legislative în vigoare, precizând că Ministerul nu are baza legală de a aloca bani în mod direct Consiliului Judeţean Arad pentru construcţia unei noi clădiri, pentru maternitatea din Arad.Aşadar CJA trebuie să finanţeze şi să aloce din bugetul curent fonduri pentru acest obiectiv.PSD Arad a punctat de nenumărate ori şi în cursul anului trecut cât de important este pentru municipiu şi judeţ ca arădenii să beneficieze de o facilitate modernă, fiind cunoscute şi îndelung discutate problemele inerente ale actualelor structuri sanitare din domeniul maternal.Sper ca actuala conducere a Consiliului Judeţean să realizeze gravitatea situaţiei dar şi importanţa acestui subiect, iar în ceea ce ne priveşte vom continua lupta prin consilierii noştri judeţeni până vom obţine finanţarea necesară.Cetăţenii nu sunt interesaţi de „ping-pongul” politico-administrativ, procedeu cu care ne-au obişnuit cei de la PDL-PNL, de când conduc structurile de conducere de la nivelul municipiului şi judeţului ci de rezolvarea chestiunilor care îi privesc în mod direct.” – afirmă deputatul Dorel Căprar.

Read more
CURTEA DE CONTURI ACUZA CA 10% DIN BUGETUL ROMANIEI SUNT CHELTUITI INEFICIENT

Curtea de Conturi (CC) acuză că se continuă practica unui management ineficient și uneori incorect al fondurilor publice în cadrul administrației, dovedindu-se că deciziile cu privire la alocările de fonduri publice nu au la bază anumite priorități, informeazăzf.ro.

Abaterile financiar-contabile din 2014 au ajuns la 22,7 miliarde de lei, echivalentul a 10% din bugetul consolidat pe anul respectiv. În ciuda faptului că abaterile nu au generat neapărat pierderi la buget, conform CC, acestea au distorsionat și distorsionează realitatea, creând imagini false care duc la decizii eronate.

Ponderea cea mai mare în totalul valorii estimate a abaterilor financiar-contabile constatate de Curtea de Conturi o deține bugetul de stat, cu 42%. Au fost afectate și bugetele companiilor de stat de aceste rori, valoarea lor estimată reprezentând 31% din totalul valorilor abaterilor financiar-contabile.

Printre cauzele pentru care banii sunt cheltuiți cu încălcarea normelor se numără fundamentarea nerealistă sau insuficientă a proiectelor de buget ale unor ordonatori principali de credite, lipsa unui sistem bine definit de alocare a resurselor bugetare în funcție de rezultatele obținute, precum și lipsa unor instrumente eficiente pentru evaluarea performanței utilizării resurselor alocate.

Sursa: b1.ro

Read more
ANDREI FULIAS(PNL): „FLORIN TRIPA CRITICA IMPARTIREA BUGETULUI CONSILIULUI JUDETEAN DUPA CE A VOTAT >PENTRU<"

Președintele Organizației Județene de Tineret a PNL Arad (TNL Arad), Andrei Fuliaș, este de părere că Florin Tripa, consilier județean PSD, dă dovadă de ipocrizie atunci când afirmă că banii din Bugetul Consiliului Județean Arad au fost împărțiți pe criterii politice, asta după ce toți consilierii județeni PSD, inclusiv Tripa, au votat „pentru” la proiectul referitor la Buget.

            „Constatăm că domnul consilier județean Florin Tripa (PSD) dă dovadă din nou de ipocrizie, strigând în gura mare că banii din Bugetul Consiliului Județean Arad pe anul 2016 ar fi fost împărțiți pe criterii politice și că anumite primării ar fi fost văduvite. În primul rând, Bugetul este public și poate fi consultat pe site-ul Consiliului Județean Arad, iar cetățenii se pot convinge că acesta nu a fost repartizat pe criterii politice. În al doilea rând, este foarte important ca toți cetățenii Aradului să știe că toți consilierii județeni PSD, inclusiv domnul Tripa, au votat «pentru» la proiectul în care era cuprins Bugetul. Dacă vroia ca anumite sume să fie direcționate de la o primărie către alta, domnul Tripa putea să depună amendamente pe Buget, dar nu a făcut acest lucru. A existat un singur amendament al consilierilor PSD, care prevedea mutarea unor sume de bani de la Gurahonț și Livada către Pecica. Inclusiv aceste lucruri pot fi consultate de cetățeni pe site-ul CJA. Așadar, domnul Tripa și colegii săi din PSD au votat în urma a ceea ce au negociat cu ceilalți consilieri, iar după ce primarii PSD i-au sărit în cap s-a panicat și a strigat în gura mare că banii au fost distribuiți pe criterii politice. Nu, domnule Tripa, banii au fost distribuiți exact așa cum ați votat dumneavoastră și colegii dumneavoastră din PSD, alături de ceilalți consilieri județeni. Mai bine le spuneți primarilor PSD că ați preferat să duceți alte negocieri în Consiliul Județean și că i-ați abandonat. Asumați-vă felul în care ați votat și nu mai fiți demagog și ipocrit!, spune președintele Organizației Județene de Tineret a PNL Arad, Andrei Fuliaș.

Read more
CATI BANI A FACUT CFR IN 2015

CFR Călători a încheiat anul 2015 cu un profit estimat de 30 de milioane de lei, mai mic decât în 2014.

Însă, arieratele au scăzut la 208 milioane de lei, sub limita negociată cu Fondul Monetar Internaţional, a declarat directorul general al companiei, Iosif Szentes, într-un interviu acordat AGERPRES.

„Este al doilea an consecutiv în care CFR Călători a realizat profit. Deocamdată, am datele preliminare. Faţă de profitul de 3,143 milioane de lei preconizat în cadrul bugetului (de venituri şi cheltuieli – n. r.) alocat şi aprobat prin hotărâre de guvern, ne situăm la un profit de 30 de milioane de lei, un lucru bun„, a spus Iosif Szentes.

Şeful CFR Călători a precizat că profitul din 2015 este mai mic decât cel aferent anului anterior, însă societatea mai dispune de 126 de milioane de lei la capitolul active financiare pentru plata datoriilor şi pentru a face o serie de investiţii.

Sursa: evz.ro

Read more
STUDIU: PESTE 50% DINTRE ROMANI ISI REZERVA VACANTA ONLINE, 42% SPUN CA MERG IN CONCEDIU O DATA PE AN

Peste 50% dintre români își rezervă vacanța online, iar aproximativ 72% spun că au încredere în site-urile de rezervări online, potrivit unui studiu realizat de o platformă de rezervări hoteliere.

Majoritatea românilor se documentează și își rezervă vacanța de vară online, iar 44% dintre ei accesează între 2 și 5 astfel de site-uri pentru a citi recenziile locurilor în care vor să își petreacă vacanța, conform sondajului realizat de platforma HotelGuru.ro.

Cei mai mulți dintre turiștii români preferă să călătorească vara, iar în topul destinațiilor preferate se află România, Grecia sau Turcia. Contrar așteptărilor, vacanțele la vecinii din Bulgaria au scăzut în popularitate, doar 3% dintre respondenți dorind să meargă într-o vacanță de vară pe litoralul bulgăresc.

Cu toate acestea, 42% dintre cei care au participat la sondaj spun că merg în vacanță doar o dată pe an, în timp ce 13% dintre români afirmă că se duc într-un concediu de câte ori găsesc o ofertă specială. Timpul acordat planificării unui sejur este între 1 lună și 3 luni pentru 29% dintre respondenți, în timp ce 21% dintre ei afirmă că își plănuiesc concediul cu jumătate de an mai devreme.

Pentru călătoriile în afara țării, avionul reprezintă mijlocul de transport preferat de 46% dintre români, în timp ce 38% spun că preferă să călătorească cu mașina personală. Autocarul nu este atât de popular printre români, doar 15% dintre cei chestionați preferând acest mijloc de transport în vacanță.

Aproximativ 60% dintre români au spus că bugetul alocat pentru o zi de vacanță în România este între 100 și 200 de lei de persoană, în timp ce 43% cred că un buget dublu, cuprins între 200 și 400 de lei de persoană, este suficient pentru o vacanță în străinătate. În schimb, durata unei vacanțe în România nu diferă de cea a unei vacanțe în străinătate: între 3 și 6 nopți.

Pentru jumătate dintre românii care au răspuns la chestionar, atât confortul, cât și interacțiunea cu oamenii și cultura locului sunt la fel de importante în alegerea unei destinații de vacanță. Mai mult decât atât, arhitectura locurilor pe care le vizitează este un criteriu foarte important pentru peste 68% dintre românii în alegerea destinațiilor turistice.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.930 de respondenți din România, care au participat online la completarea chestionarului în perioada 29 iulie — 12 august 2015.

Sursa: agerpres.ro

Read more
Florin Tripa: "Guvernul propune fonduri de peste 27 de milioane de lei pentru administraţia locală din Arad"

PNL Arad dovedeşte că a dobândit toate metehnele udristo-băsiste ale fostului PDL, cu principiul de căpătâi „hoţul strigă – hoţii!”. Primarii celor două partide fuzionate sunt plimbaţi pe la Arad în conferinţe de presă, să atace Guvernul pentru că… alocă bani pe criterii obiective. „Atacurile acestor primari sunt de natură pur politică. De fapt, criteriile stabilite de Guvern pentru alocarea fondurilor deranjează planurile de alocare  a fondurilor pe criterii pur politicianiste. Voi da câteva exemple care dovedesc foarte clar acest aspect, chiar prin cazurile administraţiilor locale din Ineu şi Nădlac, care au atacat ieri public Guvernul. Când primarul din Ineu era în opoziţie faţă de PDL, oraşul a fost tăiat cu neruşinare de la fondurile distribuite de CJA. Să facem o comparaţie cu Nădlac. În 2013, prin sumele alocate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale şi sume alocate din cote defalcate din impozitul pe venit, pentru Ineu erau repartizaţi… zero lei, în timp ce pentru Nădlac repartizaţi 1 100 mii lei. În 2014, din cota de 20% din sumele alocate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale şi din sumele defalcate din impozitul pe venit destinate susţinerii programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, pentru Ineu s-au propus 30 mii lei, în timp ce pentru Nădlac 1.100 mii lei. Oare o fi uitat aceste lucruri primarul din Ineu, de spune acum că CJA ştie mai bine cum să împartă fondurile? Situaţia s-a schimbat radical după alianţa dintre PNL şi PDL, când au fost dirijate politic fonduri către Ineu. Cred că acest comportament tipic de baroni locali nu este normal în România anului 2015, cred că primarii tineri nu trebuie să deprindă aceste comportamente clientelare şi să meargă cu căciula în mână pe la preşedinţii de consilii judeţene pentru fonduri. Este mai bine ca fiecare primărie să primească o sumă minimă pentru funcţionare, iar banii care rămân să fie alocaţi pentru priorităţile cetăţenilor, nu pentru clientela politică. În ceea ce îl priveşte pe primarul Nădlacului, declaraţiile sale sunt pur şi simplu jenante. Ani de zile este unul dintre primarii care primeşte fonduri consistente de la CJA şi de la Guvern, dar Nădlacul în loc să progreseze, bate pasul pe loc. Oraşul nu atrage investiţii, nu creează locuri de muncă. Problemele pe care le enumeră arată de fapt incompetenţa sa, într-un oraş bine poziţionat şi cu potenţial de dezvoltare. Cetăţenii din Nădlac trebuie să ştie că Guvernul are un program pentru construcţia de şcoli şi oraşul va primi bani în acest an pentru infrastructura şcolară, chiar dacă primarul este demagog şi incompetent. Reamintesc faptul că la începutul anului trecut, Guvernul a alocat administraţiilor locale din Arad peste 22 de milioane de lei pentru dezvoltare, iar la finalul anului aceste sume au ajuns să depăşească 40 de milioane de lei. La începutul acestui an, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, administraţia locală din Arad primeşte 27,19 milioane de lei şi sunt convins că această sumă se va dubla până la sfârşitul anului, la fel ca în 2014. De altfel, în anul 2014, Ineul a primit peste 162 mii de lei pentru reabilitarea unor străzi şi aproape 150 000 de lei pentru extinderea reţelei de canalizare de la Ministerul Dezvoltării care, iată, ştie unde este Ineul şi îi finanţează proiectele. Şi Nădlac a primit anul trecut 500 000 de lei pentru reabilitarea reţelei de străzi din oraş. În aceste condiţii, atacurile PDL sunt politicianiste, mincinoase şi lipsite de conţinut”, a spus consilierul judeţean PSD Florin Tripa, secretarul executiv al PSD Arad.

Read more